Foto: Arhiva PressOne, Raul Ștef (c)
11/03/2020
De ce se ard la Cluj deșeuri aduse din Italia? Sunt mai de calitate decât gunoiul local
Bianca Felseghi
Senior Editor
O companie din Cluj-Napoca, SC Ansa Smart Energy, se pregătește să incinereze mii de tone de gunoi importat din Italia. PressOne a descoperit că în spatele acestei informații se ascunde, de fapt, eșecul administrației locale de a colecta selectiv gunoiul clujenilor.
O poveste cu gunoi și mult PR
Procedura folosită de firma din asociere - care se numește piroliză - înseamnă o dublă ardere a deșeurilor, ceea ce o face, teoretic cel puțin, mai eficientă și mai prietenoasă cu mediul decât ar fi un incinerator.
Primăria Cluj-Napoca s-a asociat în 2018 cu o firmă al cărei rol era să ajute municipalitatea să scape în timp record de gunoiul care se acumulează la rampa temporară de deșeuri din zona Pata Rât. Asta din cauză că Primăria risca să depășească norma legală de deșeuri pe care le poate colecta și depozita "la grămadă", fără respectarea regulillor de colectare selectivă.
Pentru a funcționa în incinta rampei de gunoi administrată de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca, firmei respective, pe nume Ansa Smart Energy SRL, i s-a acordat avizul de mediu, cu condiția ca principalul furnizor de materii prime să fie deșeurile municipale de pe rampa temporară a RADP-ului. Cu alte cuvinte, de la înființare și până acum, ea ar fi trebuit să ardă în principal deșeurile colectate de companiile de salubritate de la clujeni.
Numai că, neavând un sistem de colectare selectivă pus la punct în Cluj, firma a început să importe materie primă - adică gunoi de calitate - din Italia.
Așa se face că, deși Primăria Clujului a bugetat în 2018 o serie de investiții în valoare de 10 milioane de lei pentru gestionarea propriilor deșeuri, firma asociată în afacere își scoate pârleala aducând reziduuri reciclate din altă țară.
Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu a confirmat în urma unui control care a avut loc luni și marți că 7.000 de metri cubi de deşeuri de plastic sub formă de baloţi compacţi erau depozitaţi pe platforma RADP. Ei provin din Italia și urmează să fie prelucrați în staţia de piroliză amplasată în incintă. După primele verificări, deșeurile par să respecte regulamentul de transport transfrontalier și sunt marcate corespunzător pentru clasa lor.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Compania importatoare se numește Ansa Smart Energy SRL și a primit în februarie 2019 din partea Agenției pentru Protecția Mediului Cluj o autorizație de mediu pentru activitatea pe care o desfășoară.
Screenshot din documentul care însoțește autorizația de mediu eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj.
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran
325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.
RADP: "Investiția este necesară"
"Piroliza deșeurilor este de fapt o gazeificare a lor. Piroliza se aplică eficace pentru valorificarea deșeurilor de tip mase plastice, anvelope etc. Investiția este necesară și oportună în vederea îmbunătățirii fluxului de reintroducere în circuitul productiv a deșeurilor de cauciuc, mase plastice, lemn și deșeuri rămase după îndepărtarea deșeurilor reciclabile și valorificate. Piroliza este o metodă cunoscută din tehnica industrială. " (Fragment din Raportul RADP privind Impactul asupra Mediului a Instalație de sortare, prelucrare mecanică și termică a deșeurilor, august 2017)
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Ca să obțină acordul Consiliului local să realizeze o serie de investiții, RADP a motivat că astfel vor degaja periodic rampa temporară, ajunsă, de altfel, la preaplin.
Iată cum încerca directorul RADP Cluj-Napoca, Ion Pantelimon, să convingă consilieri locali de necesitatea investițiilor în rampa temporară de deșeuri pe care o gestionează:
- Consilier Dan Morar (PSD): – "Ce vreau să vă întreb și eu: din totalul investiției, de 10,7 milioane, valoare estimată, câți vor merge pentru stația de tratare levigat și câți pentru stația de tratare deșeuri?"
