Mai mulți parlamentari PSD vor să transforme pădurile în depozite de deșeuri. Foto: Raul Ștef

Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi

Mai mulți parlamentari PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, au inițiat o propunere de lege care prevede ca autoritățile locale să poată obţine mai uşor suprafețe de pădure pentru a le transforma în depozite de deșeuri.

Pretextul este găsirea unei soluții legislative la criza lemnului de foc care afectează România.

Liviu Dragnea, președintele PSD. Foto: Lucian Muntean

Proiectul de lege a trecut de Senat și se găseşte la Camera Deputaților în procedură de urgență, iar inițiatorii vor să ajungă la promulgare în mai puțin de două săptămâni.

Potrivit calendarului de pe site-ul Camerei Deputaţilor, era programat să intre marţi, 20 iunie, pe ordinea de zi a Comisiei pentru Agricultură, dar PSD l-a introdus pe şest încă de luni.

Primul semnatar al propunerii de lege este chiar Liviu Dragnea. Facsimil de pe site-ul Camerei

Pretextul urgenței: criza lemnului de foc

Printre cei care au inițiat propunerea legislativă cu numărul 230/2017 se numără Liviu Dragnea, Marcel Ciolacu, Gabriel Vlase, Florin Iordache, Georgian Pop și Doina Pană − fost ministru delegat pentru Ape și Păduri.

Inițiativa a fost depusă la Senat pe 26 aprilie și a primit susținerea Guvernului sub rezerva modificării anumitor articole.

La 12 iunie, deci cu doar două zile înainte ca miniștrii PSD să demisioneze din Guvern, propunerea de lege a trecut de Senat. A doua zi a fost înregistrată la Camera Deputaților, aprobându-i-se parcursul legislativ în procedură de urgență.

În ședința din 12 iunie a Senatului, fostul ministru Doina Pană a precizat că dorește adoptarea proiectului în procedură de urgență, astfel încât autoritățile să poată lua măsuri pentru a rezolva criza lemnului de foc.

Doina Pană. Foto: Lucian Muntean

Proiectul de lege iniţiat de Dragnea & co are mai multe prevederi controversate, printre care se numără simplificarea procedurii de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri.

Deputatul USR Adrian Claudiu Prisnel a publicat luni, pe pagina sa de Facebook, un mesaj în care acuză PSD că a introdus proiectul pe ordinea de zi a Comisiei pentru Agricultură fără să respecte procedura, convocând ilegal parlamentarii care fac parte din această Comisie.

„PSD plătește în avans voturile UDMR pentru căderea guvernului, utilizând Parlamentul României. Azi, după negocierile dintre Liviu Dragnea și Kelemen Hunor, parlamentarilor li s-a schimbat programul, fără nicio explicație. În loc de plen se lucrează în comisii, iar acolo au intrat doar proiectele de lege în care UDMR are interese.

Acum se discută la Comisia de Agricultură Codul Silvic, pe repede înainte, pentru a putea intra la vot final în plen mâine (marţi – n.r.). Ședința a fost convocată neregulamentar, cu mai puțin de 24 de ore înainte.

Sunt multe amendamente utile, sau inofensive, dar și câteva pe care nu le-am avut în față, și care, auzindu-le sună foarte mult a «pork». De exemplu, un amendament UDMR pare să lase pădurarul să exploateze, dar să şi transporte lemnul”, a scris Prisnel pe pagina sa de Facebook. 

PressOne a intrat în posesia  raportului discutat luni, 19 iunie, şi vă prezintă principalele modificări.

„Pic cu pic, de peste tot”

Proiectul de lege iniţiat de Liviu Dragnea împreună cu alţi câţiva parlamentari PSD a fost înregistrat sub titlul: „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 Codul Silvic precum și pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al Statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora (n.r. – sublinierea ne aparține). 

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că modificările vizează:

– reducerea tăierilor ilegale prin asigurarea pazei tuturor suprafețelor de fond forestier,

– asigurarea cu lemn de foc necesar încălzirii locuințelor,

– clarificări cu privire la administrarea fondului forestier proprietate publică a statului, la realizarea scoaterilor definitive și ocupările temporare din fondul forestier și la regenerarea suprafețelor de pe care s-a recoltat masă lemnoasă.

În cazul acestui ultim punct, mai spun inițiatorii, „se aduc completări referitoare la obiectivele posibil de realizat ca urmare a aprobărilor de scoatere definitivă și de ocupare temporară a suprafețelor de fond forestier și a scoaterilor definitive și a ocupărilor temporare pe terenurile forestiere proprietate indiviză”. 

Una dintre aceste „completări” despre care se vorbește în expunerea de motive atașată propunerii legislative este completarea articolului 37 din Legea 46/2008 Codul Silvic.

