Dosarul Colectiv: faptele

Iulia Marin

Redactor

„Îmi aduc aminte de o fată, Mimi, cu un păr lung și blond, superb, care zâmbea mereu și care a dansat chiar lângă mine. Mimi dansa în dreapta mea. Mă inspira și pe mine să mă concentrez mai mult pe muzică.

În prima săptămână de după incendiu o visam în fiecare seară pe Mimi cum dansa, acum mai rar, porțiuni din părul ei lung și blond luând foc.

Șocul și mai mare l-am avut o săptămână mai târziu, când, după ce o visasem noapte de noapte, i-am văzut chipul și în articolele distribuite pe Facebook. Am plâns pentru Mimi. Era lângă mine și a murit arsă.”

Mărturia îi aparține unei supraviețuitoare a incendiului din clubul Colectiv. Este ataşată, alături de alte două sute de mărturii, la dosarul penal al tragediei din 30 octombrie 2015, pe care PressOne l-a cercetat în Arhiva Tribunalului București.

Sunt traume greu de cuprins chiar şi numai pe hârtie: tânăra care și-a pierdut iubitul, mama bolnavă care plânge după fiul ce o îngrijea, sora care își vrea fratele înapoi, tatăl care nu poate îndura chinul fiicei sale.

De partea cealaltă, o serie de greșeli aparent minore: patroni care s-au zgârcit la dotări, un acord de funcționare semnat ca primarul, o patroană care nu își instruiește angajații, un angajat care execută ordinul fără să-și pună întrebări.

Sunt greșeli care, dacă ar fi putea fi rezumate în două vorbe, ar răsuna ca o scandare furioasă: Corupția ucide!

*

În dimineața zilei de vineri, 30 octombrie 2015, Daniela Niță (40 de ani), patroana unei firme din București, își cheamă angajații la o ședință.

Printre ei se numără pirotehnistul Viorel Zaharia, pe care Niţă îl trimite să transporte și să monteze, într-un club de pe strada Tăbăcarilor nr. 7, mai multe articole pirotehnice.

Zaharia este pirotehnist autorizat din 2009.

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Are un atestat care probează că a absolvit Cursul de pregătire a pirotehniștilor pentru focuri de artificii organizat de Academia Tehnică Militară în perioada 3-17 aprilie 2009. Atestatul nu are termen de valabilitate.

În această dimineață de la final de octombrie, Zaharia execută ordinul angajatoarei sale fără să stea pe gânduri, deși etichetele produselor pirotehnice sunt scrise în limba bulgară.

Dacă ar înţelege, dacă ar vrea să înţeleagă instrucţiunile de utilizare, ar afla că folosirea acestor produse într-un spațiu închis este strict interzisă.

Pentru că, în limba română, eticheta arată astfel:

ANTET BULGARIA (BG)

ART. NR. ES 3402

FÂNTÂNĂ SCENICĂ

ATENȚIE! Se utilizează numai în spațiu deschis (în aer liber)! Fixați produsul pe verticală pe o suprafață dură și netedă (cu adeziv dublu). Legați capătul conductorului electric, care iese din produs, la +/– al bateriei sau acumulatorului, în funcție de conductor (dacă este fitil obișnuit, se aprinde cu brichetă sau chibrit) și vă depărtați la cel puțin 5 metri. Dacă produsul nu se aprinde (nu face jerbă), așteptați 2 minute și dezactivați-l cu apă.

PRODUSUL NU SE ȚINE ÎN MÂNĂ!

Utilizarea greșită poate să ducă la rănire sau la incendiu!

A se feri de copii și animale de companie!

Se interzice utilizarea de către persoane sub 18 ani!

RESPECTAȚI CU STRICTEȚE INSTRUCȚIUNILE!

Efect: Vulcan – 15 secunde – 3 metri

Clasa: II

Produs în China

*

Viorel Zaharia va afla prea târziu ce scria pe etichetă. Între timp, mai comite o greșeală. Pe aceeași etichetă se află semnul ↑UP, care indică faptul că artificiile trebuie montate în poziție verticală.

El, însă, le montează greșit.