- Ion Pantelimon (director RADP): – "Da, deci stația de levigat era un milion și trei sute, un milion patru sute – ne-a ieșit în urma achiziției, iar stația de tratare mecanică [...] norocul a fost că am mers și pe altă variantă, prin care am adus această instalație, pe care urmează să o închiriem – am adus-o din Germania; Nu vom plăti niciun leu pentru această instalație de prelucrare mecanică, ci atâta o vom folosi, cât va fi necesar, sub formă de chirie, pe de-o parte, iar partea de prelucrare termică, noi am făcut o asociere, fără personalitate juridică – fiecare rămâne stăpân pe imobilele lui: noi rămânem pe teren și pe viabilizarea respectivă, ei rămân stăpâni pe stația lor. Noi nu am investit niciun leu în nici unul din cele două obiective de care ați întrebat – noi și, implicit, Primăria"
- Consilier Dan Morar (PSD): – "Poate n-am înțeles eu: deci un milion și șapte sute..."
- Ion Pantelimon (director RADP): – "Aia a fost stația de levigat"
- Consilier Dan Morar (PSD): – "[...] Iar stația de tratare deșeuri e împărțită în două – termic și mecanic, parcă ați spus –, iar partea termică..."
- Ion Pantelimon (director RADP): – "Aia este asociere. [...] Toate convergeau către solicitarea Agenției de Protecția Mediului, în sensul de a crește cantitatea de deșeu pe care o eliminăm definitiv, ceea ce ni se cere; noi, la ora actuală, practic, dacă ne montăm aceste instalații și le punem în funcțiune undeva în luna octombrie, eliminăm acea condiționalitate de 70%, care începe să ridice o problemă a funcționării în continuare a platformei temporare (subl.noastră); din acel moment, noi putem să ne dezvoltăm și platforma temporară să devină o platformă de normalitate;"
Fragment din Procesul-Verbal din 3 august 2018, în care Consiliul local Cluj-Napoca a luat în discuție „Proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiții „Montare stație de tratare levigat si stație de tratare deșeuri la platforma de depozitare temporară deșeuri – Etapa 1”.
Să revenim, deci, la situația de la Cluj-Napoca, unde firma angajată, practic, să ajute municipalitatea să scape de deșeurile colectate, funcționează, de fapt, cu deșeuri aduse din străinătate.
De ce s-a implicat RADP în această asociere, dacă nu are niciun beneficiu?
Rampa de gunoi a Clujului a ars în mai multe rânduri anii trecuți. Foto: ISU Cluj
Presa locală scria în septembrie 2018 cum consilierii locali (majoritate PNL) din Cluj-Napoca au votat la solicitarea RADP aprobarea unui buget de 10 milioane de lei pentru a porni această afacere cu deșeuri, în apropiere de fosta rampă de gunoi a orașului, la Pata Rât. Nu s-au făcut publice nici până acum detaliile asocierii dintre RADP și Ansa Smart Energy SRL și nu a existat niciun protocol public pentru contractarea acestor lucrări.
Știm, însă, dintr-un document al Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, că Ansa Smart Energy au fost cei care au solicitat eliberarea unei autorizații de mediu pentru ridicarea unei stații de piroliză în incinta rampei temporare aflate în grija RADP.
Li s-a aprobat în februarie 2019. Ansa Smart Energy a fost înființată în 2017, iar fondatorul ei este un român din Miercurea Ciuc și avea un capital social de 200 lei. Între timp, în septembrie 2018 - la momentul când CL vota alocarea celor 2 milioane de euro pentru stația de la Pata Rât - printr-o hotărâre a Adunării Generale a Asociaților firmei s-a decis majorarea capitalului social cu suma de 6.732.000 lei, prin conversia unor datorii în părți sociale. Astfel, fondatorul Szabo Antal a devenit asociat minoritar, iar un asociat persoană juridică, Everest Prodserv SRL a devenit acționar majoritar.
