Despre trup şi suflet

Despre trup şi suflet / Testről és lélekről a câştigat trofeul principal la ediția din acest an a festivalului de la Berlin. Pe lângă Ursul de Aur, regizoarea Ildikó Enyedi a mai primit alte trei distincţii: Premiul FIPRESCI (acordat de critici selectaţi), Premiul Ecumenic şi Premiul publicaţiei Berliner Morgenpost. Aceste realizări legitimează şi reprezintă dovezi solide că filmul este nu doar unul remarcabil, ci şi adresat unui public divers.

Cu toate că are argumente de cinema afiliat marii arte, fiind un proiect intelectualist, uşor absurd și încriptat într-o logică ironică, Despre trup şi suflet e îndeajuns de antrenant încât să placă şi unui spectator mai puţin obişnuit cu filmul de autor.

Regizoarea Ildikó Enyedi e născută în 1955. Sursa foto: wikimedia.org

Cei doi protagoniști ai poveștii sunt Maria și Endre, care lucrează la un abator – o multinaţională în sinea ei, o firmă unde ierarhiile se respectă, iar micile frecuşuri sunt decente și rămân în așa-numitul cadru profesional. Angajaţii îşi cunosc meseria, încearcă să se comporte exemplar, fac totul după proceduri şi protocoale.

Asta până la proba contrarie.

Pentru că oamenii mai greşesc. Gafele lor nu sunt majore, dar nasc evenimente şi reacţii, care la rândul lor duc la alte reacţii. E un efect de fluture pe care Enyedi îl construiește foarte firesc.

În acelaşi timp, filmul conţine partea sa de reverie. Școala de cinema din Ungaria a fost interesată dintotdeauna de zona fantasticului și a căutat mereu frumosul estetic − tablouri foarte minuţios organizate, scenografiate și filmate.

E o abordare aflată la mare distanță de Noul val românesc (înțeles în sens de ciné-vérité și ancorare în real).

Ceea ce le aseamănă, eventual, este că nici personajele din Despre trup şi suflet nu se grăbesc. Totul e ordonat, aşezat, lax.

Societatea imaginată de Enyedi aduce a utopie. Maria și Endre se intersectează în propriile visuri, mințile lor proiectează noaptea acelaşi spaţiu, astfel că preocupările lor ajung să fie văzute, în acest sistem paradisiac, drept tulburări comportamentale sau aberaţii ale naturii (umane).

Endre este directorul financiar al abatorului unde Maria se ocupă cu verificarea calității. Povestea începe odată cu intrarea ei în scenă. Este o premisă oarecare, care nu anunţă evenimentele ce stau să se petreacă.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Dar regizoarea dinamitează naraţiunea cu mici gesturi și cu o serie de dialoguri pe care Maria le memorează. Ea are un trecut neclar, dar e posibil să sufere de o formă de autism, cu care tot încearcă să se lupte.

Asta i-a ordonat existenţa într-un mod foarte riguros. Fixistă și minimalistă, Maria și-a transformat calitățile în obsesii.

Rolul Mariei este interpretat de actrița Borbély Alexandra.

Scenariul nu ne dezvăluie nimic în mod clar. Ne lasă pe noi să ne imaginăm, să ne facem propria versiune a poveștii. Este un specific al cinemaului exigent, acela de a nu oferi nimic de-a gata și de a-l obliga, deci, pe spectator să gândească în consonanță cu autorul, să completeze el spațiile lăsate albe.

Un mic furt care de obicei ar scăpa nepedepsit − pentru că, iată, și cel mai bun sistem permite devieri minore − îl forțează pe Endre să aducă la firmă un psiholog, care începe să îi intervieveze pe angajați.

Pe măsură ce zilele trec şi visurile lui Endre continuă să coincidă cu ale Mariei, relaţia lor – platonică și ciudată – capătă substanţă, iar ea încearcă să se deschidă sufletește, risc pe care nu şi l-a mai permis cu nimeni altcineva.

Regizoarea îi simte extrem de bine pe aceşti non-eroi și îi prezintă cu discreţie și cu un bun simţ elementar, iar printre picături decantează acest absurd temperat.

Pe undeva, Despre trup şi suflet poate fi pus sub aceeaşi umbrelă cu Toni Erdmann. Numai că filmul maghiar este mai coerent şi mai îndrăzneţ pentru că nu vrea să epateze şi nici să fie tezist. Filmul lui Ildikó Enyedi este aşa cum ar trebui să fie: simplu, curat, inteligent, cumpătat.

Regizoarea încearcă să îi înţeleagă pe aceşti doi oameni ciudaţi care se luptă cu propriile angoase. Despre trup şi suflet se transformă, astfel, într-un ritual care le permite Mariei și lui Endre să nu se mai ascundă.

Unul cu celălalt, ei pot arăta în sfârşit cine sunt cu adevărat.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€