În rechizitoriul acestui caz, procurorii notează:

„Pirotehnistul Zaharia Viorel este în eroare – voită sau nu, deoarece acești parametri de funcționare sunt valabili numai la utilizarea în poziție verticală a articolului pirotehnic în cauză, conform acelorași instrucțiuni care conțineau mențiunea săgeată sus ↑UP, nu și în poziție oblică, într-un unghi de 45-60 de grade, astfel cum a montat artificiile în clubul Colectiv.

Prin amplasarea efectelor pirotehnice în grup și compactate câte 2, la o distanță de siguranță prea mică, respectiv 3,80 metri, aceștia, deși trebuia și puteau să o facă, nu au prevăzut posibilitatea ca jerba incandescentă și autopotențată să ajungă pe stâlpul de susținere tapetat cu burete fonoabsorbant, fapt ce a declanșat incendiul din data de 30.10.2015″.

Procurorii mai spun că pirotehnistul Zaharia nu a urmat niciun fel de instructaj pentru misiunea sa, deși acesta era obligatoriu.

Mai mult, cei doi pirotehniști ai firmei Golden Ideas Fireworks Artists SRL ar fi trebuit să se asigure că în zona unde urma să aibă loc spectacolul sunt amplasate extinctoare funcționale. Nici asta nu s-a întâmplat.

După tragedie, anchetatorii au descoperit, lângă unul dintre stâlpii din club, sistemul de siguranță al unui extinctor. Stingătorul era însă expirat.

*

Sâmbătă, 31 octombrie 2015, este zi de doliu național în România. Doliul va ține trei zile, timp în care oamenii vor ieși în stradă, vor spune rugăciuni și îşi vor înăbuși furia. 

Comemorare a victimelor din Colectiv. Foto: Lucian Muntean

În această zi de sâmbătă, 31 octombrie, Daniela Niță, patroana firmei care a montat artificiile în Colectiv, se duce la birou cu gândul să scape de orice probă care ar putea să o incrimineze. 

Drept urmare, ea redactează pe un computer o convenție de prestări-servicii, pe care le-o va preda anchetatorilor susținând că fusese întocmită joi, 29 octombrie.

Adevăratul contract și anexa acestuia sunt șterse din memoria computerului de cel care îi este partener de afaceri, Cristian Niță.

În aceeaşi zi, primarul Sectorului 4,  Cristian Popescu „Piedone”, declară în faţa sediului din Tăbăcarilor 7 că nu are nimic să își reproșeze:

„Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcţionare”.

În rechizitoriul trimis în instanţă, procurorii îl vor contrazice: acordul de funcționare și autorizația au fost emise de către Primăria Sectorului 4 fără ca proprietarii clubului să aibă autorizație pentru securitate la incendiu.

Iar aceasta este numai una dintre problemele clădirii.

La 4 noiembrie 2015, după protestele de stradă a zeci de mii de oameni şi după demisia premierului Victor Ponta, primarul Cristian Popescu renunță și el la funcție:

„Îmi prezint astăzi demisia de primar al Sectorului 4 în semn de respect față de victimele tragediei și sper ca vidul legislativ și carențele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcționar până la cel mai înalt for legislativ.. (…) Îmi asum această vină morală, cât despre cea legală, voi lăsa Justiția să își spună cuvântul.”

Cristian Popescu Piedone la Parchetul General, în septembrie 2016. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

La 4 noiembrie 2015, numărul morților este de 32 de persoane. Are să se dubleze. La 6 noiembrie 2015, procurorii încep urmărirea penală față de angajații Primăriei Sectorului 4, pentru abuz în serviciu și fals intelectual.

Acuzațiile pe care procurorii i le aduc lui Piedone sunt acestea:

„La data de 14.01.2015, a eliberat acordul de funcționare și autorizația în folosul funcționării SC Club Colectiv SA, deși clubul nu era autorizat pentru securitate la incendiu. (…)

Autorizarea funcționării clubului SC Colectiv Club SRL, ca unitate de alimentație publică fără autorizarea de securitate la incendiu, de către Popescu Cristian Victor Piedone, cu sprijinul lui Iofciu Aurelia și Ganea Luminița Larisa, a determinat:

– un folos necuvenit pentru SC Colectiv Club SRL, în cuantum de 62.298 lei.

– punerea permanent în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a persoanelor, angajaților care s-au aflat în incinta SC Colectiv Club SRL în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015, prin acceptarea funcționării acestui club în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienți și angajați.

