De ce şi-au dat parlamentarii liber la nepotisme: "Am dat anunț la ziar și n-a venit nimeni"

Iulia Marin

Redactor

Senatorii și deputații au votat miercuri, în ședință comună, o propunere legislativă potrivit căreia parlamentarii acuzați de conflict de interese înainte de 2013 scapă de pedeapsă.

PressOne a contactat mai mulți parlamentari care își angajaseră rude la cabinet înainte de 2013 pentru a-i întreba cum justifică această modificare a legii.

Ei spun că, la momentul la care „au greșit”, fie nu cunoșteau legea, fie au fost „constrânși” să își angajeze rudele, fiindcă nu găsiseră alți candidați pentru post.

În ce constă modificarea

Deputații PSD Daniel Florea (între timp, ales primar al Sectorului 5) și Florin Iordache, împreună cu UDMR-istul Márton Árpád, au depus la 3 mai o propunere legislativă privind interpretarea unui articol din Statutul deputaților și senatorilor.

Articolul interpretat de către parlamentari în favoarea lor fusese introdus în 2013, printr-o altă lege, și se suprapunea, practic, peste prevederile altei legi care reglementează conflictul de interese.

Articolul 38 – introdus în Statutul deputaților și senatorilor în 2013 – prevede, la alineatul 11, că:

(11) Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar.

Actuala propunere de modificare a legii nu a operat, practic, în interiorul articolului; parlamentarilor le este în continuare interzis, potrivit propriului Statut, să își angajeze rudele în propriile cabinete.

În schimb, modificările stipulează că faptele săvârșite înainte de 2013 nu mai produc efecte juridice, altele decât cele prevăzute de aceeași lege.

Practic, aleșii ignoră astfel celelalte prevederi legale referitoare la conflictul de interese.

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Astfel, deși există Legea generală privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, fiecare categorie de funcționar public este, de regulă, judecată conform propriei legi: parlamentarii – conform Statutului, primarii – conform Legii aleșilor locali etc. Deci, legea specială a parlamentarilor ar avea întâietate în fața celorlalte.

Agenția Națională de Integritate a luat, de altfel, poziție față de această modificare și a susținut, mai întâi, că parlamentarii răspundeau pentru săvârșirea conflictului de interese și înainte de 2013: în primul rând, pentru că fapta referitoare la săvârșirea conflictului de interese este prevăzută în Codul Penal și, în al doilea rând, pentru că Legea 161/2003 privind prevenirea și sancționarea corupției este în vigoare de peste 13 ani. Așadar, ar fi discriminatoriu ca regimul conflictului de interese să fie altul în cazul parlamentarilor și să se aplice doar începând cu 2013.

Drept urmare, ANI a criticat dur acest proiect, într-un comunicat:

Textul propus este de natură să excludă parlamentarii de la aplicarea sancțiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situațiilor de conflict de interese pentru pentru perioada 2003-2013 (perioada cuprinsă între adoptarea Legii nr. 161/2003 și intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013).

Cei de la ANI mai spun că, de fapt, nici nu era necesar să fie dată o interpretare acestui articol, întrucât orice modificare a legii operează, oricum, pentru viitor:

Nici anterior adoptării Legii nr. 219/ 2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speță dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul penal.

Mai mult decât atât, considerăm că intervenția legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările aduse Legii nr. 96/ 2006 prin Legea nr. 219/ 2013 se aplică numai pentru viitor, nefiind astfel necesară o intervenție legislativă care să menționeze expres acest principiu fundamental de drept.

"Noi nu ne dăm cu părerea. Să decidă CCR!"

Secretarul Camerei Deputaților, Niculae Mircovici, a fost condamnat, în februarie 2015, la 6 luni de închisoare cu suspendare, după ce inspectorii ANI au descoperit că își angajase soția la cabinetul parlamentar.

Potrivit ANI, în perioada 5 ianuarie 2009 – 15 iunie 2010, deputatul Mircovici şi-a angajat soţia sa ca referent al biroului parlamentar pe care îl deţine în Timiş. Ea a încasat, astfel, un salariu net de 20.387 de lei.

