Din învățăturile Poliției Române către adolescenții rebeli prinși în curtea unei școli din Constanța

Ioana Epure

Director editorial

„Am învățat să nu mai am atât de multă încredere în poliție”, spune Alexandru, un licean de 15 ani din Constanța. 

„Nu vreau să generalizez, rău îl văd pe superiorul de la secție, că el a făcut totul, cu ceilalți n-am avut nimic, au trebuit doar să urmeze ordinele lui. S-au mai întâmplat cazuri de genul ăsta, dar nu sunt toți așa. 

Peste cinci ani când o să-mi amintesc de asta o să râd. Oricum știam că n-am făcut nimic. Dar am rămas cu un gust amar, chiar nu mă așteptam, în seara aia după liceu să stau și eu pe bancă și să iasă polițiștii la mine.” 

Alexandru Albotă e în clasa a noua la liceul George Călinescu. În timpul liber cântă la chitară și iese cu prietenii lui, mai mult pe afară, de când a venit pandemia și opțiunile s-au restrâns dramatic. În rest, joacă volei, dar majoritatea prietenilor lui sunt înnebuniți după fotbal, așa că mai joacă și el fotbal, și uneori baschet, cu ei. De cele mai multe ori la Școala 29, unde au fost cu toții elevi până în această toamnă.

Şcoala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanţa. Foto: pagina Facebook a a școlii

„Noi stăm în același cartier, foarte aproape unul de altul. Școala 29 e un punct apropiat de toți. Și acolo obișnuiam să ne întâlnim. În fiecare vară am mers în curtea școlii să jucăm fotbal și să stăm pe bănci.”

Doar că, după mulți ani în care au fost elevi ai școlii, unii dintre copii au intrat la liceu. Și, conform interpretării date de legea 61/1991 de Poliția Română, și-au pierdut dreptul de a mai sta în curtea instituției în care au învățat atâția ani. 

Alexandru și cei șapte prieteni ai lui, foști elevi ai școlii, au fost găsiți vinovați de încălcarea legii 61/199, „pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice”, pentru că au fost prinși, într-o vineri seara, în curtea școlii unde au mers atâția ani. Mai precis, pentru încălcarea punctului 13 din articolul 2 al legii: 

Articolul 2. Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

13) pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice, instituțiilor de învățământ și spațiilor aparținând acestora

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Însă dincolo de a fi amendați, cei opt copii au fost urcați în patru mașini de poliție și duși la secție, fără vreo justificare. Iar de aici, spiritele s-au încins. Povestea a ajuns în presă și s-a discutat intens pe marginea ei.

PressOne a vorbit cu Alexandru pentru a înțelege incindentul prin ochii unuia din actorii săi principali.

Aceasta este povestea unei întâmplări cu copii mari și adulți mici.  

„Un polițist de acolo chiar și-a cerut scuze, că n-a vrut să se ajungă la situația aia”

„Vineri trebuia să mă întâlnesc cu prietenii la 29, ca de obicei, și nu știam că n-avem voie, că poarta era deschisă și nu era niciun semn de nu intrați. Și am intrat pe poartă, m-am întâlnit cu ei, stăteam pe bancă și vorbeam între noi și dintr-o dată apar polițiștii”, povestește Alexandru Albotă. 

„Prima dată au venit niște polițiști tineri la noi, care voiau să ne dea doar avertisment. Și să ne lase în pace să plecăm, mai ales că noi ne-am cerut scuze, am zis că mergem. Și după vine șeful lor și le spune că o să trebuiască să mergem la secție și să ne dea amendă. N-avem ce să mai zicem.” 

Polițiștii le-au luat datele. Apoi au venit mașinile de poliție. 

„Un polițist de acolo chiar și-a cerut scuze, că n-a vrut să se ajungă la situația aia, dar nu se pot împotrivi șefului, superiorului. A fost foarte brusc. Nu-mi venea să cred că stăteam pe bancă și m-a luat poliția.” 

La secție, copiii au fost băgați într-o sală care „arăta ca o sală de clasă”, după cum povestește Alexandru. „Ne-a explicat o fată de acolo că am încălcat legea 61, că putem să o căutăm și pe net, să o știm. Nu ni s-a explicat altceva. Dar nu ne-am făcut griji. Că știam că am fost luați degeaba, că nu făcusem nimic.” 

