Dîncu face şcoală doctorală sub control politic

Codruţa Simina

Redactor

Guvernul a aprobat, la finalul lunii august, înființarea Institutului Național de Administrație (INA) – o iniţiativă a vicepremierului Vasile Dîncu.

Potrivit Ordonanței care-i reglementează activitatea, INA va putea organiza școală doctorală, în asociere cu alte instituții acreditate în acest sens.

Mediul academic privește cu îndoială aceste demers, deoarece pune sub semnul întrebării principiul potrivit căruia singura instituție care poate conferi titlul de doctor în ştiinţe este universitatea.

Singurele două școli doctorale acreditate în domeniul științelor administrative aparțin Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București – al cărei rector este Remus Pricopie – și Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj.

Remus Pricopie (foto) este şi președinte al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), printre ai cărei membri fondatori se numără vicepremierul Vasile Dîncu, inițiatorul Ordonanței de înființare a INA.

Fragment din Ordonanţa 23 / 24 august 2016

Articolul 2:

(3) Institutul Naţional de Administraţie dezvoltă relaţii de colaborare şi parteneriate şi se poate asocia cu instituţii de învăţământ superior, în condiţiile legii, şi cu alte instituţii din domeniul administraţiei publice, din ţară sau din străinătate, precum şi cu furnizori de formare şi asigură comunicarea şi colaborarea instituţională cu celelalte instituţii care organizează programe de formare continuă.

(4) Instituţiile de învăţământ superior abilitate în acest sens se pot asocia cu Institutul Naţional de Administraţie în vederea organizării de programe de master şi doctorat în domeniul administraţiei publice, precum şi programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă, în condiţiile legii.

*

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Noul Institut, al cărui obiectiv este profesionalizarea administraţiei din România, va fi condus de un președinte și un vicepreședinte numiți politic.

Numele acestora vor fi propuse de către ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (funcţie deţinută acum de Vasile Dîncu), iar decizia propriu-zisă îi va aparține premierului.

Potrivit Ordonanţei de înfiinţare, personalul INA va fi alcătuit din demnitari, funcţionari publici şi personal contractual.

Practic, INA va prelua o parte din atribuțiile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, precum și activitatea Centrelor Regionale de formare continuă în administrația publică.

Pentru coordonarea INA, dar și pentru avizarea propunerilor de programe educaționale, institutul va avea și un Consiliu de Coordonare. Membrii acestuia vor fi desemnați de către Administrația Prezidențială, Senat, Camera Deputaților, Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice, precum și de asociațiile autorităților administrative locale.

De asemenea, din Consiliu vor face parte președintele INA și un membru din partea comunității academice din România.

Ceea ce ridică probleme însă este posibilitatea ca INA să se asocieze cu entităţi universitare în vederea dezvoltării de programe de studiu de tip masterat și doctorat.

Contactat de PressOne, fostul ministru al Educației Cătălin Baba spune că nicăieri în lume nu mai există această posibilitate.

„Numai și numai universitățile pot da titluri universitare. Aşa ceva, o universitate asociată cu un institut public, este o prostie. Niciunde în lume nu mai există așa ceva. Este o greșeală fundamentală care s-a făcut aici. Suntem complet în afara spiritului Legii educației naționale din 2011 – care oricum a fost modificată de atâtea ori”, a declarat profesorul universitar Cătălin Baba, care predă Politici Publice la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) de la UBB, unde a fost și decan.

Nici rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, nu vede cu ochi buni inițiativa ministerului condus de Vasile Dîncu.

„Nu știu dacă înființarea Institutului Național de Administrație ar duce la profesionalizarea administrației publice. România nu duce lipsă de experți în administrație publică.

Problema de fond este că cei cu expertiză nu ajung în pozițiile pentru care s-au pregătit. Vă aduc aminte de programul «Bursa Specială Guvernul României», inițiat în 2004 de premierul Adrian Năstase. Au fost școliți experți în administrație pe 35.000 de euro pe an.

Bursierii s-au angajat să ocupe posturi în administrația publică din România, iar statul s-a obligat să le ofere poziții de conducere. În 2011, au fost discuții ample în spațiul public, pentru că niciun bursier dintre cei aproximativ 250 nu fusese angajat conform contractului. Problema nu a fost lipsa experților, ci politizarea administrației publice.

Cât despre oportunitatea ca Institutul să desfășoare programe doctorale, trebuie spus că, în ianuarie 2016, în România erau doar trei coordonatori de doctorat în domeniul Ştiințe Administrative, potrivit listei publicate de Ministerul Educaţiei. În niciun caz nu avem nevoie de o nouă fragmentare a pregătirii.

Reamintesc că doctorii în științe trebuie să dobândească o înțelegere sistematică a domeniului de studii și măiestrie în utilizarea metodelor de cercetare ale acestuia și să fi avut contribuții originale la extinderea frontierei cunoașterii.

Am semne de întrebare serioase că aceste realizări sunt posibile în contextul premiselor pe care le creează legea.

În concluzie, consider că profesionalizarea administrației se poate face, în primul rând, prin depolitizarea acesteia, astfel încât specialiștii să-și poată găsi loc în instituții. Dacă se ajunge la concluzia că profesioniștii școliți pe bani publici în România și în lume nu sunt în număr suficient, măsura firească este întărirea capacității universităților”, a declarat rectorul Marilen Pirtea, la solicitarea PressOne.

*

Unul dintre cei trei coordonatori de doctorate în Ştiinţele Administraţiei este profesorul universitar Adrian Miroiu, de la SNSPA, care a făcut parte şi din board-ul fostului Institut de Administraţie.

El este de părere că proiectul INA nu afectează cu nimic calitatea cercetării în acest domeniu.

După ce a studiat Ordonanța de înfiinţare a INA, profesorul Miroiu a declarat pentru PressOne că acordarea titlului de doctor și selecția candidaților pentru școala doctorală vor rămâne în seama universităților, nu a institutului.

„Am vorbit și eu cu colegii mei, iar problema se pune așa: a existat o variantă inițială a acestei Ordonanțe, în care se prevedea că Institutul organizează școala doctorală. Colegii noștri s-au opus, iar acea variantă a fost modificată de către ministrul Dîncu, pentru că venea și cu un monopol: oricine voia să ajungă în administrație ar fi trebuit să treacă pe la această școală.

Această a doua variantă prevede că instituțiile care sunt deja acreditate să coordoneze doctorate se pot asocia cu Institutul pentru a organiza școala doctorală. Practic, universitatea e cea care va organiza și va selecta candidații”, a precizat Adrian Miroiu.

El a adăugat că, în acest caz, INA ar putea asigura accesul la practică sau la baze de date pentru cercetare.

Costurile perfecționării aleșilor locali în cadrul INA urmează să fie acoperite din bani publici. Ordonanța va fi implementată în termen de 60 de zile.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€