Fotografii: Lucian Muntean
31/07/2017
Despăgubirile plătite de CFR pentru întârzieri: 400 de euro. Dar problema nu e doar la ei
7 ianuarie 2017: trenul Arad-București are o întârziere de 150 de minute. Circulaţia feroviară, anunță oficialii CFR, se desfăşoară în condiţii de temperaturi scăzute, vânt puternic, zăpadă spulberată şi troienită. Într-o singură zi sunt anulate 56 de trenuri.
6 februarie 2017: trenul Satu Mare – Bucureşti are o întârziere de 200 de minute, din cauza intervențiilor pentru „remedierea unui deranjament înregistrat pe circuitul de alimentare cu energie electrică a liniei de contact”.
22 martie 2017: trenul IR 473 de la Budapesta, care a intrat în România la miezul nopții, pe la Curtici, ar trebui să ajungă la București la miezul zilei, la ora 12.30. La 22.11 abia oprește la Brașov, cu o întârziere de 12 ore și 40 de minute. A staționat între Sighișoara și Brașov peste 600 de minute, dintre care 160 de minute în gara Beia și încă 450 de minute la Rupea.
2 aprilie 2017: trenul Regio 7573, care circulă pe relația Mărăşeşti − Galaţi, ajunge la destinaţie la ora 21.22, în loc de 18.40, și pentru asta are nevoie de trei locomotive. Două se defectează pe drum.
Iunie 2017: din pricina caniculei, CFR avertizează că, cel puțin în partea de vest a țării, trenurile vor circula cu viteze de 20-30 de km/h, cam de 3 ori mai lent decât media cu care se deplasează de obicei.
18 iulie 2017: trenul IRN 1696 Timișoara-București rămâne în câmp. În jurul orei 8, cei 300 de călători se trezesc că vagoanele s-au desprins de locomotivă pe undeva pe la Radomireşti-Olt. Pornesc din nou la drum după o oră.
Atenți la nevoile călătorilor, reprezentanții CFR Călători ne îndeamnă să consultăm, ori de câte ori avem nevoie, site-ul Societăţii, unde se poate verifica ora estimată la care fiecare tren ajunge la destinație.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Cumulate, întârzierile garniturilor CFR Călători ajung la 2 milioane de minute pe an.
Fără să mai lungim această introducere, este limpede că orice român care își planifică un drum cu CFR-ul va lua în considerare și o întârziere considerabilă în raport cu ora de sosire tipărită pe bilet.
De aceea, după incidentul de la Radomirești am cerut oficial Societăţii Naţionale CFR Călători să ne comunice câte persoane au solicitat până acum să fie despăgubite pentru întârzierile trenurilor în care au urcat.
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.
Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.
Şi ni s-a răspuns.
În acest an, 24 de persoane au solicitat CFR Călători să li se returneze integral sau parțial banii cheltuiți pe bilete. Instituția a onorat 21 dintre aceste cereri şi a plătit, în total, 1.820 de lei, adică puțin peste 400 de euro.
În 2016, 136 de persoane au cerut socoteală CFR-ului: li s-a restituit, în total, o sumă de aproximativ 3.200 de euro. Cu un an înainte, în 2015, banii primiți de petenți fuseseră și mai puțini: circa 1.900 de euro au primit cele 69 de persoane nemulțumite.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
„Compensaţiile acordate sunt de 25% din preţul legitimaţiilor de călătorie, pentru întârzieri între 60 şi 119 minute, şi de 50% din preţul legitimaţiilor pentru întârzieri de/şi peste 120 minute pentru serviciile în traficul internaţional de transport.
În prezent, serviciile naţionale şi cele derulate cu întreprinderile feroviare ale căror state nu sunt membre ale Uniunii Europene sunt exceptate conform HG nr. 1476/2009 şi HG 1078/ 03.12.2014.
Această derogare este valabilă până în anul 2019. Pentru condiţiile de călătorie nu există reglementări în baza cărora să poată fi oferite despăgubiri”, se arată în răspunsul oficial trimis de SNCFR la solicitarea PressOne.
Altfel spus, călătorul, fie el român sau străin, nu are nici o şansă de a fi despăgubit pentru întârzierea unei curse interne a CFR. Și asta „datorită” unei derogări care se tot prelungește și care permite Societăţii să se sustragă normelor europene.
