Dubla amânare din partea CCR cu privire la alegerile prezidențiale: „În România nu există coincidențe. Aștepți să vezi ce scor va fi la parlamentare și ulterior te hotărăști ce faci”

Dana Coțovanu

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale au aruncat România într-o situație fără precedent, foarte periculoasă pentru democrație, spun experții consultați de PressOne.

„Vot observat, nu manipulat”, „Votul nostru e furat”, „Nu manipulare, vrem informare” sau „O țară ca afară nu e legionară” au fost doar câteva dintre mesajele scandate de miile de tineri care au protesta după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și după ce Curtea Constituțională a pus sub semnul întrebării votul a 52,4% dintre românii care s-au prezentat la urne. 

Am încercat să înțelegem deciziile CCR după primul tur al prezidențialelor, precum și scenariile posibile în funcție de decizia instanței de contencios constituțional într-un interviu cu Ioan Stanomir, politolog și profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. 

PressOne: Asistăm la un moment istoric în care CCR a cerut renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce există și posibilitatea anulării primului scrutin. Care este baza legală care oferă CCR posibilitatea de a cere renumărarea voturilor sau anularea primului tur de la prezidențiale?

Ioan Stanomir: Este vorba de competența Curții în privința verificării corectitudinii alegerilor prezidențiale și este vorba de legea pentru alegerea președintelui României. Acestea sunt cele trei temeiuri: Constituția, Legea de organizare a Curții Constituționale a României și legea de alegere a Președintelui României.

De ce a cerut, însă, Curtea  Constituțională renumărarea voturilor? Ce considerați că a stat la baza unei astfel de cereri?

Renumărarea voturilor se face în momentul în care ai o suspiciune legată de consemnarea incorectă a rezultatelor în secții. Până acum noi am mai avut, în trecut, renumărarea voturilor nule, pentru a se vedea dacă nu cumva ele erau de atribuite unui alt candidat. Renumărarea tuturor voturilor este, de fapt, o reluare a întregului proces de verificare al votului dat de români. Este ceva fără precedent, foarte complicat, într-un timp scurt, în condiții de minimă transparență. Iar acest tip de context nu poate decât să fie dăunător pentru democrație.

Inquam Photos-Octav Ganea

Cum ar fi trebuit să arate renumărarea, astfel încât să nu fie dăunătoare democrației? 

Trebuia făcută în aceleași condiții în care s-a făcut și numărarea lor, cu participarea tuturor membrilor birourilor electorale, a birourilor de secție și cu camere de luat vederi. Esențial era ca cei care au făcut prima numărare să o facă și pe aceasta. 

Exclusiv. Securiștii din spatele mișcării suveraniste încearcă să facă bani cu titluri de stat vechi de 100 de ani și aplicații de dating. Reacția Dianei Șoșoacă: „Sunt în rugăciune la Sfântul Andrei”

PressOne vă arată legăturile dintre mișcarea suveranistă din România și niște securiști escroci care astăzi îl susțin pe Călin Georgescu.

Exclusiv. Legăturile secrete ale lui Călin Georgescu cu extrema dreaptă din Germania

Călin Georgescu menționează în CV-ul lui o personalitate extremistă din Germania, Michael Friedrich Vogt. Legăturile dintre Vogt și dreapta neonazistă au fost documentate pe larg de presa germană.

Circulă o mulțime de scenarii despre cine ar putea beneficia de pe urma acestei renumărări. În acest context,  din multitudinea de scenarii posibile, dumneavoastră cui considerați că ar putea folosi renumărarea? 

Chestiunea este mai complicată: dacă se poate sau nu să modifice ordinea podiumului prin renumărarea de voturi. Pentru că, dacă este vorba de o fraudă, ea conduce la anularea întregului tur de scrutin. Nu este ca și cum urci de pe poziția 2 pe poziția 1 și de pe poziția 3 pe poziția 2. Este cu totul altceva. Democratic este că, dacă o alegere a fost viciată, ea să fie repetată, iar cel care s-a făcut vinovat de vicierea ei să fie exclus din competiție

Ne putem imagina că o astfel de renumărare ar putea, de exemplu, fi în favoarea lui Marcel Ciolacu sau a altui candidat?

Marcel Ciolacu ne-a anunțat că nu este interesat de niciun fel de renumărare. Este, evident, o formă ipocrită de răspuns, pentru că domnul Marcel Ciolacu este parte din procesul electoral, iar dacă procesul electoral se repetă, Marcel Ciolacu va candida din nou.

În scenariul în care se ajunge la repetarea primului scrutin, cum ar putea arăta voturile?

În primul rând, nu știm dacă vor arăta la fel, pentru că nu știm dacă vom avea aceeași candidați. Curtea Constituțională poate foarte bine să excludă un candidat sau altul, cum a făcut și cu doamna Diana Șoșoacă. (...) Mă refer și la candidatul despre care, fără a-l numi, C.S.A.T. a făcut anumite afirmații. (n.r. Călin Georgescu)

Credeți că oamenii, societatea civilă care este acum extrem de înverșunată, sau rezultatul neplăcut pentru PSD, au contribuit la decizia de renumărare? 

