Discursul imaginar al Principesei
Există, totuși, vreun membru al Casei Regale care își dorește ca România să redevină monarhie? Există, oare, un urmaș al lui Mihai I care măcar să fantazeze că va fi încoronat?
Formulez aceste dileme – aparent absurde („cum să nu-și dorească?” e reacția normală) – pentru că recentele luări de poziție ale Familiei regelui sunt semnele renunțării la ceea ce ar trebui să fie unicul și nenegociabilul obiectiv al acestei familii: restaurația.
Casa Regală a „avizat” proiectul de lege, inițiat de guvern, potrivit căruia ar urma să devină persoană juridică de utilitate publică, să primească Palatul Elisabeta în folosință gratuită pe 99 de ani și să-i fie decontate cheltuielile de funcționare curentă. Asta se numește abdicare pentru rentă.
Atât proiectul, cât și „avizul” au fost făcute publice după o săptămână de la întâlnirea dintre Principesa Margareta și președintele PSD, Liviu Dragnea, întâlnire de la care avem și această fotografie:
Vedem aici un om politic cu un zâmbet reținut, dar cu o privire încântată, și pe Principesa Margareta, desemnată Custode al Coroanei, într-o postură deloc regală: vrea să pară destinsă, dar nu este, are umerii ușor căzuți și o privire mai degrabă jenată decât senină. Ca și cum i-ar fi un pic rușine.
Nici locul ales pentru fotografie nu este de neglijat: tabloul din spate pare a spune că avem de-a face cu un moment istoric.
(Înainte de a continua, o mărturisire: sunt monarhist dintr-un sentiment, acela că România are nevoie de un model familial al nobleții și, așa cum am mai scris, de un depozitar al traseului bun, ca leac al vrajbei interne. Nu sunt un admirator al persoanei regelui Mihai – cred că mai bine murea eroic decât să abdice – și nici al succesorilor săi la tron, ci al instituției monarhice, al dinastiei ca reper pan-istoric.)
Revenind la imaginea de mai sus, tot privind-o mi-am pus o întrebare: de fapt, cum mi-aș dori să acționeze Principesa Margareta, persoana care are cea mai mare legitimitate de a urmări scopul restaurației?
Ce-aș vrea să o aud spunând public? Ce lipsește, la o adică, în atitudinea Casei Regale?
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Discursul ar suna cam așa:
„În calitate de Custode al Coroanei, eu, Principesa Margareta, întâiul născut al Regelui Mihai al României, declar că Familia mea nu va recunoaște niciodată actul de la 30 decembrie 1947. Abdicarea tatălui meu a fost impusă României de un regim străin și a cărui ideologie s-a dovedit criminală.
Consider că misiunea mea și a Familiei mele, aceea de a servi poporul român, nu se poate realiza decât prin revenirea țării noastre la monarhie, și mă voi dedica acestui obiectiv cu toate puterile mele și cu orice preț.
Nu doresc niciun fel de favoruri din partea statului român și sunt hotărâtă să nu fac niciun compromis în acest sens. Familia mea nu-și negociază nici trecutul, nici viitorul, nici destinul, nici izbânzile. Regele Carol I a venit aici fără avere și a modernizat România, iar Regele Ferdinand cel Loial a trecut peste relațiile sale de sânge de dragul țării.
Sunt gata, la rândul meu, pentru orice sacrificiu, inclusiv să mă întorc în exil și să trăiesc ca un om simplu, dar nu voi înceta niciodată să spun că, pentru mine și Familia mea, singura soluție dreaptă și bună este reinstaurarea monarhiei.
Ion Iliescu: La moartea unui comunist
Azi, bătrânul comunist a murit. Tot ce pot spera e că, odată cu el, va începe să se apropie de sfârșit și sistemul îngrozitor de toxic pe care l-a creat în România post-comunistă. Viitorul nostru e fix în acele instituții care sunt azi blamate de succesorul său Georgescu. Mă tem însă că acea parte din România care l-a iubit la nebunie pe Iliescu va continua să înghită cu nesaț tot ce varsă și acest epigon al lui.
De ce se vinde sau moare presa de interes public din România. Și cum îți poți da seama în cine să ai încredere
Înainte să ne întrebăm de ce moare sau se vinde presa unora sau altora, să ne răspundem la întrebarea de ce nu o mai cumpărăm noi. Metode de a o păstra în viață există și costă mult mai puțin de cei 2% din venitul mediu pe care-l plăteam în urmă cu 20 de ani fără să clipim.
Așa să-mi ajute Dumnezeu.”

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this