Omisiunea verificării de către inculpați a îndeplinirii cerințelor de securitate la incendiu, prealabil autorizării SC Colectiv Club SRL, a făcut inapte măsurile tehnice, operative care ar fi putut să prevină sau să reducă urmările din data de 30.10. 2015, în condițiile izbucnirii incendiului în club”, se arată în comunicatul DNA din mai 2016, de la data trimiterii în judecată a fostului primar.

Inițial, Piedone și angajații Primăriei Sectorului 4 sunt judecați într-un dosar separat. În mai 2017, instanţa Tribunalului București decide reunirea cauzei în care sunt judecați patronii clubului Colectiv şi a celei care-i vizează pe angajații Primăriei Sectorului 4.

Instanţa motivează că între emiterea autorizației de funcționare (lipsită de avizele necesare) și greșelile patronilor de la Colectiv există o „legătură de cauzalitate”. 

Altfel spus, dacă primarul nu ar fi emis avizul, dacă patronii nu ar fi deschis clubul în condiții improprii, dacă nu ar fi organizat spectacole de artificii într-un loc căruia îi lipseau dotările pentru așa ceva, dacă nu ar fi intrat în legătură contractuală cu firma Danielei Niță, dacă ea nu ar fi trimis pirotehniștii să monteze artificiile greșit şi dacă aceştia ar fi încercat măcar să înţeleagă instrucțiunile de utilizare…

… poate că 64 de oameni n-ar fi murit.

„Vineri, 13 noiembrie, a fost de departe cea mai grea zi, fiind ziua în care am renunțat la speranță, la partea pozitivă care mă ținuse pe linia de plutire. În acea zi a avut loc operația de grefare, când mi s-a luat piele de pe coapsa piciorului drept pentru a mi se acoperi zonele de carne vie de pe brațul drept. (…)

După ce am ieșit din operație, am aflat neagra veste care m-a cutremurat cumplit – murise prietena mea, (…) moment în care mi-am pierdut cunoștința.” (Fragment din mărturia supravieţuitoarei cu care am început acest articol.)

*

Clubul Colectiv, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, în Sectorul 4 al Capitalei, face parte dintr-un complex de construcţii aflat în proprietatea firmei Pionierul SA, fostă fabrică de încălțăminte. 

Clădirea a fost ridicată în anii ’60 pentru a servi ca depozit și hală de producție.

În 2013, parterul clădirii a fost închiriat de Alin Năstăsescu, Paul Gancea și Costin Mincu − asociații clubului Colectiv.

Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv, în octombrie 2016. Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Din anii ’60 și până astăzi, singurele înscrisuri referitoare la imobil sunt două avize din 1976 și 1977 referitoare la construcția unui spațiu de depozitare, se arată în rechizitoriul din dosarul Colectiv. 

Asociaţii au amenajat clubul, dar fără să ceară o autorizație de construcție – care era necesară, având în vedere că fosta hală fusese transformată în club.

Proprietarii clubului au început să amenajeze spaţiul de la Pionierul în anul 2013: au montat o scenă din lemn și oțel, instalație de ventilație, un bar cu parapet, reţeaua electrică, toalete.

Apoi, potrivit rechizitoriului,

„Au realizat în regie proprie o tapetare a celor doi stâlpi ai structurii de rezistență din beton armat, situați în apropierea scenei, folosind un material sintetic de tipul spumă poliuretanică adezivă. (…)

Pe stâlpul din dreapta scenei au aplicat buretele fonoabsorbant de tip piramidal numai pe fața dinspre scenă, de la o înălțime de aproximativ 2 metri față de pardoseală până la cota de 5 metri”.

Procurorii dau detalii despre unul dintre materialele folosite la izolația acustică, adezivul EDR:

„Se reține că, în conformitate cu fișa de securitate, acest produs este combustibil, emană căldură intensă, fum gros și toxic la ardere, prin încălzire se descompune în componente inflamabile. Produsul nu mai este stabil chimic după 100 de grade Celsius și se autoaprinde după 370 de grade.

Dacă fișa de securitate a fost cunoscută de utilizator/executant și/sau investitor, și ar fi trebuit să fie (…), ar fi constatat, chiar și în lipsa unor instrucțiuni explicite de utilizare și/sau a unor interdicții, că produsul în sine este periculos în raport cu destinația spațiului în care urma să se monteze și cu riscuri efective cel puțin la incendiu”.

