Foto: Agerpres
16/07/2024
„E făcătură, dom’le”. Ce spun românii și americanii despre tentativa de asasinare a lui Trump. 4 narațiuni false sau greu de probat
Tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump, candidatul Republican la alegerile din SUA, are loc în contextul unei campanii electorale încinse, în care politicianul este cotat ca favorit în (re)câștigarea fotoliului prezidențial în fața unui Democrat îmbătrânit, Joe Biden. Locul în care s-a petrecut evenimentul este simbolic: Pennsylvania, un așa-zis swing state, adică un stat în care cursa prezidențială este foarte strânsă și poate fi câștigată de oricine - în 2016 a fost câștigată de Trump, în 2020 de Joe Biden.
- Impulsionat de o poză care-l ilustrează pe Trump sfidător și triumfător, cu pumnul ridicat în aer la scurt timp după tentativă, Internetul a explodat în reacții de tot felul.
- Consensul printre utilizatorii mai multor platforme de social media, indiferent de orientarea lor politică, pare să fie că evenimentul va asigura victoria lui Trump la alegerile din toamnă.
- Când vine vorba de motivațiile atacatorului și climatul care a precipitat tentativa de asasinat, consensul dispare.
PressOne a monitorizat dezbaterile stârnite în ultimele zile și a consemnat cele mai populare narațiuni care s-au creat în jurul evenimentului.
„Tentativa de asasinat i-a câștigat alegerile lui Trump”
„Poza asta i-a câștigat alegerile lui Trump”, scrie un comediant român pe Facebook la câteva ore după eveniment. Nu e singurul. Comentatori din toate colțurile Internetului, românesc sau american, sunt convinși că reacția lui Trump și incidentul în sine sunt suficiente pentru a-i asigura lui Trump un al doilea mandat de președinte. Pe ce se bazează când trag această concluzie?
În primul rând, pe realitatea că actualul președinte, Joe Biden, stă mai prost în sondaje decât Donald Trump. Atât în cele naționale, cât și-n cele locale, din swing states. Deși o evaluare la rece a ultimilor 4 ani arată că Biden a reușit să bifeze multe puncte de pe agenda sa politică, uneori inclusiv cu ajutorul Republicanilor din Congres, gafele verbale dese și o prestație slabă la prima dezbatere prezidențială au creat imaginea unui președinte bătrân, obosit și chiar „senil.”
Sunt etichete care i s-au pus și-n ultima campanie prezidențială, cea din 2020, însă atunci cele mai multe sondaje îl dădeau favorit. Era, de asemenea, un Biden cu 4 ani mai tânăr și care încă nu avusese de gestionat o pandemie, niveluri crescute ale inflației, un război ruso-ucrainean și o invazie israeliană în Gaza care a curmat viețile a aproape 40 de mii de palestinieni - uneori cu arme americane.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Dar emoțiile de moment generate de o poză nu garantează că tentativa de asasinare îi va asigura lui Trump un al doilea mandat. Într-adevăr, există precedente din istorie care arată că, uneori, astfel de incidente pot crea un val de simpatie și contribui la obținerea unor rezultate electorale pozitive - cazul lui Ronald Reagan, care după ce a supraviețuit unui asasinat, a câștigat următoarele alegeri cu 58,8% din voturi și 49 de circumscripții din 51 disputate.
În alte cazuri, însă, efectul electoral a fost nul. În 1912, fostul președinte american Theodore Roosevelt era împușcat în piept în timpul unui miting electoral din Wisconsin. Glonțul a trecut mai întâi printr-un toc de ochelari și o cărticică, oprindu-se în mușchi - noroc care i-a permis politicianului să-și continue discursul și a contribuit la aura de bărbat viril și puternic „ca un elan”. Dar reputația și tentativa de asasinat nu i-au adus victoria la alegerile prezidențiale din 1912, care au fost câștigate de Democratul Woodrow Wilson.