Cel mai probabil, sporirea capitalului social s-a făcut printr-un credit bancar. Putem deduce acest lucru consultând istoricul firmei aflate acum în insolvență, din decembrie 2019. Ansa Energy figurează cu datorii de circa 17,9 milioane de lei, iar printre creditorii care s-au înregistrat în procesul deschis de Tribunalul Specializat Cluj se numără și CEC Bank. Potrivit informațiilor publicate de ANAF, Ansa Energy figurează cu obligații restante la bugetul de stat (34.004), Obligații restante la bugetul asigurărilor sociale de stat (87.697) și obligații restante la bugetul asigurărilor de sănătate (37.805).
Asociatul principal din afacere cu gunoaie este Everest Prodserv SRL, o companie aflată pe piață din 1994 și specializată în prelucrarea și conservarea cărnii. E unul dintre jucătorii majori de pe piața de mezeluri din zonă.
Am încercat să obținem o serie de răspunsuri la întrebările ridicate de această asociere de la cei implicați: În ce constă asocierea din RADP și firma Ansa Energy? Cât % din deșeurile depozitate pe rampa temporară a fost distrus cu ajutorul stației de piroliză aparținând firmei Ansa, într-un an de funcționare? A investit municipalitatea fonduri pentru funcționarea sau mentenanța echipamentelor din stația de piroliză?
City-managerul orașului, Gheorghe Șurubaru, a spus că nu știe despre ce e vorba, dar că gradul de colectare selectivă în Cluj-Napoca a crescut. Nu a dorit să ofere nicio cifră în acest sens și ne-a îndemnat să ne adresăm Biroului de Presă al Primăriei Cluj-Napoca. De asemenea, contactați, directorul RADP Cluj-Napoca, Ion Pantelimon și purtătorul de cuvânt al instituției, Doru Teodorescu, nu au răspuns solicitărilor noastre, până la publicarea acestui text.
Șefa Gărzii de Mediu Cluj, Simona Mărincaș, a declarat pentru PressOne că firma Ansa Energy ar fi justificat importul de deșeuri din Italia prin calitatea scăzută a materiei prime pe care RADP o pune la dispoziția sa.
„Au spus că au nevoie de deșeuri mai uscate pentru ca stația de piroliză să funcționeze în parametri optimi, iar cele primite de la RADP au o umiditate mare”Simona Mărincaș, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Cluj
Situația de la Cluj-Napoca nu este singulară. E doar un simptom al eșecului de implementare al sistemelor de management integrat al deșeurilor.
Ecuația este simplă: pentru că procentul de colectare selectivă în România este foarte mic, firmele care și-au făcut un business din reciclarea sau distrugerea deșeurilor își procură materia primă din străinătate. Colectarea în România se învârte în jurul unui procent de 14% (cifra este din 2017), astfel că gunoiul nostru este și de proastă calitate, dar și scump, în comparație cu ceea ce se aduce din sistemele rodate și eficiente din afară.
Paradoxul este previzibil: într-o țară sufocată de gunoi, noi îl importăm și pe al altora. Doar că din acesta se pot hrăni afaceri private, fără ca mediul și cetățenii să aibă vreun beneficiu direct.
În toamna lui 2017, în aceeași zonă de la Pata Rât s-a format un lac toxic, din scurgerile provenite din groapa de gunoi. Foto: Raul Ștef
La Cluj-Napoca, investiția inițială constând în închiderea rampei de deșeuri municipale și construirea unui Centrul de Management Integrat al Deșeurilor a fost în valoare de peste 130 de milioane de lei. A demarat în 2012 și ar fi trebuit să fie finalizată în 2014. Nu este nici acum funcțională.
Pentru a înțelege gravitatea crizei deșeurilor trebuie să ne întoarcem la Programul Operațional Sectorial Mediu – un instrument de finanțare prin care Uniunea Europeană a încercat să ajute modernizarea mai multor componente cu efect direct asupra mediului.