Concret, articolul 37 prevede, la alineatul (1), litera e), pe care PSD îl vrea completat:

„Pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări și obiective:

e) surse și rețele de apă și de canalizare, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes județean și local, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale, precum și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de piscicultură”.

În forma adoptată de Senat, la această listă se adaugă un nou obiectiv: depozitele de deșeuri, care se păstrează şi în amendamentele adăugate luni în Camera Deputaţilor.

Astfel, potrivit propunerii PSD,

„La articolul 37, alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins: 

e) surse și rețele de apă și de canalizare, inclusiv ape minerale, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes județean și local, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de management integrat al deșeurilor, precum și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de piscicultură”. 

Această modificare le-ar permite, deci, autorităților locale să scoată suprafețe de pădure din fondul forestier național pentru monumente istorice şi situri arheologice înscrise în patrimoniul UNESCO, dar și pentru depozite de deșeuri.

În prezent, Legea 46/2008 prevede, tot la articolul 37, că autoritățile locale primesc „mai ieftin” suprafețele de pădure atunci când le solicită pentru obiectivele enumerate mai sus.

Alineatul 3) stipulează că, pentru suprafețele de pădure scoase din fondul forestier național, terenurile oferite în compensație trebuie să aibă:

„De 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, iar suprafața terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3 ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier național”. 

Însă, dacă vorbim despre autorități locale, aceeași lege prevede o derogare de la aceste condiții, în continuarea aceluiași alineat:

„La realizarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituție publică, compensarea se realizează cu un teren ale cărui suprafață și valoare sunt cel puțin egale cu suprafața și valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive”. 

Altfel spus, la momentul actual, pentru lucrările în interes public, cum sunt sursele de apă și de canalizare sau rețelele de energie, autoritatea locală nu este obligată să dea în schimbul suprafeței de pădure un teren de 3 ori mai mare și de 5 ori mai valoros, ci unul „cel puțin egal ca valoare și ca suprafață”. 

Dacă propunerea va fi adoptată, cu același preț va putea fi transformată și orice suprafață de pădure din fondul forestier național în depozit de deșeuri.

Contactată de PressOne, inițiatoarea Doina Pană ne-a spus că motivul din spatele introducerii acestei posibilități de transformare a pădurilor în depozite de deșeuri este prețul prea mare achitat pentru transportul gunoaielor în alte zone.

„În Codul Silvic vechi se spunea: ca să scoți din fondul forestier o suprafață de pădure, trebuie să dai de trei ori suprafața și de cinci ori valoarea. Asta a făcut să nu avem defrișări, dar una este să tai ilegal, alta e să defrișezi.

În Codul Silvic din 2015, pe modelul țărilor civilizate, am introdus posibilitatea pentru autoritățile locale să creeze spațiu de agrement, parcuri tematice, parcuri instructiv-educative, iar rata de preluare să fie de 1 la 1. Deci, o dată suprafața și împădurită.

Între timp, ne-am lovit nu numai de marea problemă a lemnului de foc, dar avem proiecte europene care stau în loc pe motiv că există parcele de pădure – de obicei, mici. Autoritățile nu au de unde să dea de trei ori spațiul și de cinci ori valoarea.”  

Întrebată de ce nu ar putea găsi alte destinații pentru depozite, Doina Pană a răspuns:

„Și depozitele de deșeuri… nu le putem transporta sute de kilometri, costă!”.

A recunoscut, apoi, că măsura interzicerii exportului de lemn de foc în state din afara UE − pe care au introdus-o, de asemenea, în proiect − nu ar produce efecte considerabile:

„Exportul de lemn de foc în afara UE este într-o cantitate, într-adevăr, foarte mică. Am zis și noi: «Pic cu pic, de peste tot»”.

„Mulțumim, ne-ați convins”

Luni, 12 iunie, deci cu doar două zile înainte de izbucnirea scandalului care vizează Guvernul Grindeanu, Senatul a adoptat propunerea PSD de modificare a Codului Silvic: 78 de senatori au votat favorabil, iar 32 s-au abținut.

În cursul ședinței, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Senat, Allen Coliban (USR), a atacat tocmai problema depozitelor de deșeuri și a cerut retrimiterea proiectului la comisii, dar propunerea sa a fost respinsă la vot.

„Nu putem fi de acord cu un aspect care ține de mediu, respectiv posibilitatea de a scoate din fondul forestier național suprafețe de pădure pentru a le transforma în depozite de deșeuri cu rata de 1 la 1.

Mi se pare ironic să renunțăm la o suprafață pentru a o transforma într-o zonă generatoare de emisii nocive și poluare precum sunt depozitele de gunoia spus Coliban. 

În continuare, el a propus identificarea altor suprafețe – de pildă, a terenurilor agricole degradate – pentru găzduirea deșeurilor.