Deși momentan conduce în sondaje, Trump nu beneficiază de reputația celor doi. Este urmărit în 4 dosare penale (unul câștigat în primă instanță, urmează să ajungă la Curtea de Apel), dintre care 2 vizează tentativele sale de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020. În plus, politicile radicale propuse de aliații săi prin Proiectul 2025 i-ar putea aduce la urne pe votanții de stânga care azi îi cer lui Biden să se retragă sau îl acuză de complicitate în ceea ce ei numesc „genocidul” perpetuat de Israel în Gaza.
De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva
În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
„Progresiștii/socialiștii sunt de vină”
O narațiune care a devenit foarte populară în cercurile de dreapta - inclusiv cele „moderate” - este că retorica progresistă din ultimii 8 ani este cea care a creat premise favorabile pentru o tentativă de asasinare a lui Trump. „Socialiștii, stângiștii și progresiștii sunt de vină, pentru că l-au numit fascist/comparat cu Hitler”, par să sugereze, în cor, milioane de comentatori din Statele Unite și pretutindeni.
„Într-o democrație poți să fii sau să nu fii de acord cu cineva, nimic nu justifică să-l lichidezi fizic. Asta au făcut socialiștii”, declara, duminică, un parlamentar USR responsabil de politicile economice ale partidului.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
„Cum de s-a ajuns aici? Am un singur răspuns: activismul ideologic spală pe creier”, comenta pe Facebook un economist apropiat de fostul premier Ludovic Orban, după ce în aceeași postare citase afirmațiile mai multor vedete „progresiste” de la Hollywood care, de-a lungul anilor, și-au exprimat dorința de a-i face rău lui Donald Trump.
Este adevărat că în SUA există lideri de opinie pro-democrați care incită la violență împotriva fostului președinte. Dar incitările sunt direct proporționale cu retorica radicală adoptată de mișcarea MAGA imediat cum Trump a făcut pasul către politică. Odată cu trecerea anilor, discursul xenofob, izolaționist și anti-democratic a devenit din ce în ce mai extrem, culminând cu refuzul de a accepta rezultatele alegerilor din 2020 și asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021.
„O fraudă masivă de acest tip și de asemenea magnitudine permite anularea tuturor regulilor, reglementărilor și articolelor, chiar și celor găsite în Constituție”, amenința Trump, la sfârșitul anului 2022, pe platforma Truth Social, invocând „fraude” electorale nedovedite pentru a justifica o viitoare suspendare a democrației americane.
„Aș putea să stau în mijlocul 5th Avenue, să împușc pe cineva și nu aș pierde alegători!”, declara Trump în urmă cu 8 ani, în timpul campaniei prezidențiale din 2016. În timpul aceleiași campanii, politicianul de extremă-dreapta o acuza pe Democrata Hillary Clinton că va elimina al Doilea Amendament din Constituție, cel care-i permite aproape fiecărui american să dețină arme de foc.
„Dacă i se dă șansa de a alege judecători (n.r. pentru Curtea Supremă a SUA), nu mai e nimic de făcut, oameni buni. Sau poate susținătorii celui de-al Doilea Amendament (n.r. împătimiții de arme) pot face ceva, nu știu”, declara Trump în urmă cu 8 ani.
„Atacatorul era Antifa și ordinul a fost dat de Biden”
Utilizatorii conservatori și de extremă-dreapta ai platformei X s-au grăbit să speculeze că atacatorul era Antifa (mișcare anti-fascistă și de stânga din Statele Unite). Speculațiile pleacă de la informația că tânărul de 20 de ani ar fi donat, în 2021, 15 dolari unei organizații Democrate, ActBlue. Însă aceleași materiale de presă care consemnează donația vorbesc și despre faptul că atacatorul s-a înregistrat ulterior ca votant Republican.
