Laura și Antim Nechifor s-au mutat la Homița pentru a-i oferi Mariei șansa de a crește în mijlocul naturii. Fotografiile aparțin familiei Nechifor.

De la garsoniera din București la Scufița din Homița: o poveste cu gust de legume eco din Moldova

După șapte ani petrecuți în București, unde au studiat horticultura și au proiectat grădini ecologice pentru clienți, Laura și Antim Nechifor (28 de ani) și-au făcut bagajele și s-au mutat la Homița, un sat de la marginea județului Iași, unde nici măcar semnalul mobil nu ajunge. Aveau aici o jumătate de hectar de pământ, rămas de la bunicii Laurei.

Cu banii puși deoparte din proiectele de consultanță agricolă, în jur de zece mii de euro, și cu un pic de sprijin din partea părinților, au reușit să înființeze o mică fermă ecologică – Scufița din Homița.

„Tinerilor le este frică să vină din orașele mari la țară, dar am cunoscut oameni care au făcut pasul ăsta. Și eu am plecat cu multe frici din București, dar stând în natură, te adaptezi, descoperi că ești rezistent la frig, că nu ai de ce să te temi de insecte.

Pe lângă asta, îți găsești și o liniște de care ai nevoie ca să stai cu tine din când în când. Uneori, merg în grădină să recoltez și îmi iau câteva minute în care mă așez și mă uit la cer. Aia e pauza mea și îmi face foarte mult bine,” spune Laura.

Impulsul mutării la țară a fost nașterea fetiței lor Maria, în urmă cu doi ani. Lucrând pentru o firmă care amenaja grădini ecologice, Antim petrecea mai multe ore în trafic decât cu familia, în timp ce Laura stătea acasă cu copilul. Treptat, garsoniera din Drumul Taberei în care locuiseră încă din facultate începea să se simtă ca o colivie.

„Pentru proaspetele mămici din ziua de azi, maternitatea pare o treabă foarte grea, în sensul că nu-ți mai găsești timp pentru tine și te întrebi cum reușeau mamele sau bunicile noastre să se descurce.

Când ești în natură, îți găsești energia altfel. Nu știu să explic de ce, dar cred că omul e făcut să stea în natură. În oraș, când stai foarte mult cu copilul și nu mai ai timp pentru alte activități, intri într-un fel de depresie. La țară, mai ieși în grădină, mai dai de mâncare la o găină, îți găsești mereu ceva de făcut.”

Deși decizia mutării la țară a fost una simplă, Homița nu a fost prima opțiune. Laura și Antim au căutat teren întâi în Prahova, apoi în Sibiu, unde piața pentru produse eco este mai matură decât în Moldova. Însă economiile lor nu erau suficiente pentru cumpărarea unei parcele de teren și pentru investițiile în fermă, așa că au ales să se folosească de pământul pe care îl aveau la Homița.

Temerile legate de piața de desfacere din Iași s-au risipit de la primele participări la târgul de weekend de pe bulevardul Ștefan cel Mare.

„Am descoperit că oamenii din Iași sunt bine informați și interesați să mănânce natural, așa că discursul nostru are sens și munca noastră este apreciată.

Lumea este foarte deschisă, sunt oameni faini aici, care te încurajează când ai o zi proastă, care te fac să tragi și când nu ai chef sau ești obosit. Contează mult asta.”

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Folosind doar îngrășăminte naturale, Laura și Antim cultivă tot soiul de legume – de la vinete și dovlecei până la cele mai iuți soiuri de ardei din lume -, pe care le vând la târgul de produse locale și într-o băcănie din Iași.

Însă vedetele sezonului sunt cele peste 50 de soiuri de tomate, de toate formele, mărimile și culorile, provenite din semințe cumpărate de la colecționari din România.

„Odată cu chimizarea intensivă a agriculturii, am pierdut 80% din diversitatea de soiuri. Oamenilor li se pare ciudat să vadă o roșie neagră, dar roșia originală este un fruct mic, negru, învelit ca într-un lampion, iar toată planta e acoperită cu țepi,” explică Antim, pentru clienții obișnuiți cu soiurile clasice de tomate.

Roșiile eco de la Homița sunt ceva mai scumpe decât cele obișnuite – o caserolă de 1 kg costă 12 lei -, căci cultivarea lor implică mai multă atenție și o productivitate mai scăzută.

„Și în legumicultura convențională este foarte multă muncă, dar partea ecologică necesită mai mult lucru manual. Pentru că nu folosești ierbicid, trebuie să smulgi fiecare buruiană cu mâna sau să dai cu sapa, unde nu poți să pui folie. Dezburuienitul ia mult timp și este foarte solicitant.

În agricultura convențională, ai o schemă de tratamente pe care le aplici plantelor. Pentru tomate, spre exemplu, sunt peste 20 de tratamente cu substanțe chimice, care au niște remanențe. Teoretic, dacă respecți perioada de pauză, nivelul de reziduuri scade sub limita admisă în Uniunea Europeană.

În agricultura ecologică, trebuie să cauți soluții, pentru că nu există fișe tehnologice clare și nici produsele pe care le folosești pentru boli și dăunători nu au aceeași eficiență.”

Pentru că folosirea pesticidelor nu este o opțiune, familia Nechifor folosește metode naturale pentru a-și proteja recolta.

„Deși la începutul anului a fost o invazie de afide, noi nu am avut probleme pentru că avem roiuri de buburuze, iar buburuzele se hrănesc cu afide. Unde nu ne ajută natura, folosim soluții fitosanitare acreditate în agricultura ecologică sau macerate făcute de noi, din urzică, ferigă sau coada-calului.

Cu cât ții plantele mai din scurt și menții o igienă strictă a culturii, eliminând frunzele și fructele bolnave, cu atât ai o producție mai bună.”

Ferma din Homița are deocamdată un singur solar, ventilat de dimineața devreme până noaptea târziu pentru a preveni depunerea sporilor care cauzează mana. Însă roșiile din afara solarului rămân expuse capriciilor vremii.

„Joi a plouat toată ziua și mai bine jumătate din roșiile pe care le avem în câmp deschis s-au crăpat și a trebuit să le lăsăm pentru bulion. Avem astfel de soiuri, foarte gustoase, dar care crapă ușor. Ele sunt micile noastre bucurii, pentru că le mâncăm doar noi, nu le putem comercializa.”

După un prim sezon care le-a întrecut așteptările, Laura și Antim fac planuri pentru încă un solar și o mică bucătărie în care să prelucreze sosuri și gemuri, însă visul lor pe termen lung este să transforme grădina de la Homița într-o fermă didactică.

„Am învățat că în viață trebuie să ai curaj. Trebuie pur și simplu să pornești și să fii foarte hotărât. Chiar dacă îți merge greu sau întâmpini situații dificile, trebuie să mergi înainte, nu trebuie să renunți. Dacă faci ceva cu pasiune, dacă ești sincer în ceea ce faci, oamenii apreciază și răspund la chestia asta.

Sunt și aici zile stresante, în care avem mult de muncă, dar când vezi rezultatul muncii în mâinile tale ai o împlinire care te motivează să mergi mai departe.”

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...