Allen Coliban, USR. Foto senat.ro

„Reținem argumentul că această conversie de pădure în regim de 1 la 1 e necesară pe motiv că autoritățile locale nu ar deține suprafețe care să permită conversia în regim de 1 la 3 (se referă la prevederea potrivit căreia autoritățile locale trebuie să ofere în schimbul suprafeței de pădure un teren de trei ori mai mare – n.r.), însă, dacă ne gândim la SMID-uri – Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor –acestea de multe ori sunt gestionate de consilii județene sau de ADI-uri (Asociații de Dezvoltare Intracomunitară – n.r.) și considerăm că este posibilă identificarea unor suprafețe care să găzduiască aceste viitoare depozite de deșeuri fără un cost atât de mare asupra mediului.

Asta, cu atât mai mult cu cât, la nivel național, avem 2 milioane de hectare de terenuri cu destinație agricolă, dar degradate, și de ce nu ne-am uitat spre acelea pentru a găsi posibile destinații?

USR vine cu o propunere pe care o va formaliza liderul nostru: de a retrimite acest proiect la comisii cu un termen de două săptămâni. Înțelegem graba cu care a ajuns la Senat, însă consider că un proiect major, cum e modificarea de Cod Silvic, necesită o dezbatere care să dea răspuns la toate problemele semnalate”, a explicat senatorul USR. 

Propunerea USR, formalizată de Vlad Alexandrescu, a picat însă la vot: au susţinut-o doar 29 de senatori, iar 63 au votat să fie respinsă.

La finalul dezbaterii, a luat cuvântul senatorul PMP Gheorghe Baciu, care s-a recomandat drept fost primar la „polul frigului”, în localitatea Întorsura Buzăului. Deși a pledat pentru adoptare, și Baciu a propus totuși retrimiterea propunerii la comisii, dar sugestia sa nici măcar nu a mai fost votată.

Gheorghe Baciu. Foto: senat.ro

„De lemn de foc nu are nevoie (sic!) zece, o sută, o mie de gospodării! De lemn de foc au nevoie jumătate din zonele țării.

Am fost primar în Întorsura Buzăului și vă spun că mare parte din timp era cum să mai facem rost de lemn de foc în așa fel încât, pe de o parte, să evităm furturi sau infracțiuni de tăiere abuzivă de păduri și, pe de altă parte, să punem la dispoziția cetățenilor lemn de foc.

Dacă nici acuma nu realizăm că e o problemă foarte mare, înseamnă că ne ratăm menirea. Oricare dintre dumneavoastră, dacă faceți o simplă discuție cu 10 cetățeni din rural, o să aveți răspunsul la problemele care astăzi le ridicăm vizavi de aprobarea unor amendamente care să ducă la posibilitatea de a pune la dispoziția consumatorilor de lemn de foc acest produs.”

Pe de altă parte, Gheorghe Baciu a sugerat că a avut el însuși o serie de amendamente care nu au fost luate în calcul. Cererea sa de retrimitere a proiectului la comisii a fost refuzată de conducătorul ședinței, Claudiu Manda (PSD), vicepreședinte al Senatului.

Manda s-a declarat, în schimb, „convins” de argumentele inițiatoarei, fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri Doina Pană.

„Mulțumim, ne-ați convins”, a spus Manda imediat după ce Pană a prezentat argumentele.

Despre prevederea referitoare la transformarea suprafețelor de pădure în depozite de deșeuri sub patronajul autorităților locale, Pană a afirmat:

„Știți bine că, potrivit Codului Silvic, nu poți scoate din regim silvic o suprafață de pădure decât dacă dai la schimb de cinci ori valoarea și de trei ori suprafața. A fost bine, dar avem situații care ne blochează tare, situații de interes public – Sisteme de Management al Deșeurilor unde autoritățile publice locale nu au posibilitatea să dea valoarea și suprafața cerute, avem situri arheologice cuprinse în patrimoniul UNESCO, spețe care necesită neapărat rezolvare”. 

Guvernul desființează proiectul PSD

Tehnic vorbind, punctul de vedere al Guvernului condus de Sorin Grindeanu referitor la acest proiect este de susținere, sub rezerva modificării anumitor articole.

Lectura documentului dezvăluie însă numeroase probleme ale propunerii legislative, inclusiv o serie de măsuri care, deși aparent ar duce la diminuarea defrișărilor ilegale, ar putea avea efectul contrar.

De pildă, la punctul 7 din document, Guvernul indică introducerea posibilității de „suspendare a amenajamentului silvic” care apare în proiectul PSD drept o măsură „care poate permite efectuarea de defrișări nelegale”. 

