Guvernul Ciucă are în componența sa un singur ministru femeie din 26 - Gabriela Firea. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Două perspective privind cotele de gen

Luni, 23 mai, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede ca listele partidelor pentru Senat și Camera Deputaților să fie întocmite astfel încă măcar 33% dintre candidați să fie femei, cu excepția cazurilor în care partidul este mic și lista are mai puțin de trei candidați.

Practic, demersul urmărește să impună cote de gen majorității partidelor, astfel încât viitorul Parlament să fie mai reprezentativ pentru populația generală decât este astăzi, când doar 18,5% dintre parlamentari sunt femei, deși acestea sunt majoritare la nivelul populației generale.

Deşi avem legislaţie care vizează echilibrul de gen, la nivelul leadershipului politic situaţia actuală este departe de scopul urmărit şi da, rolul major revine partidelor politice parlamentare dar adoptarea acestor cote de gen până acum s-a făcut, din păcate, exclusiv la nivel declarativ”, a justificat demersul una dintre inițiatoare, liberala Alina Gorghiu.

Proiectul a fost susținut de parlamentari din mai toate partidele principale, iar la votul din Senat s-au înregistrat 83 de voturi pentru, 11 împotrivă și 3 abțineri. Totuși, după vot, au început sa apară și vocile contra. Una dintre contestatoare este deputata USR Cristina Prună, care a stârnit o întreagă dezbatere în social media după ce a declarat că femeile nu au nevoie de avantaje electorale și legi speciale, pentru că pot răzbi și pe cont propriu.

Femeile pot ține steagul sus și fără legi special create pentru ele. Au demonstrat asta deja la toate nivelurile și chiar și în politică. (…) Nu avem nevoie de avantaje electorale. Nu avem nevoie de legi speciale. Nu avem nevoie de privilegii. Nu avem nevoie de nicio discriminare”, a scris deputata pe pagina sa de Facebook.

După câteva zile de urmărire a discuțiilor din social media și din presă, PressOne și-a propus să facă o centralizare a argumentelor pro și contra cotelor de gen, iar în acest scop am stat de vorbă cu Ionela Băluță, profesoară specializată în studii de gen la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, și Cristina Prună, deputata USR care a contestat public nevoia unei astfel de legi.

Are România nevoie de cote de gen? De ce da, de ce nu?

Potrivit Ionelei Băluță, cotele au rostul de a promova și asigura egalitatea de gen în politică, atunci când ea nu apare în mod organic. Partidele parlamentare de astăzi puteau oricând să asigure o reprezentare mai echilibrată a femeilor pe listele de candidați, dar nu au făcut-o, deși promisiuni în acest sens au tot existat.

Ionela Băluță. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Iar rezultatele se văd: din 2016 până în 2020, numărul total al femeilor din Parlament a scăzut. Același trend s-a putut observa și-n cazul europarlamentarelor din 2019, când procentul femeilor care au câștigat un mandat a fost de doar 21,2%, în scădere față de scrutinul precedent, cel din 2014, când procentul fusese de 34,4%.

La nivelul alegerilor europene, e pentru prima oară când scad sub 30% în România. Cred că e o situație care necesită atenție și acțiune, nu doar declarații pe hârtie și strategii frumoase. Și atunci, întrebarea care se pune este ce se poate face, ce a funcționat în alte țări. În prezent, în peste 100 de țări la nivel internațional, există reglementate legislativ cotele de gen, sub diverse forme”, explică Ionela Băluță într-un interviu acordat PressOne.

Pentru Cristina Prună e mai puțin important dacă în Parlament sunt 100% femei sau 100% bărbați. Și-ar dori, în schimb, ca parlamentarii să aibă o „viziune doctrinară liberală 100%”, pentru că abia atunci, spune ea, lucrurile ar merge mai bine în România, inclusiv pentru femei.

Cristina Madalina Pruna. Foto: Inquam Photos / George Calin

Nu respinge însă complet ideea că partidele își pot impune intern propriile cote de gen, în structurile de conducere sau în guvern, dacă ajung până în acel punct.

Spre exemplu, există companii private care își fac astfel de politici, din credința că le va fi mai bine așa, nu pentru că le este impusă o obligație. Întâmplător, la USR București, din 17 parlamentari, avem 9 femei. Toate ajunse pe merit, fără nicio cotă. Deci se poate. Atragerea femeilor în politică ar trebui să depindă de fiecare partid în parte. Femeile vor fi atrase de un partid sau un altul dacă politicile publice promovate de acesta sunt atractive pentru ele, dacă existe mesaje care să le targeteze”, susține deputata într-un mesaj transmis PressOne.