Momentan nu pare să existe un răspuns clar când vine vorba de afilierea politică a tânărului. Se știe că era un împătimit al armelor de foc, iar cei care-l cunoșteau spun că mergea la ore în „haine de vânătoare”. De asemenea, un fost coleg de școală a declarat pentru presa locală din Pennsylvania că atacatorul era „cu siguranță conservator”. Până la ora redactării acestui articol, anchetatorii americani n-au putut confirma acuratețea informației, pentru că tânărul nu a lăsat în urmă un „manifest” politic și nici nu era activ în comunități online care să indice vreo preferință ideologică.
Politiciana QAnon spune că Democrații au creat un climat nesigur pentru Republicani printr-o retorică bolnavă și violentă. Captură foto via X
Câțiva politicieni Republicani au speculat că asasinul ar fi acționat la comanda Partidului Democrat. „Biden a dat ordinul”, a comentat cogresmenul Mike Collins pe platforma X, fără a aduce dovezi în acest sens. O poziție similară a avut și politiciana QAnon Marjorie Taylor Greene, care a vorbit și despre tentativele democrate de a-i retrage paza lui Trump, în contextul proceselor penale care-l vizează pe fostul președinte. De asemenea, ea acuză presa centrală din SUA că ar fi folosit o retorică „violentă și bolnavă” pentru a crea un climat nesigur pentru ea și alți Republicani.
Înainte să ajungă în Camera Reprezentanților, pagina ei oficială de Facebook aprecia postări care încurajau asasinarea unor politicieni Democrați precum Nancy Pelosi, fosta șefă a camerei Reprezentanților. Când soțul lui Pelosi a fost atacat cu un ciocan de un extremist care intenționa să-i răpească pe amândoi, Trump și alți Republicani au minimizat incidentul - inclusiv prin glume.
Merită menționat și că, într-un clip electoral de acum 2 ani, aceeași Marjorie Taylor Greene apare înarmată cu o pușcă cu lunetă pe care o folosește pentru a distruge o mașină pe care scrie „Socialism”.
„E făcătură, dom’le”
Altă narațiune apărută la scurt timp după eveniment, de data asta în tabăra pro-Democrată, a fost că Trump ar fi înscenat totul pentru a galvaniza votanții și marii donatori de dreapta în jurul unei figuri eroice, care a supraviețuit unui asasinat cu fruntea și pumnul sus.
S-a vorbit mult despre breșele de securitate și despre cum atacatorul a putut ajunge prea ușor pe acoperișul unei clădiri din apropierea evenimentului. Imaginea surprinsă de Associated Press imediat după tentativă, cu un Trump sfidător și care își îndeamnă susținătorii să lupte în timp ce steagul SUA flutură glorios în spate, n-a făcut decât să pună paie pe foc.
„Dacă au putut să-și bage avioane în casă singuri, eu cred că tot spectacolul ăsta e un mare fake construit pentru a-l ridica la rang de erou al neamuluI”, comentează pe Facebook un utilizator român, legând între ele 2 teorii ale conspirației: că americanii ar fi organizat atentatele din 11 septembrie 2001 și acum, în 2024, au înscenat tentativa de asasinare a lui Trump.
Narațiunile de tipul acesta s-au răspândit rapid pe platforma X, unde detractorii de stânga ai lui Donald Trump sunt convinși că asistă la un moment de tipul Incendierii Reichstagului, când Partidul Nazist s-a folosit de un incendiu izbucnit în clădirea Parlamentului German pentru a elimina opoziția și pentru a instaura dictatura în Germania interbelică.
Este o comparație facilă, pentru că acum, ca și atunci, politicienii și comentatorii de extremă-dreapta s-au grăbit să dea vina pe „comuniști”. Însă, așa cum încă nu se poate afirma cu certitudine că atacatorul era motivat de ideologia „X”, nu poate fi trasă nici concluzia că „e făcătură, dom’le”. Motivul este foarte simplu: există zero dovezi în sensul acesta.
În plus, America nu este străină nici de asasinate politice, nici de masacre în masă comise cu arme de foc luate din Walmart, deci, oricât de ciudat ar suna pentru cineva din afara Statelor Unite, evenimentul face parte cumva din „normalitatea” americană.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this