De ce experimentul NATO din Marea Baltică e de importanță strategică pentru România

Carolina Drüten

Redactor

În Marea Baltică, NATO testează drone, senzori și inteligență artificială pentru a detecta din timp atacurile asupra conductelor și cablurilor de date. Exercițiul nu este doar o inovație tehnică, ci reprezintă și o schimbare strategică majoră, care urmează să fie adoptată oficial la summitul de la Haga, care începe astăzi (24 iunie). Implicațiile pentru Marea Neagră sunt semnificative.

Marea Baltică, la câteva zeci de kilometri de Helsinki. Sub carena unei nave care plutește nemișcată, se află o dronă planor. Aceasta înregistrează fiecare sunet și trimite toate datele colectate către un centru de operațiuni. Știe că nava plutește de ceva timp deasupra unei infrastructuri critice. Chiar sub ea se află o conductă de gaz.

Sea explorer – dronă planor care se află sub Alliance. Foto: Carolina Drüten

O ancoră, aruncată în mod deliberat și târâtă de-a lungul fundului mării, ar putea să-l avarieze – și să perturbe aprovizionarea cu energie a Europei.

Drona planor este „urechea" unui sistem de supraveghere. La suprafață, se apropie și „ochiul": o barcă robotizată care transportă o dronă aeriană legată cu un cablu, care identifică navele suspecte din aer. Atunci când căpitanul dă semnalul de ancorare, poate fi avertizat prin radio. În cazuri grave, o fregată este alertată și trimisă la fața locului.

Drona planor. Exercițiu NATO la o bază navală din Finlanda, 16 iunie 2025.

Acesta este scenariul pe care NATO îl simulează în prezent în Marea Baltică. Nava nu aparține flotei rusești, ci Alianței însăși: „Alliance” este o navă de cercetare pe care personalul militar și oamenii de știință testează noi tehnologii, printre care sisteme fără pilot, senzori și aplicații de inteligență artificială. Obiectivul lor: să protejeze mai bine infrastructura subacvatică vulnerabilă a Europei.

Este vorba atât de tehnologie, cât și de viteză. Exercițiul, denumit „Task Force X Baltic”, semnalează o schimbare în modul în care își NATO gestionează achizițiile. Pentru prima dată, Alianța testează direct sisteme disponibile în comerț în condiții reale și își propune să le integreze pe cele de succes în armată cât mai repede posibil.

Această abordare este menită să fie mai rapidă, mai flexibilă și mai rentabilă. Ea va fi adoptată oficial la summitul NATO de la Haga ca principiu director pentru inovarea și achizițiile viitoare.

Exercițiul actual din Marea Baltică face parte dintr-un răspuns mai amplu la o amenințare care a devenit de mult realitate. Nouăzeci și nouă la sută din traficul global de date se desfășoară prin cabluri submarine. Fără acestea, nu ar exista tranzacții financiare, nici comunicații. În plus, există cabluri de energie electrică și conducte de gaz. Și acestea sunt vulnerabile: Rusia le are în vizor.

O ancoră falsă folosită de NATO în exerciții. Foto: Carolina Drüten

Încă din 2023, fostul președinte Dmitri Medvedev a scris public pe Telegram că Rusia „nu are nici măcar restricții morale care să ne împiedice să distrugem conexiunile prin cabluri submarine ale dușmanilor noștri”. Începând cu anii 1960, Moscova a desfășurat cercetări intensive și instituționalizate în adâncurile mării și a dezvoltat capacități pe care NATO le-a neglijat timp de decenii. Acum trebuie să recupereze decalajul.

„În ultimii 25 de ani, forțele navale occidentale s-au concentrat pe misiuni complet diferite: combaterea pirateriei în largul Africii, salvarea pe mare în Marea Mediterană, operațiuni antiteroriste”, spune Sebastian Bruns, expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate al Universității din Kiel. În timpul campaniilor din Irak și Afganistan, multe resurse navale au fost redirecționate în altă parte. „Capacități precum războiul antisubmarin sau operațiunile subacvatice au fost neglijate pentru că pur și simplu nu erau necesare”, spune Bruns. „Rusia – și China, de asemenea – au recunoscut această lacună și au extins tocmai aceste capacități.”

Sistem complex de supraveghere. Exercițiu NATO la baza navală Upinniemi Finlanda, 16 iunie 2025.

Tot ce trebuie să știi despre Pilonul II de pensii

Pilonul II de pensii este un mod simplu și eficient de a economisi și a investi în același timp. Mulți contribuie deja, lună de lună, fără să știe exact ce se întâmplă cu banii lor.

Apă cu TVA și rușine: cât costă să-ți fie sete într-un restaurant din România?