Bogdan Albotă, tatăl lui Alexandru, își amintește că părinții nu au fost sunați în timpul acesta de nimeni de la secția de poliție. 

„Polițiștii nu au sunat pe nimeni, m-a sunat copilul și a zis că e la secție. Când am ajuns acolo, au ieșit în întâmpinarea noastră, a părinților, și au zis «stați liniștiți, facem o mică consiliere cu ei, le explicăm niște norme de bună conviețuire în societate, după care le dăm drumul cu un avertisment». Am stat, ce să facem. După două ore au început să iasă copiii, unul câte unul, fiecare cu câte 250 de lei amendă. «Păi ce facem domnule, ați promis că le dați avertisment și acum le dați amendă?» «Păi așa am considerat eu. Dacă nu vă convine, mergeți la judecătorie».” 

Războiul directorului

La doar câteva zile după această întâmplare, directorul școlii 29, Ion-Denys Ciorogaru, și-a dat demisia. Din punctul lui de vedere, situația are legătură strict cu persoana sa, după cum a explicat într-o postare pe pagina personală de Facebook. 

Ciorogaru mai spune că a avut mai multe cazuri în care persoane neidentificate au pătruns în curtea școlii și au vandalizat spațiul, doar că poliția a fost dezinteresată de aceste cazuri.

„Eu nu am pază la școală, nici în weekend. Nu am astfel de posturi. Le-am explicat (polițiștilor, n. red.) că am probleme cu gardul, mi-au cerut să le aduc dovezi că am făcut cerere să se refacă gardul.

O colegă mi-a sesizat faptul că în timpul orelor, spre seară, niște persoane care depășiseră vârsta școlii mele au intrat în curtea școlii în timpul orelor, au amenințat copiii.

Am vorbit cu unul dintre polițiști. I-am zis că la prima oră o să solicit înregistrările de pe cameră din curtea școlii, unde se petrecuse incidentul. A doua zi dimineață, ei n-au venit să-și facă treaba, i-a interesat puțin spre deloc situația cu cei care intraseră și amenințaseră copii, în loc au început să-mi ceară tot felul de hârtii. 

Şcoala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanţa. Foto Sinziana Ionescu/Adevarul

Noi avem pază plătită de școală ca să păzească copiii în timpul anului școlar. Iar în momentul de față, suntem în stiuația în care negociem, pentru că fostul bodyguard, cu care am lucrat ani de zile, a decedat. Dar în timpul verii, noi nu plătim bodyguarzi să ne păzească pe noi profesorii. Și atunci vin oameni care văd că școala e mai liberă. Nu sunt neapărat oameni de vârstă școlară.

Când directorul școlii îți reclamă amenințări și tu, ca poliție, nu iei nicio măsură, ba dimpotrivă, vii și încerci să-l intimidezi pe director - asta ce înseamnă, data viitoare eu să nu mai fac nicio sesizare că-mi intră golanii în curte?”

Covid-19 la dubă

Într-un comunicat de presă emis mai târziu, Poliția Română precizează că: 

„Totodată, polițiștii le-au reamintit acestora (copiiilor, n. red) despre responsabilitatea privind respectarea măsurilor de protecție sanitară și de distanțare fizică pentru a se proteja pe ei înșiși, dar și pe toți cei din jurul lor. Precizăm faptul că astfel de acțiuni de verificare vor continua și în perioada următoare.”

Cu alte cuvinte, dincolo de încălcarea legii 61, copiii s-ar fi făcut vinovați și de încălcarea normelor de distanțare socială. Un motiv în plus pentru a fi duși la secție? 

Foto: Lucian Muntean

Nu, dacă e să ne luăm după Cristian Dide, de la asociația Evoluție în Instituție, care, împreună cu Cuculis și Asociații, vor acorda asistență juridică copiilor reținuți abuziv de polițiștii Secției 2 din Constanța: 

„Părintelui unuia dintre copii i s-a spus că unii dintre polițiști nu purtau măști în momentul în care el a ajuns la secție să-și ia copilul de acolo. Avem opt copii într-un spațiu deschis pe care i-am surprins încălcând regulile de distanțare socială.

Păi dacă vreau să îi oblig să respecte regulile de distanțare socială, le voi solicita să se despartă și să meargă fiecare la domiciliu. Nicidecum n-o să-i strâng câte doi în mașinile de poliție și să îi duc într-un spațiu închis. Asta cu distanțarea socială nu ține. Cu alte cuvinte, poliția nu face deloc prevenție.” 