Pentru o călătorie cu trenul în interiorul României, un pasager își poate primi banii înapoi pe bilet doar dacă se răzgândește și nu mai urcă în vagon. Într-un astfel de caz, se restituie la cerere contravaloarea legitimaţiei de călătorie achiziţionate şi neutilizate.
Un calcul efectuat de Digi24 arată că, dacă o garnitură care parcurge 150 de kilometri pe o rută aglomerată ar întârzia mai mult de o oră, CFR ar trebui să le înapoieze călătorilor aproximativ 5.000 de lei.
Plângeri împotriva acestor practici care sfidează drepturile pasagerului ar exista, dar numărul lor nu reflectă amploarea întârzierilor de pe căile ferate din România.
Am cerut Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) să ne comunice câte reclamații privind serviciile prestate de CFR Călători au fost depuse în ultimii trei ani.
Micul tabel arată astfel:
- 2015 – 287 plângeri;
- 2016 – 314 plângeri;
- 2017 (până în iulie) – 117 plângeri.
ANPC nu ne-a putut oferi un răspuns concret privind eventuale sancțiuni aplicate Societăţii CFR Călători. Ne-a comunicat doar că „a aplicat în acest caz, ca și în toate celelalte, măsurile care se impun în funcție de abaterile constatate: avertismente, amenzi contravenționale sau măsuri de remediere a deficienţelor”.
ANPC mai spune că, în conformitate cu dispozițiile HG 1476/2009, instituţia abilitată să vegheze la respectarea drepturilor călătorilor este Autoritatea Feroviară Română (AFER).
Am căutat, deci, raportul de activitate al AFER.
La punctul B.4.3. din raportul pe 2016 se spune că, în perioada analizată, în cadrul Serviciului Supraveghere Drepturi Călători „s-a înregistrat o sesizare din partea publicului călător sosită pe adresa AFER, sesizare care a fost tratată, iar răspunsul a fost transmis către petiționar în termenul legal”.
O sesizare într-un an. Problema nu e doar la „ei”. E şi la „noi”.
De ce întârzie trenurile din România,
potrivit Biroului de Comunicare al CFR Călători
- cazuri de forţă majoră: vreme nefavorabilă, temperaturi ridicate în şină, ceaţă densă, calamităţi naturale, evenimente de cale ferată, furturi de echipamente de siguranţa circulaţiei, loviri de persoane, vehicule sau animale, căderi de copaci, lipsă tensiune în linia de contact;
- lucrări la infrastructura feroviară;
- restricţii şi limitări de viteză impuse pe reţeaua de cale ferată: alte lucrări la linii faţă de cele programate;
- defectări ale materialului rulant (generând întârzieri aferente CFR Călători);
- sosiri cu întârzieri ale trenurilor internaţionale la frontieră.
Anul trecut, cea mai mare întârziere a avut-o un tren care circula pe ruta Arad – București Nord – Constanța – Mangalia.
Cauzele, ne-a comunicat CFR Călători, au fost combinate: furtuni cu surparea terasamentului căii ferate, căderea de copaci în gabaritul linei, precum şi defectarea locomotivei.
Trenul a ajuns la Constanţa cu o întârziere totală de 515 minute, iar la Mangalia, cu o întârziere de 497 minute.
În 2017, cea mai mare întârziere a fost înregistrată în luna martie − 450 de minute, cauzată însă de greva spontană a personalului feroviar.
Cu toate acestea, Societatea susține − în răspunsul oficial pe care ni l-a trimis − că în 2016, precum şi în primele 6 luni din 2017, „aproximativ 90% din trenurile CFR Călători aflate în circulaţie, conform graficelor, au ajuns la destinaţie fără întârzieri”.
Am mai întrebat oficial dacă, în ultimii doi ani, „funcționari sau angajați ai CFR Călători au fost sancţionaţi de conducerea CFR Călători pentru calitatea serviciilor oferite de anumite trenuri, gări, infrastructura proprie sau pentru culpa umană care a rezultat în întârzieri ale trenurilor de călători”.
Răspunsul îl puteţi citi mai jos:
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this