În paranteză fie spus, amenajamentul reprezintă sistemul de gospodărire a unei păduri și se realizează pe o perioadă de până la 10 ani, interval în care se stabilește inclusiv volumul maxim de lemn care poate fi recoltat anual.

Suspendarea amenajamentului presupune și posibilitatea de abatere de la norma de lemn care poate fi recoltat.

Cel puțin asta indică Guvernul când spune că această măsură:

– „permite efectuarea de defrișări nelegale, fără posibilitatea de evaluare a prejudiciilor și de aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege (penale sau contravenționale) (…). 

– (…) permite o dezincriminare implicită a unor fapte calificate drept infracțiuni sau contravenții, prin îngreunarea sau imposibilitatea calculării prejudiciului produs fondului forestier național”. 

Un alt punct din propunere, despre care inițiatorii susțin că vizează înăsprirea sancțiunilor pentru persoanele care folosesc fără drept dispozitive de marcat arborii, este de asemenea criticat de Guvern: 

„Remarcăm faptul că, deși inițiatorii susțin agravarea sancționării persoanelor care săvârșesc infracțiuni în legătură cu fondul silvic, în realitate, textul propus la alin. (1) stabilește un regim sancționator mai favorabil (…)”. 

În plus, Guvernul critică faptul că inițiatorii propun o nouă metodă prin care să fie calculat prejudiciul, mai complicată, care nu ia în considerare prețul lemnului recoltat ilegal:

„Rațiunea stabilirii conținutului infracțiunii prin raportare la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior prin lege a avut în vedere respectarea unui principiu fundamental al dreptului penal, respectiv previzibilitatea și accesibilitatea normei penale.

(…) În consecință, sunt necesare precizări suplimentare din partea inițiatorilor cu privire la rațiunea pentru care s-a renunțat la soluția raportării prejudiciului la un criteriu fix – prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior și se propune introducerea unor noi criterii, nedefinite prin lege, de calcul al prejudiciului”. 

„Praf în ochi” pentru criza lemnului de foc

Are, totuși, vreo utilitate acest proiect de lege în ceea ce priveşte criza lemnului de foc?

Cătălin Tobescu, vicepreședintele Asociației Nostra Silva, are dubii:

Cătălin Tobescu.

„În momentul ăsta, avem o criză de resurse de lemn de foc și de lemn pentru industrie.

Se vorbește de anul trecut despre criza de lemn de foc, au fost mulți primari care au țipat că nu au lemne de foc pentru populație.

Problema este mai mare decât pare și, dacă sunteți atentă, în fundamentarea propunerii legislative sunt două cifre contradictorii și stupide: Romsilva zice că a făcut evaluare la 7 milioane de metri cubi lemn de foc și tot acolo se spune că, potrivit evaluării făcute de Institutul Național de Statistică, populația consumă 19 milioane de metri cubi biomasă.

Asta înseamnă că, la țară, oamenii mai au ceva vegetație în afara fondului forestier: o livadă în care mai taie doi copaci uscați…

Nu cred că toate astea la un loc, adică biomasa agricolă și niște crengi pe care le mai au oamenii la țară, pot fi cuantificate de cineva la mai mult de 3-4-5 milioane de metri cubi. Deci, sunt două cifre care se bat cap în cap.

Ce voiam să spun este că, în momentul ăsta, nicio instituție a statului nu este în stare să spună care este necesarul de lemn de foc în țara asta. Ăsta e primul lucru pe care voiam să-l subliniez.

Problema e clară: avem criza de lemn de foc, dar în loc să meargă la cauză, să rezolve birocrația și faptul că au blocat marcările, ei merg într-o direcție falsă. Noi le am spus: «Oameni buni, proiectul ăsta nu l-ați discutat cu nimeni! Nu ați făcut dezbatere pe el! Întrebați specialiștii, vedeți dacă ați găsit soluții corecte!».” 

Una dintre măsurile-cheie pe care PSD le propune ca să rezolve criza este „interzicerea exportului de lemn de foc în statele non-UE”. Adică în afara Uniunii Europene.

Tobescu spune însă că România nu exportă lemn de foc în afara UE sau, cel puțin, nu în cantități de natură să genereze criza de față:

„Este un praf în ochi, pentru că România nu face export de lemn de foc în țări non-UE, se face către Vest, în special către Ungaria, Germania, Italia. Lemn de foc nu se duce… Unde să se ducă spre țări non-UE? Este așa, ceva pentru opinia publică, să spună că se oprește ceva, că mna”.

În ultima variantă venită de la Comisia de Agricultură din Cameră, singura sancţiune propusă pentru exportul de lemn în afara statelor non-UE este confiscarea lemnului.

Această interdicţie ar urma să intre, oricum, în vigoare din 2020, deşi iniţiatorii proiectului au pretextat că urgenţa se justifică prin criza stringentă a lemnului de foc.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...