După spusele lui Alexandru, însă, nu li s-ar fi spus nimic, nici de Covid-19, nici de ce au fost duși la secție în loc să fie amendați pe loc. Iar discuția de la secție, despre „normele de bună conviețuire în societate”, amintită de Bogdan Albotă, părintele unuia dintre copii, ca justificare a faptului că au durat în jur de două ore înainte ca cei opt copii să fie eliberați, nu s-ar fi întâmplat deloc. 

Ce zice legea de fapt

Cum școala e o instituție publică de învățământ, iar cei opt copii nu mai erau elevi acolo, o interpretare foarte strictă a legii 61/991 poate fi văzută ca o justificare pentru amendarea acestora, dacă o duci atât de departe încât să consideri că un grup de copii într-o curte a școlii poate fi considerată o pătrundere, „cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice, instituțiilor de învățământ”. 

Pe de altă parte, însă, conform unui amendament adoptat în luna mai, inclus în legea nr. 55/2020: 

Articolul 43

(1) (...) Pe durata stării de alertă autoritățile locale au obligația să asigure accesul cetățenilor pentru desfășurarea activităților sportive în aer liber cu acordul CNSSU în parcurile localităților și pe terenurile de sport ale instituțiilor aflate în administrare.

Cu alte cuvinte, curtea școlii, pe perioada stării de alertă, trebuie să rămână deschisă, iar copiii nu puteau fi nici măcar amendați conform legii 61. 

De altfel, în lipsă de alternative, Alexandru și prietenii lui și-au petrecut ultimele luni în părculețele dintre blocurile din Constanța, în parcul Tăbăcăriei și în fața blocului, pe bancă, dar și la școala 29, unde puteau să joace fotbal.  

Şcoala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanţa. Foto Sinziana Ionescu/Adevarul

Dar polițiștii nu știau asta. 

„Conducerea la secție este o practică la poliția română. Considerăm că Poliția Română a vrut să dea o lecție și să folosească conducerea la secție ca o metodă de coerciție. Adică să sperie acei copii să nu se mai ducă în acea școală. Poliția Română are dreptul să conducă persoane la secție, dar persoanele neidentificate. Atâta timp cât tu ești doar un contravenient, adică ai săvârșit o contravenție, nu infracțiune, ești identificat, dar ești pasibil de o amendă, procesul verbal trebuie să ți se întocmească pe loc. Ei nu au dreptul să conducă un contravenient identificat la secție”, explică Cristian Dide. 

IPJ Constanța: „Ei au fost conduși la secția de poliție cu autospeciala, atenție, nu cu duba”

Într-un comunicat de presă transmis pe 4 octombrie, MAI precizează că: 

„Conducerea Ministerului Afacerilor Interne a dispus efectuarea de verificări, cu privire la modul de intervenție al polițiștilor din Constanța, prin Corpul de Control al Ministrului, la finalizarea cărora se vor dispune măsurile legale care se impun.”

Am încercat să obținem un punct de vedere mai consistent de la Inspectoratul de Poliție Județean Constanța. 

"Punctul de vedere este postat pe site-ul oficial al Poliției Române”, a transmis purtătorul de cuvânt al Poliției Constanța. După care, pentru a oferi alte informații, a solicitat jurnalistului PressOne să se acrediteze la IPJ Constanța. 

„Datoria mea (a purtătoarei de cuvânt de la IPJ Constanța, n.red) este să mă asigur că stau de vorbă doar cu jurnaliști acreditați. În legea 544 scrie că eu sunt obligată să vă furnizez informațiile cerute de dumneavoastră în zece zile dacă nu sunteți jurnalist acreditat pe lângă instituția noastră. Dacă sunteți acreditată, atunci da, trebuie să vă comunic în maxim 24 de ore.”, a transmis aceasta.

Așa că ne-am acreditat la IPJ Constanța. Iată detaliile pe care le-am primit:

"Pe lângă ce au spus colegii mei, eu nu am ce să adaug. Nu am alte informații decât cele transpuse în precizare. Ei au fost conduși la secția de poliție cu autospeciala, atenție, nu cu duba, în vederea legitimării și sancționării. Toate aceste aspecte vor fi lămurite în urma anchetei."

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€