Dintr-o groapă în alta. De ce se strică asfaltul iarna

Oana Moisil

Jante îndoite, capace sărite, bucșe schimbate mai des, dar și riscuri mortale – cu asta vine la pachet sfârșitul iernii pe drumurile din România. În ciuda măsurilor preventive pe care autoritățile spun că le-au luat, problema gropilor din asfalt rămâne. 

„E dezastru”, spune Laurențiu Tomescu, șoferul unui microbuz care circulă aproape zilnic între Sibiu și București, despre o bucată din drumul DN73C din Curtea de Argeș. 

Ocolește pe acolo, pentru că pe Dealul Negru – pe unde o lua de obicei – se fac cozi din cauza unor lucrări. Pe lângă întârzieri și disconfortul călătorilor care sunt „zdrăngăniți”, șoferul spune că trebuie să schimbe bucșele mai des din cauza gropilor.

Însă un drum stricat înseamnă și un risc mare pentru siguranța tuturor, mai ales acolo unde se circulă cu viteză. 

Autostrada A1, între București și Pitești, s-a umplut de găuri în asfalt zilele astea. La viteze de peste 100 de kilometri la oră, evitarea lor este mult mai grea. „Și nici n-ai cum să le ocolești, că sunt unde vine roata”, mai explică șoferul. 

Nu doar vremea strică drumurile 

Tot pe autostrada A1, la intrare în Pitești, un șofer de tir a scăpat luni, 23 februarie, de o tragedie. O bucată de metal care ieșise din asfalt i-a agățat baia de ulei.

Tehnic vorbind, era o bucată dintr-un rost de dilatație, adică un element metalic sau elastic care se montează între tronsoane de poduri sau viaducte și care trebuie să preia mișcările cauzate de vibrații, schimbarea temperaturilor sau tasări.  

Toate drumurile pe care se circulă mult în țară sunt găurite în perioada asta. Una dintre cauzele pe care nimeni nu le poate controla este vremea. 

„Sunt perioade în care noaptea avem -10, -15 grade, iar ziua avem 5, chiar 15. Aceste diferențe practic provoacă fisurarea asfaltului”, a explicat purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Șerbănescu, pentru PressOne 

Investiție străină susținută de autorități, terminată în dezastru: sute de animale de la o fermă de bizoni și cerbi au murit de foame în ultima lună de iarnă

214 bizoni, cerbi, căprioare și bivoli au murit de foame pe proprietatea concesionată în Recea Cristur, Cluj, de un investitor german, care a construit aici o fermă de vânat destinată exportului cărnii pe nișa gourmet.

AUDIO. „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta.” Înregistrare șocantă din cabinetul lui Ion Duvac, membru în comisia în care sunt analizate cazurile de abuz din Colegiul Psihologilor

Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției.

Altă problemă este materialul antiderapant, adică sarea împrăștiată pe drumuri ca să nu se formeze polei.

Acestea ar putea fi printre motivele pentru care acea bucată de metal s-a desprins pe autostrada A1 luni și a agățat un tir, însă Ionuț Ciurea bănuiește că mai este un motiv pentru care aparatul de rost „să cedeze în halul ăla”: nu a fost schimbat la timp, adică a ieșit din perioada de garanție.

Peste un miliard de lei pentru reparații

Ionuț Ciurea ridică și problema calității materialelor folosite la construcția drumurilor – nu doar ca a fi evitate tragedii și nervi în trafic, ci și din considerente financiare: „trebuie să pui un asfalt care îți ține în timp, ca să nu ajungi să plătești mai mult pe el”, a explicat acesta. 

„În administrație, fie centrală sau locală, există tendința de a lua decizii nefundamentate și doar reacționăm la ceea ce se întâmplă. Și alt factor foarte important: așa funcționează bugetul. Nu zic că trebuie să facem altfel bugetul, dar chiar dacă bugetul se face an de an, putem să avem o gândire multianuală”, adaugă expertul. 

În lipsa unei gândiri strategice, care să se întindă pe mai mulți ani, drumurile sunt de multe ori  asfaltate în campanii electorale, uneori pe grabă sau pe vreme nefavorabilă, alteori doar de ochii lumii.

În acest context, cât ne costă să reparăm drumurile? 

Aceștia sunt bani pe care CNAIR îi colectează din taxa pe rovignetă, taxe de pod și „alte activități pe care le prestăm contracost”, care acoperă „un maximum de 30% din necesarul ideal pentru întreținerea rețelei de infrastructură rutieră”, a adăugat acesta. 

Cum se asigură statul că nu o dăm în gropi

Conform purtătorului de cuvânt al CNAIR, toamna se repară ce e la vedere: „Înainte de sezonul de iarnă, facem colmatări, adică practic astupăm acele fisuri din asfalt, dar nu pot fi sesizate toate, pentru că sunt microfisuri care nu pot fi sesizate cu ochiul liber”, a spus Alin Șerbănescu. 

„Ce am mai făcut, am cerut tuturor colegilor noștri din regionale să solicite asfaltatorilor să transmită mostre de bitum pentru a le duce la laborator și pentru a vedea dacă acest bitum are caracteristicile din certificatele de calitate (...) ca să ne convingem că nu avem ca și cauză materia primă folosită pentru aceste asfaltări”, a mai spus Șerbănescu. 

Un alt șofer contactat de PressOne, care este și administratorul unei firme de transport care are curse zilnice între Brezoi (Vâlcea) și București, spune că multe dintre gropile peticite rezistă o lună, două. 

„Sunt zeci de ani de când fac traseul ăsta. La noi vine cu sacul, pune un sac d-ăla de asfalt în groapă, îi dă un pic cu pârlitoarea aia de porc, o joacă un pic cu picioarele…”, descrie șoferul ce-a văzut în 20 de ani de meserie pe drumurile din țară. 

Ionuț Ciurea de la Asociația Pro Infrastructura susține că unele drumuri nu respectă standardele de calitate. 

Specialistul dă ca exemplu tronsonul sudic al autostrăzii A0, care este plin de gropi chiar dinainte să iasă din garanție. 

„Arată jalnic. Fie s-a implementat prost, fie e o problemă de design, dar n-ar trebui să fie, că știm să facem autostrăzi la câmpii. Probabil e o combinație de execuție proastă cu materiale subconforme, ca să nu zic neconforme”, mai spune Ionuț Ciurea. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€