Bucuria AUR dă fior reci celor care cred în valorile europene. Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Despre AUR dar și alte metale prețioase

Știai că în 1992, un partid putea intra în Parlamentul României obținând doar 3% din voturi? Pragul a fost ridicat la actualul 5% când s-a constatat că partidele foarte mici proliferau, jenând partidele mai importante și complicând excesiv activitatea instituțiilor politice. Însă pragul e relevant pentru acestea: parlament și guvern.

Pragul e vital pentru formarea sau desfacerea de coaliții, pentru candidații înșiși, pentru președinții de formațiuni politice. Nu pentru a determina vox populi. Ca să mă explic: nu e ca și când un partid cu 4,9% din voturi e irelevant, falit, nereprezentativ iar unul cu 5,1% (brusc) are ceva relevant de-a spune vizavi de energiile și emoțiile acestei țări.

Odată ce privim lucrurile astfel, vedem același peisaj ca la aproape toate parlamentarele sau prezidențiale de după 1990: două entități politice ce au aproximativ 30-35% din voturi fiecare, o a treia formațiune în spațiul 11-20%, multe partide mai mici ce reprezintă nișe non-regionale.

Mai aplicat: în condițiile pandemiei, PNL s-a erodat fără a exploda. USRPLUS nu a beneficiat, din câte văd, de această erodare. Numărul total de voturi va fi aproximativ apropiat de cel obținut de Dan Barna cu ocazia prezidențialelor. PSD este de asemenea aproape de tradiționalul „2 milioane voturi”, obținut și la europarlamentarele din 2019, și la prezidențiale de Viorica Dăncilă. PMP și-a menținut electoratul tradițional.

AUR este aparenta necunoscută, dar de fapt produsul logic al unei atitudini prudente a opoziției vizavi de pandemie. Sunt singurii care au atacat vehement și neîncetat restricțiile impuse de autorități și chiar existența pandemiei.

Campania lor necesită o analiză specială și multidisciplinară dar sugerez că profilul lor naționalist a jucat un rol mai mic decât criza multiplă și polivalentă ce a fost provocată de COVID-19.

Și PSD, și PMP, și PNL au flirtat, mai răspicat și mai răspicat, de-a lungul ultimilor ani cu publicul naționalist. Dar pe baza calculelor ce-mi sunt la dispoziție acum, nu par să fi dispărut din electoratele PSD, PMP sau PNL sute de mii de votanți tradiționaliști. E posibil, dar nu foarte probabil, să vorbim despre votanți cu atitudini conservatoare care au spus „nu” tuturor partidelor principale în trecut – oameni care se prezentau rar la vot, de obicei ca formă de protest (anti-Băsescu, anti-Ponta, anti-Dragnea).

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Sugerez însă că vorbim mai degrabă de o parte a societății sensibilă la dificultățile provocate de pandemie: oameni care au intrat în șomaj în aceste luni, oameni al căror nivel de trai s-a erodat puțin dar decisiv sau „decreței” alergici la ordine și autoritate.

Pentru toate aceste grupuri, pandemia nu a însemnat Zoom+Netflix ci un chin, o amenințare, un motiv de griji familiale sau o percepută violare a drepturilor personale. Votul pentru AUR a fost un vot contra pandemiei.

Sunt curios în ce măsură datele exit poll-ului CURS-Avangarde vor confirma sau infirma aceste afirmații. Sunt curios și cum va evolua povestea AUR. Peste un an pandemia se va încheia. Dar vor mai fi trei ani de mandat. Ce mesaje vor da? Care partid va (mai) pierde votanți ce rezonează la valori anti-globalizare și anti-modernizare? Cum se vor raporta PSD și PNL la AUR, la mesajele sale? Vor încerca să-l suprascrie? Să se definească în contradicție și opoziție cu el?

(În paragraful de mai sus pornesc de la premisa că datele exit poll-ului se suprapun în mare măsură cu realitatea. Votanți nu foarte sinceri sau care refuză să răspundă la întrebări pot încurca lucrurile. Realitatea, deci, poate sta cu totul altfel. Poate că, peste trei zile sau cinci, vom descoperi o carie mare de tot în numărul absolut al voturilor pentru PSD – sau PNL – prin comparație cu alte alegeri și să putem găsi acolo explicația reverberațiilor AUR).

O observație făcută de mai mulți prieteni pe Facebook și care merită punctată este că la o prezență redusă precum în 2016 centrul de greutate al clasei politice s-a mutat cu aproximativ 15%. Suma PNL+USRPLUS este cu 10% mai mult decât suma PSD+ProRomânia&ALDE. Acum patru ani era cu 20% mai mică. De ce?

Nu mai există scuza „Dragnea”. N-a mai existat un val de emoție, ba chiar prezența a fost incredibil de mică. Prezența tinerilor la vot n-a fost foarte diferită de cea de acum patru ani. Prezența în Oltenia a fost ca de obicei la cote magistrale. Și totuși ceva s-a schimbat în structura raportării cetățenilor la clasa politică.

Prezența a fost mică, dar având în vedere faptul că alegerile locale au avut loc extrem de recent nu e de mirare. În Republica de la Weimar instabilitatea parlamentară constantă genera alegeri non-stop, la ritmul de un scrutin parlamentar/an. Exasperați de această stare de fapt, germanii au ajuns să opteze în condiții de criză economică și psihologică pentru formațiuni totalitare.

Suntem destul de sănătoși la cap. Suntem de asemenea profund ne-educați vizavi de importanța parlamentarelor. Încă aștept clipa când prezența la acest tip de scrutin va fi comparabilă cu cea de la prezidențiale. Va trebui să aștept destul de mult: în 2024 cele două tipuri de alegeri se vor suprapune.

Precum a fost cazul în anii ’90 sau 2000 sau 2004, o figură carismatică își va putea împinge zeci de prieteni și colaboratori în parlament, candidatura sa la prezidențiale funcționând drept locomotivă. Dar până atunci mai este foarte mult timp.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...