Este vorba mai degrabă de un tip de situație fără precedent creată de o guvernare de-o incompetență fără precedent. Astfel se ajunge la ceea ce trăim acum.

Câteva sute, apoi mii de tineri, s-au adunat seară de seară în centrul Capitalei și au strigat în ritm de tobe împotriva extremismului. foto: PressOne / Bogdan Ghioca

Cât de justificată este prezența CCR în tot acest proces? 

Nu poate fi exclusă din niciun proces. CCR a fost prezentă și în cazul Dianei Șoșoacă. CCR este instanța de contencios constituțional și de imparțialitate, iar de credibilitatea ei depinde supraviețuirea democrației noastre constituționale. (...) Cred că semnele de întrebare le-a ridicat CCR, ea însăși, în momentul în care a luat anumite decizii în trecut.

Contribuie înverșunarea oamenilor și mișcările din stradă în vreun fel la decizia Curții Constituționale?

Curtea Constituțională a răspuns unor contestații. Contestațiile nu au fost făcute de cetățeni obișnuiți, ci de foști candidați care au ocupat anumite poziții în procesul electoral. Curtea a luat o decizie. 

Contestațiile foștilor candidați cu privire la neregulile privind votul din primul tur al prezidențialelor au vizat doar câteva secții de votare. În acest context, de ce CCR a cerut renumărarea la nivel național?

O întrebare foarte importantă la care doar Curtea Constituțională poate da un răspuns. Pentru că a cere renumărarea la nivel național înseamnă să crezi că au existat nereguli masive pe întreg teritoriul României și în diasporă. 

Ar putea fi influențat, de exemplu, votul de la parlamentare, având în vedere că decizia Curții a fost amânată până după ziua alegerilor parlamentare?

Vă dați seama că va fi influențat, pentru că anumite partide care sunt legate, de exemplu, de Călin Georgescu, vor capitaliza pe marginea acestei stări de tensiune din societate. Pe de altă parte, PSD se va mobiliza pentru a obține un scor foarte bun. Toată lumea este în priză, toată lumea este conectată la acest moment, din motive diferite.

Din perspectiva dumneavoastră, cum poate fi justificată dubla amânare în luare unei decizii de către Curtea Constituționale?

Pentru că suntem în România și pentru că-n România, atunci când se fac tot felul de conexiuni, ele nu sunt întâmplătoare. În România nu există coincidențe. De ce să aștepți până după alegerile parlamentare ca să dai răspunsul? Asta nu este o coincidență. Aștepți ca să vezi ce scor va fi la parlamentare și după aceea te hotărăști ce faci.

Care sunt consecințele la care ne putem aștepta dacă, totuși, CCR va decide anularea primului tur al alegerilor prezidențiale?

Anularea primului tur este o decizie foarte importantă. Ea trebuie argumentată cetățenilor, pentru că, în absența explicării, situația este una dramatică pentru democrația noastră. 

Vă dau un exemplu: dacă un doctor se hotărăște să îți amputeze piciorul, iar el nu îți explică de ce vrea să îți taie piciorul sau pur și simplu îți taie piciorul. După ce te pomenești cu piciorul amputat, îți spune: „Știi, am dorit să-ți amputez piciorul. N-am avut timp să îți comunic, dar ești cu un picior mai puțin”. Nu merge așa.

Cum ar putea oamenii să mai aibă încredere în instituții precum CCR, având în vedere modul în care au fost luate aceste decizii și felul în care au fost comunicate?

Asta ar putea fi o întrebare la care ar trebui să răspundă, de exemplu, cine va fi viitorul președinte al României. Iată o întrebare pentru președintele României: ce legitimitate și ce credibilitate are Președintele României în aceste condiții?

Dacă tot ați spus de întrebări pentru președinte, cum vedeți dumneavoastră faptul că unul dintre candidații la președinție, Călin Georgescu, alege să nu răspundă întrebărilor venite din partea jurnaliștilor?

E treaba lui Călin Georgescu ce face. Treaba dumneavoastră este să scoateți la lumină tot ceea ce înseamnă sulfuros, neclar și neliniștitor în biografia domnului Călin Georgescu. Treaba autorităților este să spună limpede care este legătura dintre Călin Georgescu și o putere străină, respectiv Federația Rusă.

Care ar fi cea mai bună procedură pentru protecția democrației și pentru a împăca ambele tabere? Pentru că românii protestează de aproape o săptămână.

Democrația militantă este o paradigmă clasică în dreptul constituțional. Democrațiile se apără împotriva inamicilor lor, la rigoare, prin dizolvarea partidelor politice și eliminarea democratică a unor candidaturi. Dar pentru ca democrația militantă să fie una credibilă, este nevoie ca instituțiile care o aplică să fie credibile.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€