De ce ne trebuie cote dacă femeile au deja dreptul de a vota și face politică?

Un argument deseori folosit în spațiul public este că din punct de vedere legal, nimic nu le împiedică pe femei să se implice în număr mai mare în politică, iar scăderea reprezentativității de la un scrutin la altul poate însemna și că interesul femeilor pentru politică a scăzut pur și simplu, fără a fi vina cuiva anume.

Ionela Băluță crede că atunci când vorbim despre dreptul femeilor de a face politică, trebuie să luăm în considerare și contextul istoric. În primele Constituții și legi electorale ale statelor moderne, femeile nu aveau nici dreptul de a vota, nici dreptul de a fi alese. Astfel, spune Ionela Băluță, spațiul politic a fost construit, organizat și populat exclusiv de bărbați preț de cel puțin un secol, uneori chiar mai mult, în funcție de statul despre care discutăm (de exemplu, în Elveția femeile pot vota abia din 1971 încoace).

UMDR are cel mai mic procentaj de femei în Parlament: 10.3%. Doar 3 femei din 26 de parlamentari. Inquam Photos / Manases Sandor

Este nevoie de o intervenție în acest sens nu pentru că femeile ar fi mai proaste și incapabile. Ci pentru că toate aceste structuri au fost construite la masculin, iar femeile au mai puțin acces la aceste rețele de putere, există o reticență din partea electoratului, există o reticență din partea liderilor politici, avem pe urmă și la nivel cultural, societal, roluri și stereotipuri de gen tradiționale, care ne spun că femeile trebuie să fie mame în primul rând, să stea acasă și să crească copiii”, continuă Ionela Băluță.

Toate aceste obstacole și dezechilibre istorice fac ca politica să fie o profesie mai puțin accesibilă și ofertantă pentru femei, arată profesoara universitară. Faptul că discriminarea este interzisă prin lege nu înseamnă că problemele sistemice cauzate de ea au dispărut peste noapte, crede ea, fiind foarte greu să recuperezi o istorie întreagă de excludere a femeilor din politică.

Practic, vorbim despre diferența dintre a avea dreptul la ceva și șansa reală de a obține acel ceva.

Ionela Băluță susține că toate cercetările bazate pe interviuri cu femei care fie sunt simpatizante, fie membre ale partidelor politice, arată că există în continuare niște inegalități structurale greu de depășit, că femeile nu se bucură de aceeași recunoaștere a prestigiului politic, având și resurse economice mai reduse decât bărbații.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Nici nu trebuie să faci cercetări prea ample ca să constați asta, te poți uita la marile partide politice din România, unde vei observa că structurile de conducere sunt dominate de bărbați, femeile jucând de prea multe ori un rol marginal, spune ea.

AUR, promotorul „familiei tradiționale”, are, la rândul său, un procent mic de femei parlamentare: 11.6%. Foto: Octav Ganea

Uitați-vă la statutul fiecărui partid și vedeți cum se constituie listele electorale. Cu excepția unui singur partid, toate sunt validate în structurile de conducere. Interviurile informale arată că liderii de filială întreabă în stânga și-n dreapta, în rețelele lor de amici sau profesionale, care sunt majoritar masculine. Își cooptează colegii bărbați, cu ei lucrează, cu ei socializează. Femeile sunt asociate cu diverse stereotipuri, dacă sunt mai tinere sunt suspectate că au obținut locul acela în alt fel, uneori chiar și de alte femei”, explică Ionela Băluță.

De cealaltă parte, Cristina Prună spune că barierele despre care vorbesc Ionela Băluță și alte voci din spațiul public sunt cât se poate de reale, dar, crede ea, soluțiile propuse sunt greșite, că nu e o idee bună ca statul să impună egalitatea de la centru. În plus, deputata USR spune că aceste bariere nu există doar pentru femei, ci și pentru persoane din medii sociale defavorizate, de orientări sexuale și identități de gen diferite.

