Despre trup şi suflet

Despre trup şi suflet / Testről és lélekről a câştigat trofeul principal la ediția din acest an a festivalului de la Berlin. Pe lângă Ursul de Aur, regizoarea Ildikó Enyedi a mai primit alte trei distincţii: Premiul FIPRESCI (acordat de critici selectaţi), Premiul Ecumenic şi Premiul publicaţiei Berliner Morgenpost. Aceste realizări legitimează şi reprezintă dovezi solide că filmul este nu doar unul remarcabil, ci şi adresat unui public divers.

Cu toate că are argumente de cinema afiliat marii arte, fiind un proiect intelectualist, uşor absurd și încriptat într-o logică ironică, Despre trup şi suflet e îndeajuns de antrenant încât să placă şi unui spectator mai puţin obişnuit cu filmul de autor.

Regizoarea Ildikó Enyedi e născută în 1955. Sursa foto: wikimedia.org

Cei doi protagoniști ai poveștii sunt Maria și Endre, care lucrează la un abator – o multinaţională în sinea ei, o firmă unde ierarhiile se respectă, iar micile frecuşuri sunt decente și rămân în așa-numitul cadru profesional. Angajaţii îşi cunosc meseria, încearcă să se comporte exemplar, fac totul după proceduri şi protocoale.

Asta până la proba contrarie.

Pentru că oamenii mai greşesc. Gafele lor nu sunt majore, dar nasc evenimente şi reacţii, care la rândul lor duc la alte reacţii. E un efect de fluture pe care Enyedi îl construiește foarte firesc.

În acelaşi timp, filmul conţine partea sa de reverie. Școala de cinema din Ungaria a fost interesată dintotdeauna de zona fantasticului și a căutat mereu frumosul estetic − tablouri foarte minuţios organizate, scenografiate și filmate.

E o abordare aflată la mare distanță de Noul val românesc (înțeles în sens de ciné-vérité și ancorare în real).

Ceea ce le aseamănă, eventual, este că nici personajele din Despre trup şi suflet nu se grăbesc. Totul e ordonat, aşezat, lax.

Societatea imaginată de Enyedi aduce a utopie. Maria și Endre se intersectează în propriile visuri, mințile lor proiectează noaptea acelaşi spaţiu, astfel că preocupările lor ajung să fie văzute, în acest sistem paradisiac, drept tulburări comportamentale sau aberaţii ale naturii (umane).

Endre este directorul financiar al abatorului unde Maria se ocupă cu verificarea calității. Povestea începe odată cu intrarea ei în scenă. Este o premisă oarecare, care nu anunţă evenimentele ce stau să se petreacă.

Dar regizoarea dinamitează naraţiunea cu mici gesturi și cu o serie de dialoguri pe care Maria le memorează. Ea are un trecut neclar, dar e posibil să sufere de o formă de autism, cu care tot încearcă să se lupte.

Asta i-a ordonat existenţa într-un mod foarte riguros. Fixistă și minimalistă, Maria și-a transformat calitățile în obsesii.

Rolul Mariei este interpretat de actrița Borbély Alexandra.

Scenariul nu ne dezvăluie nimic în mod clar. Ne lasă pe noi să ne imaginăm, să ne facem propria versiune a poveștii. Este un specific al cinemaului exigent, acela de a nu oferi nimic de-a gata și de a-l obliga, deci, pe spectator să gândească în consonanță cu autorul, să completeze el spațiile lăsate albe.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Toscana. Desant de primăvară în inima frumuseții.

Socoteala de acasă: Măreția Domului lui Brunelleschi din Florența, Galeria Uffizi cu toate ungherele și comorile ei nesfârșite, Michelangelo, Botticelli și Caravaggio, drumul pe jos până la Siena pe Via Romea del Chianti și vinurile aferente, potecile șerpuind printre semețe palazzo din piatră în vârfuri de deal, livezi de măslini și podgorii nesfârșite poleite în lumina de primăvară a Toscanei.

Un mic furt care de obicei ar scăpa nepedepsit − pentru că, iată, și cel mai bun sistem permite devieri minore − îl forțează pe Endre să aducă la firmă un psiholog, care începe să îi intervieveze pe angajați.

Pe măsură ce zilele trec şi visurile lui Endre continuă să coincidă cu ale Mariei, relaţia lor – platonică și ciudată – capătă substanţă, iar ea încearcă să se deschidă sufletește, risc pe care nu şi l-a mai permis cu nimeni altcineva.

Regizoarea îi simte extrem de bine pe aceşti non-eroi și îi prezintă cu discreţie și cu un bun simţ elementar, iar printre picături decantează acest absurd temperat.

Pe undeva, Despre trup şi suflet poate fi pus sub aceeaşi umbrelă cu Toni Erdmann. Numai că filmul maghiar este mai coerent şi mai îndrăzneţ pentru că nu vrea să epateze şi nici să fie tezist. Filmul lui Ildikó Enyedi este aşa cum ar trebui să fie: simplu, curat, inteligent, cumpătat.

Regizoarea încearcă să îi înţeleagă pe aceşti doi oameni ciudaţi care se luptă cu propriile angoase. Despre trup şi suflet se transformă, astfel, într-un ritual care le permite Mariei și lui Endre să nu se mai ascundă.

Unul cu celălalt, ei pot arăta în sfârşit cine sunt cu adevărat.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€