Numai că cei trei asociaţi ai clubului nu au avut nicio clipă acordul firmei Pionierul SA pentru toate aceste modificări.

„Potrivit adresei din 18.04.2016 emisă de SC Pionierul SA, (…) nu au solicitat și nu au avut acordul locatorului proprietar pentru efectuarea de orice fel de lucrări de amenajare, construire etc”, se spune în rechizitoriu.

Pe lângă folosirea adezivului EDR, care are potențial inflamabil, funcţionarea fără aviz de securitate la incendiu și reamenajarea ilegală a spaţiului, proprietarii clubului Colectiv ar mai fi făcut și alte greșeli.

Una dintre greşelile  care au costat vieţi a fost lipsa unei a doua ieşiri din club, arată procurorii:

„În procesul-verbal de cercetare a evenimentului întocmit de Inspecția Muncii sunt evidențiate pe larg normele încălcate cu referire la căile de ieșire, arătându-se că, în esență, angajatorii trebuie să ia toate măsurile ca să fie păstrate în permanență căile libere de acces ce conduc spre ieșire și ieșirile în sine, că ușile de ieșire nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise imediat de orice persoană; Inspecția Muncii precizează că obligațiile nu au fost respectate din moment ce o ieșire a fost obturată”.

În seara de 30 octombrie 2015, a doua ieșire din club, care avea ușă dublă, era blocată.

„Pentru a da o aparență de legalitate a activității desfășurate, inculpații au întocmit o documentație specifică prevenirii și combaterii situațiilor de urgență, însă, potrivit prevederilor, deciziilor emise (nedatate), organizarea apărării împotriva incendiilor a privit numai un spațiu de 280 mp și activitatea de «baruri și alte activități de servire a băuturilor», nu și «activități de interpretare artistică – spectacole».

Mai mult (…), la organizarea spectacolelor, prin clauze contractuale inculpații au impus repetat condiții de atragere a unui public cât mai numeros în beneficiul propriei societăți, deși erau conștienți de riscurile datorate spațiului impropriu și măsurilor neluate privind situațiile de urgență”, se arată în rechizitoriu. 

Mai multe contracte încheiate între patronii clubului Colectiv și organizatori de spectacole arată că gazdele se ofereau să ramburseze integral chiria de 2.000 de euro dacă aceștia din urmă aduceau la concert minimum 400 de persoane. Suma rambursată era de 1.000 de euro dacă la eveniment participau minimum 250 de persoane care făceau consumaţie.

Asta, în condițiile în care clubul Colectiv era amenajat pentru 80 de persoane.

Pe unul dintre pereții clubului, administratorul Paul Gancea lipise planul de evacuare și de prevenire a incendiilor. Planul prevedea că se interzice folosirea „focului deschis”.

Paul Gancea la Parchetul General,  în octombrie 2016. Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

„În același plan, la rubrica «Măsuri de siguranță luate la evacuarea persoanelor» s-a menționat «Nu este cazul» – fapt care dovedește încă o dată că întreprinderea inculpaților nu era pregătită pentru a face față unor situații de urgență”, explică procurorii. 

Totuși, cei trei administratori au avut dispute privind materialele folosite la amenajarea clubului. A prevalat impulsul de a cheltui mai puțin:

„Este dovedit că opțiunile privind materialele și modul de a construi și amenaja a aparținut inculpaților, iar alegerile pe care le-au făcut au fost influențate și s-au raportat la un buget limitat, fapt care a determinat discuții contradictorii între administratori (…) și, în final, hotărârea de utilizare a unui material de antifonare care să corespundă unei investiții reduse.

La un moment dat, toți cei trei administratori au hotărât, ca urmare a unui incident petrecut în anul 2014 în care au ars obiecte în incintă, să nu se mai permită utilizarea surselor de foc în club – măsură pe care însă nu au implementat-o, cel puțin permițând consumul de tutun”.

„Am ajuns la Spitalul Floreasca mergând desculță pe coridoare după prietena mea, spre Urgențe. O asistentă m-a pus pe o targă și a tăiat hainele de pe mine să vadă unde eram arsă. Asistenta mi-a pus un burete cu gel pe mână, până la încheietură. M-a învelit. Tremuram toată, aveam frisoane. (…)

Toată noaptea am stat conectată la tubul cu oxigen. Îmi era foarte frig, deși am fost acoperită cu o pătură cu aer cald. O asistentă cu o privire blândă și plină de compasiune m-a îngrijit.