Printre acestea se aflau și sistemele de management integrat al deșeurilor (SMID) – adică rampele de gunoi ecologice. Uniunea Europeană a pus la bătaie peste un miliard de euro ca să trecem de la stocarea gunoaielor de-a valma, în munți de deșeuri, la programe integrate bazate pe reciclare și sortare. România a reușit să obțină finanțare pentru 32 de astfel de SMID-uri.
La 7 ani de la demararea procedurilor de finanțare, România colectează, în continuare, sub 20% din gunoiul pe care îl produce. Anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că a demarat procedurile de infringement împotriva României, pentru nerespectarea obligațiilor UE în domeniul deșeurilor. Sancțiunile înseamnă 200.000 de euro pe zi pentru absenţa colectării selective a deşeurilor.
"Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor e la niveluri scăzute"
„EIR 2019 (The Environmental Implementation Review) arată că gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor în decembrie 2017. Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute în comparație cu tendința prezentată în EIR 2017. În conformitate cu Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei, România este considerată a fi expusă riscului de a nu își îndeplini obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale în proporție de 50 % stabilit pentru 2020.” (Fragment din Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, Comisia Europeană, Bruxelles, 4 aprilie 2019)
În ultimii ani, o serie de afaceri de profil au încercat să reziste pe ceea ce părea a fi o piață emergentă, a unor servicii pe care România nu le avea. În majoritatea țărilor europene se importă și se exportă deșeuri, dar acestea nu sunt privite ca fiind un rebut de care cineva încearcă să scape, ci sunt materii prime pentru un anumit sector economic.
Una din investițiile de acest gen din România a fost Green Group. Potrivit unor surse neoficiale, planul de afaceri al companiei a fost gândit în funcție de obligativitățile comunitare privind colectarea selectivă din România până în 2020 - anul când ar fi trebuit să reciclăm 50% din gunoiul pe care îl producem. Numai că România nu și-a respectat obligațiile, iar materialul reciclabil pe care Green Group se baza - e vorba în principal de reciclarea pet-urilor și materialelor plastice - nu există.
„De-acolo încolo, totul e afacere și business. Chiar dacă acestea sunt deșeuri, că a fost tam-tam că România importă deșeuri, sunt deșeuri, dar e materie primă, la fel ca și fierul vechi. Și există o piață europeană a materiei prime și ei se aprovizionează de unde pot. Acuma, nici ei nu-s chiar societate caritabilă. Sunt și inteligenți și bine înfipți pe business și trebuie să facă profit. Când au început ei, au estimat și au crezut că vor fi singurii pe piață.
Între timp, au mai apărut alții. Toate aceste firme concurează pentru aceeași cantitate, care oricum e mică pe piața românească, mult mai mică decât se aștepta. Și evident că a crescut prețul”, a declarat pentru PressOne unul din cei mai performanți operatori de pe piața de salubritate din țară, dar care a preferat să își păstreze anonimatul.
Într-un răspuns pentru PressOne, Mihaela Sofronea de la Green Group spune că firma, care e lider european în reciclarea PET-ului și are o capacitate de procesare de 100.000 tone /an, achiziționează de pe piața românească aproximativ 40% din cantitatea pe care o procesează anual, restul fiind acoperit din achiziții din Europa.
„Achiziționăm din Germania, Belgia, Ucraina, Lituania, Grecia, Bulgaria, Serbia, Polonia, Croatia. Din păcate, rata de colectare internă este nesemnificativă în România, în special pentru deșeurile municipale. Astfel că lipsa materialului pentru industriile de reciclare este susținută de importurile de deșeuri PET sortate în alte țări UE și nu numai” Mihaela Sofronea, reprezentant Green Group
Între timp, România rămâne o țară plină de gunoaie pe care nu știe cum să le transforme într-o resursă economică importantă, nu doar pentru că e obligată de normele europene, ci pentru că gunoiul de calitate are o valoare economică reală, pe care noi încă o ignorăm.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this