Ce facem? Punem cote la toate? Nu o să le susțin nici pe acelea (…) Și să nu ne mințim, politica e un mediu neatractiv în general, atât pentru femei, cât și bărbați. Am vorbit cu prieteni, foști colegi, familie, fie ei bărbați sau femei, și mi-au spus că nu ar putea să facă politică din cauza luptei continue care trebuie dusă”, susține politiciana într-un răspuns transmis PressOne.

Partidele tradiționale, precum PNL, nu și-au pus problema să promoveze femeile, ele fiind o prezență stingheră într-o mare de bărbați. Doar 18.8% dintre parlamentarii PNL sunt femei. Foto: George Călin / Inquam Photos

Când își susține punctul de vedere, aceasta se raportează constant la experiența personală, la fel ca-n postarea de pe Facebook care a generat atâtea dezbateri: că a intrat în politică prin muncă și n-a făcut niciodată caz de faptul că este femeie, că n-a cerut niciodată nimic și nici nu va cere vreodată privilegii sau tratament preferențial.

Cristina Prună vrea ca oamenii s-o voteze pentru ideile pe care le susține, nu pentru genul ei. Nu crede în cote în general, nu doar de gen și nu doar în politică, dând exemplul armatei: dacă ne vor ataca vreodată rușii, nu-i pasă dacă soldații sunt bărbați sau femei, ci dacă pot sau nu să ne apere.

Fix așa este și în medicină, economie, educație sau politică. Nu ar trebui să ne intereseze clasa, rasa, sexul sau genul unui doctor, ci dacă poate să ne trateze. Doar nu o să gonim doctori din medicină sau profesori din învățământ pentru că nu se potrivesc unor cote stabilite politic”, susține deputata USR.

Pot bărbații să facă legi pentru femei?

O altă critică a cotelor de gen spune că politicienii bărbați pot reprezenta interesele femeilor la fel de bine ca o politiciană. Teză care e destul de complicat de probat, mai ales într-un context cultural ca al României, crede Ionela Băluță. Ea spune că societatea noastră continuă să funcționeze după un algoritm tradițional, în care rolurile de gen sunt definite destul de rigid, fapt ce dă naștere unor experiențe de viață diferite pentru bărbați și femei.

Există o serie de aspecte din viață care sunt legate de corpul femeilor și care în mod evident sunt înțelese mult mai bine de către femei, pentru că au avut experiența aceasta. Și faptul că societățile noastre aplică o grilă foarte diferențiată a rolurilor de gen ne împinge să avem aceste experiențe foarte diferite. Și de aceea ar fi nevoie ca în Parlament să fie mai multe femei, ca să poată interveni în mai multe legi. Ăsta e doar un exemplu, cel legat de corp. Dar putem vorbi și despre problemele de educație, de sănătate. De ce nu, și despre cele de securitate. Până la urmă, cu cât avem perspective mai diverse, cu atât cred eu că ne apropiem de idealul democrației, care este pluralismul”, susține profesoara universitară.

Procentul de femei la vârful USR PLUS e ceva mai bun, dar departe de ce se întâmplă în partidele din Vest. Doar 20% dintre parlamentarii USR sunt femei. Foto: George Călin / Inquam Photos

De cealaltă parte, Prună se situează ferm în tabăra celor care cred că reprezentativitatea nu ține de caracteristici genetice. Spune că mulți bărbați din România se simt mai reprezentați de ea, pentru ideile economice pe care le susține, decât de un politician care o fi el bărbat, dar are o perspectivă diferită asupra economiei decât au ei.

În plus, politiciana susține că tot discursul acesta despre reprezentativitate riscă să creeze impresia că toate femeile sunt la fel, că le preocupă aceleași lucruri, că-și doresc aceleași lucruri.

Credeți că o femeie poate reprezenta orice altă femeie? Vedeți exemplul lui Margaret Thatcher, care deși a fost femeie, a fost hulită de majoritatea feministelor pentru că a fost liberală și de dreapta. (…) Pe unele ne preocupă mai mult familia, pe altele antreprenoriatul, și așa mai departe”, argumentează deputata.

Tot în acest sens, un alt argument des folosit împotriva cotelor este că unele dintre politicienele de frunte ale României au avansat de-a lungul anilor o agendă la fel de rigidă și patriarhală precum omologii de gen masculin. Ionela Băluță spune că e de așteptat ca o societate atât de conservatoare ca a noastră să producă, în mare parte, politicieni la fel de conservatori, indiferent că-s femei sau bărbați. Pe de altă parte, speră că introducerea cotelor de gen ar putea schimba, încet-încet, niște mentalități.