A doua zi, m-am trezit în țipetele celorlalți doi pacienți care erau, ca și mine, la terapie intensivă. Când a venit rândul meu, eram ferm hotărâtă să nu țip.

În momentul în care mi-am văzut mama în acea dimineață, am început să plâng”.

(Continuare a mărturiei din debutul articolului)

*

Anunţul privind concertul din Colectiv al trupei Goodbye to Gravity a fost făcut public la 23 octombrie 2015:

„Spectacol inedit la clubul Colectiv, care va beneficia de un show de lumini customizat, precum și de efecte pirotehnice și decoruri special create pentru a reda atmosfera SF a artwork-ului, accesul va fi liber”.

La ora 22, piesa de deschidere a concertului a fost acompaniată de primele artificii: patru la număr, „câte una din fiecare grup amplasat pe cei doi stâlpi metalici ai consolei tehnice”. Scânteile au ajuns până la persoanele din primele rânduri.

La ora 22.30, materialul fonoabsorbant de pe unul dintre stâlpi a luat foc. Flacăra s-a întins cu repeziciune spre tavan. Panicaţi, sute de oameni au încercat să ajungă la ieșire. 

Lăţimea uşii era mai mică de un metru, motiv pentru care prea puțini au reușit să iasă.

În acea nebunie, „mulți oameni au fost blocați la pământ între ușile duble și în primele rânduri de persoane”, se arată în rechizitoriu.

Alții, deși scăpaseră, s-au întors să își salveze prietenii.

Cel de-al doilea pirotehnist trimis de firma Danielei Niță, Marian Moise, a încercat să stingă flăcările cu un extinctor, dar acesta expirase.

A suferit şi el arsuri multiple, iar ancheta în cazul său a început mai târziu, într-un dosar separat. Tot într-un dosar separat sunt judecați pompierii care ar fi trebuit să constate neregulile clubului și să-i amendeze pe patroni.

Apelurile la 112 au început în jurul orei 22.35. Deși autorităţile au pretins contrariul, echipajele medicale au fost depășite de situație.

O spune un raport întocmit de Corpul de Control al premierului:

„Baza materială a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov și numărul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervenția în situații obișnuite. (…)

Conform legislației și raportat la numărul populației declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 de angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%. 

Raportul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit”. 

La 5 aprilie 2017, Judecătoria Sectorului 4 a respins solicitarea avocaților victimelor ca Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor să fie introduse în proces, pentru a participa la achitarea eventualelor despăgubiri.

*

Suma totală cerută ca despăgubiri de către sutele de familii implicate în dosarul tragediei din Colectiv se ridică la 212 milioane de euro și 51 de milioane de lei.

Victimele au atașat la dosar bilete de externare, fișe medicale care menționează şirul de operaţii suferite, chitanțe și bonuri fiscale pentru medicamente, fașe, pansamente etc.

Una dintre victime, de pildă, solicită despăgubiri de un milion de euro: a avut arsuri de gradul al II-lea pe 30% din suprafața corpului, a suferit 4 operații şi a fost internată timp de 70 de zile.

Ea scrie:

„Mă confrunt cu stări de amorțeală, dureri, senzații intense de mâncărime, nervozitate (…), groaza că nu voi scăpa niciodată de aceste cicatrici extrem de evidente”.

Într-o altă solicitare, un bărbat de 40 de ani a simțit nevoia să adauge la final:

„În ceea ce privește daunele morale, doresc să precizez încă de la început că, în opinia mea, nicio sumă de bani nu ar putea acoperi/echivala chinurile și durerile suferite de mine.

Durerea nu ar putea vreodată să aibă un preț”.

*

Dosarul în care sunt inculpaţi cei trei asociaţi ai clubului Colectiv a fost trimis în judecată de procurori de la Parchetul General în aprilie 2016. În mai 2016, DNA a trimis în judecată şi dosarul care îi vizează, în aceeaşi speţă, pe Cristian Popescu Piedone şi pe trei angajaţi din Primăria Sectorului 4.

Anul acesta, pe 15 mai, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis reunirea celor două dosare în vederea judecării pe fond a cazului.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€