Încă de atunci, Niculae Mircovici (foto) s-a declarat complet nemulțumit de sentință și, potrivit site-ului ziuadevest.ro, s-a arătat îngrețoșat de modul în care a fost aplicată legea în cazul său.

„Din toate apelurile tuturor celor care m-au cunoscut în viaţă rezultă că totuşi sunt un condamnat, dar nu sunt un infractor. Am să încerc să am cât mai aproape, dacă se poate chiar şi în mână, o lămâie ca să scap de starea de greaţă pe care o determină viaţa în care trăim. Am şi eu a 600-a parte din vină pentru că sunt membru al Parlamentului”, declara Mircovici, potrivit sursei citate.

L-am contactat acum pe secretarul Camerei Deputaților pentru a afla cum comentează decizia Parlamentului privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul aleșilor.

Supărat, Mircovici a replicat, tehnic, că Parlamentul nu ia decizii. Apoi ne-a explicat:

„Nu s-a  citit, domnule, despre ce este vorba! Da, au fost trei propuneri referitoare la modificarea Legii privind Statutul deputaților și senatorilor. Propunerea admisă la care se face referire se referă  la interpretarea articolului din Legea 96, cel privind conflictul de interese.

Conform legii, interpretarea articolului se face de către cel care a emis -o. Fiind vorba de Statut, interpretarea se face de către Parlament. Oamenii au considerat, conform principiilor de pe vremea romanilor, că vor să se lămurească dacă am evoluat sau nu și legea acționează pentru viitor, așa cum a acționat dintotdeauna, sau pentru trecut.

Am văzut și astăzi la televizor oameni care își dădeau cu părerea, oameni informați, care m-au surprins prin ce au zis.”

Practic, Mircovici spune că, până acum, parlamentarii ar fi fost anchetați sau condamnați în baza unei legi aplicate retroactiv.

Pentru a ne lămuri, am decis să apelăm la un jurist: deputatul ALDE Bogdan Ciucă (foto), președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților. Şi el fusese acuzat, în toamna anului trecut, că și-a angajat sora la cabinetul parlamentar în perioada 2008-2012, iar ea ar fi încasat peste 40.000 de lei.

Când a auzit însă despre ce este vorba, Bogdan Ciucă a susținut că nu știe nimic despre modificarea legii.

„Nu știu, nu m-am ocupat de asta. Eu nu am fost în plen, m-am ocupat de altceva. Sunați pe altcineva, nu știu nimic”, a spus el grăbit, după care a închis telefonul.

Potrivit informațiilor de pe site-ul Camerei, propunerea a fost trimisă inclusiv la Comisia juridică – forul condus de Ciucă, dar a ajuns la vot în plen înainte de a primi avizul deputaților juriști.

"Am dat anunț la ziar, nu a venit nimeni"

Deputatul independent Daniel Oajdea, intrat în Parlament pe listele PP-DD, a fost acuzat că și-a angajat soția la propriul cabinet în legislatura 2008-2012, pe când era membru PDL.

Oajdea a câștigat procesul cu ANI, dar spune că inspectorii de integritate ar fi comis un abuz în cazul lui.

Practic, Oajdea (foto) își angajase, într-adevăr, soția la cabinet, dar fapta s-a prescris între timp.

„Fapta era prescrisă și în penal, și în civil.  Printr-un exces, printr-un abuz, ANI nu a ținut cont de o Decizie a CCR. Păi, fapta a fost săvârșită în 2009, iar efectele au încetat în aprilie 2010, cu doar câteva luni  înainte de intrarea în vigoare a legii în baza căreia m-au acuzat. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în aceeași direcție și a respins raportul ANI. 

Pe mine nu mă afecta, dar știți cum e: într-un proces cu judecători care încalcă legea, te poți aștepta la orice.„

În ce privește interpretarea dată miercuri de Parlament, Oajdea spune că este binevenită.