În momentul în care un grup, în cazul nostru cel al femeilor, este minoritar într-un spațiu profesional, acesta nu-și poate impune nevoile, revendicările, punctele de vedere. Prin felul în care sunt recrutate, ele depind foarte mult de colegii bărbați care iau decizia în partid. Când ai un număr mai mare de femei, undeva la 30%, studiile de sociologie arată că se creează premisele pentru o masă critică care să permită coagularea unor voci, mai multă încredere, mai multă solidaritate”, explică cercetătoarea.

PSD are cel mai mare procent de parlamentari femei: 23.5%. Și acest procent este mic față de partidele din Vest. În Franța, peste 38% dintre parlamentari sunt femei; în Germania, procentul e de 35%; în Finlanda, procentul ajunge la 47%. Foto: Sabin Cirstoveanu, Inquam Photos

O altă miză a cotelor de gen ar fi, deci, și o autonomie politică mai mare a femeilor, pentru că fiind mai multe la număr ar depinde mai puțin de decizia și de bunul plac al bărbaților care conduc partidele politice. Sigur, cotele de unele singure nu vor aduce schimbări și egalitate de gen peste noapte, dar pot fi un catalizator în sensul ăsta, continuă profesoara universitară. De altfel, la modul ideal, aceasta și-ar dori să nu fie nevoie de cote.

Dar chiar am studiat, am făcut multe cercetări și sunt niște inegalități structurale în interiorul partidelor politice și la nivel societal atât de mari, încât avem nevoie de acest catalizator, care să impulsioneze puțin trendul ăsta, care pare că o ia înapoi acum, ceea ce este îngrijorător”, spune Ionela Băluță.

Cristina Prună crede că a fi autonom ca politician înseamnă să-ți „asumi poziționări corecte, dar nepopulare”. Fapt care, spune deputata, nu depinde prea tare de genul persoanei.

Dacă o femeie este aleasă pe cote, dar face orice îi spune ierarhia de partid, mai este relevant faptul că este femeie? Oare femeile s-au simțit masiv reprezentate de atâtea femei care au ajuns în poziții politice înalte, știind că sunt dirijate din partid? Tensiunea aceasta între disciplina de partid și autonomie se întâmplă indiferent de sex sau gen”, explică politiciana USR.

Parlamentul: organ reprezentativ sau meritocratic?

O critică frecventă a cotelor de gen spune că în Parlament și-n politică în general ar trebui să ajungă doar cei care merită, care au competențe, iar impunerea unor cote de reprezentare n-ar face decât să erodeze această presupusă meritocrație și s-o înlocuiască cu un sistem în care puterea este împărțită în funcție de niște caracteristici biologice sau de altă natură.

Ionela Băluță susține că poziția de ales nu este legată nicăieri, în nicio lege, de o competență anume. Spre deosebire de alte spații profesionale, unde se dau concursuri, se iau interviuri și există niște criterii clare pe care trebuie să le îndeplinești, în spațiul politic singura condiție de acces este votul. Dacă cetățenii se simt reprezentați de ce spui și promiți că faci, te vor vota, indiferent cât de bine te pricepi la una sau la alta.

Asta cu meritocrația este o falsă discuție. Așa cum este concepută democrația în societățile moderne, ea nu este meritocratică”, spune Ionela Băluță. În plus, continuă ea, dacă ar fi să luăm CV-urile fiecărui politician în parte și să facem o analiză comparativă, am putea constata cu surprindere că cele ale femeilor sunt mai stufoase și pline de calificări în diverse domenii decât cele ale bărbaților.

Indirect, prin accentul pe care-l pune pe abilitatea personală de a răzbi într-o lume dominată de bărbați, Cristina Prună pare la rândul ei să vadă politica prin acest filtru, al meritocrației. A ajuns în Parlament de două ori la rând pentru că a luptat și a câștigat. Deci merită să fie acolo, aceasta pare să fie implicația.

O luptă tot va fi. Și cu cote și fără cote. Femeile trebuie să lupte în cadrul partidelor și în viața publică pentru a demonstra cetățenilor români că pot sa îi reprezinte, nu că sunt din cota corectă”, susține aceasta când o întrebăm de ce trebuie ca fiecare femeie din politică trebuie să lupte personal cu prejudecățile pentru a reuși.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...