„Parlamentul a dat o explicație pentru normalitate, în pofida celor care se agită. De pildă,  eu am încheiat convenția civilă după ce am dat un anunț la ziar și nu a vrut nimeni să vină să lucreze cu mine. Era și un birou din ăsta care avea nevoie de reparații, nu se băga lumea.

Apoi m-am uitat pe Statut si nu mi-era interzis. M-am dus la biroul care se ocupă de angajări si nu aveam nicio problemă. Singura problemă a mea era interpretarea lor.

Ca să vă explic clar: eu pot defini azi ce înseamnă să treci pe trecerea de pietoni. După doi ani însă, vă spun că e penal si vă sancționez că ați trecut pe trecerea de pietoni.

La mine nu era problemă de interpretare, ci că s-a prescris. Fapta era depășită. Mâine se poate să fie infracțiune și conversația noastră telefonică, ce facem?

ANI,  din dorința de a mima că lucrează, cheltuie timp și bani pentru astfel de lucrări. Nu trebuia să faca rapoarte de activitate dinainte de 2013. Atâta monedă s-a bătut pe parlamentarii corupţi, încât e posibil să se analizeze sentimental problema.

Moral, da: nu e corect. Mă gândesc la cineva care e în minister și își aduce familia toată: nu e normal!  Dar, dacă legea se modifică… legea nu se bazează pe aprecieri morale. Legea trebuie să fie clară, să o înțelegem.”

"Am avut un accident, iar PNL avea o majoritate șubredă"

Deputatul PNL George Ionescu a fost acuzat de ANI că și-a angajat fiul la cabinet în legislatura 2008-2012, acesta obținând venituri de peste 35.000 de lei.

Contactat de PressOne, Ionescu (foto) a povestit – mai în glumă, mai în serios – că, pentru a evita un nou conflict de interese, a ieșit din sală în momentul în care s-a votat propunerea celor trei deputați.

„Eu știam despre ce era vorba, eram implicat direct, că am avut o problemă similară. Când am auzit despre ce este vorba, chiar am plecat din sală. Nu știu, deci, ce să vă spun legat de vot. 

La mine, situația a stat în felul următor: eram în 2009, am avut un accident grav și am fost în ghips de la mijloc la gât. PNL avea o majoritate șubredă pe vremea aceea, iar eu trebuia neapărat să vin la vot.

Aveam nevoie de fiul meu ca să mă însoțească și am cerut o legitimație, dar de la biroul de angajări mi-au spus că se poate face o convenție civilă, din asta de 2 ore, ca el să mă poată însoți.

Așa am și făcut, am venit cu el la votul final, pentru că nu mă puteam deplasa. Asta s-a întâmplat vreme de o lună și jumătate.

Încă nu am ajuns în instanță, m-au chemat la ANI, le-am explicat despre ce a fost vorba, iar acum aștept. Probabil mă vor chema iar.”

"Sărutmâna, am ieșit primar!"

Deputatul PSD Cornel Cristian Resmeriță (foto) a fost acuzat de ANI că și-a angajat fratele la cabinetul parlamentar – postură din care acesta din urmă ar fi câștigat peste 12.000 de euro.

Tatăl deputatului PSD, Cornel Resmeriță, a fost primar al municipiului hunedorean Lupeni și, în prezent, este trimis în judecată într-un dosar disjuns din cel în care a fost inculpată și Elena Udrea: Gala Bute.

Deputatul Resmeriță jr. ne-a răspuns la telefon chiar după ce plecase – cel mai probabil, definitiv – din Parlament.

„Sărutmâna, știți, eu am aflat că am ieșit primar! Am fost în plen, dar eram și ocupat cu actele, că trebuie să plec din Parlament! 

Am făcut o greșeală, în 2008, așa este. Știu că orice greșeală o faci, plătești! Dar eu aveam 28 de ani atunci, eram  nevinovat și nu știam legea. Aia e, ne plătim greșelile care le facem în viață (râde). Sărutmâna, mulțumesc de telefon!”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€