O investigație de vară printre meniuri, legi și tăceri. Între robinet și sticlă: cât costă, de fapt, să-ți fie sete în România?

Astăzi, această politică se întoarce împotriva NATO. Marea Baltică a devenit deja scena unor presupuse sabotaje. În octombrie 2023, conducta de gaz Balticconnector și mai multe cabluri de date între Finlanda și Estonia au fost avariate. În noiembrie, conexiunea la internet între Gotland și Lituania și cablul de telecomunicații C-Lion 1 între Finlanda și Germania au fost afectate. În decembrie 2024, au avut loc avarii suplimentare – de data aceasta la cablul electric EstLink2 între Estonia și Finlanda și, din nou, la mai multe cabluri de date.

Determinarea cauzei este adesea dificilă. Câteva mii de nave comerciale traversează Marea Baltică în fiecare zi. Navele de pescuit și ancorele sunt responsabile pentru o mare parte din daunele aduse infrastructurii subacvatice critice. Acest lucru face ca agresorii să se poată ascunde cu ușurință la vedere. Până în prezent, sabotajul a fost relativ simplu, ieftin și, în mare parte, fără consecințe.

NATO dorește să schimbe această situație. Se bazează pe o combinație de sisteme tradiționale și fără pilot, menite să transforme Marea Baltică într-un fel de „mare transparentă". Un oficial NATO se așteaptă la un „efect de descurajare”. Calculul: dacă potențialii atacatori știu că sunt supravegheați, ar putea fi descurajați să încerce sabotajul. Astfel de atacuri nu provoacă doar daune financiare – ele își trag puterea din incertitudinea cu privire la cine se află în spatele lor și din neliniștea publică provocată.

Cine nu e prins, nu poate fi nici tras la răspundere. Dar sabotarea infrastructurii submarine occidentale poate avea consecințe grave asupra securității. „Chiar și în cazul unei operațiuni hibride, consultările prevăzute la articolul 5 ar putea fi declanșate – dacă incidentul poate fi atribuit în mod clar”, spune oficialul NATO.

Începând cu anii 1960, Moscova a desfășurat cercetări intensive și instituționalizate în adâncurile mării și a dezvoltat capacități pe care NATO le-a neglijat timp de decenii.

Definirea acestor condiții rămâne intenționat vagă. NATO dorește să-și țină adversarii în incertitudine. Eero Kytömaa, consilier pentru securitate națională la Ministerul de Interne finlandez, sugerează că „o deteriorare vizibilă a condițiilor normale de viață într-un stat membru NATO” ar putea fi unul dintre factorii care ar putea declanșa astfel de discuții.

Între timp, statele membre NATO se străduiesc să țină pasul cu evoluțiile rapide în tehnologie. Utilizarea de sisteme noi, precum dronele cu fibră optică în războiul din Ucraina, arată că cei care învață mai repede câștigă. În trecut, achizițiile urmau un proces rigid. Forțele armate își defineau nevoile și apoi așteptau între cinci și zece ani pentru livrare. „Astăzi, este invers”, spune David Portal, responsabil cu exercițiile și instruirea la Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM). Abordarea actuală: se vede ce oferă piața, se testează în condiții operaționale și se află la ce este bun.

NATO recomandă statelor membre sistemele testate în prezent în zona Baltică. Într-o primă etapă, acestea pot fi comandate de cele opt țări riverane Mării Baltice, precum și de Belgia, Țările de Jos, Franța și Norvegia. Livrarea este preconizată în termen de un an. Conceptul urmează să fie extins apoi la alte medii – precum Atlanticul, Marea Neagră și Marea Mediterană – și la alți membri NATO. Planul general corespunzător, intitulat „Planul de acțiune pentru adoptare rapidă”, urmează să fie adoptat la viitorul summit de la Haga.

Ce consecințe poate avea noua abordare NATO pentru statele de la Marea Neagră

Această evoluție va avea consecințe importante și pentru România. „Există și alte țări aliate care așteaptă în culise”, spune Simon Purton, șeful departamentului de inovare al Comandamentului Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO. Potrivit acestuia, Turcia, România și Bulgaria și-au exprimat interesul de a utiliza noua tehnologie în Marea Neagră.

O cooperare mai strânsă între aceste trei țări este deja în curs de dezvoltare. Trei grupuri de reflecție – Centrul de Strategie Nouă din România, Forumul de Securitate din Sofia din Bulgaria și EDAM din Turcia – au prezentat recent către NATO un studiu comun. În acesta, autorii solicită extinderea cooperării trilaterale existente în domeniul contramăsurilor împotriva minelor, în special pentru a proteja infrastructura maritimă critică, cum ar fi platformele de gaz, cablurile submarine și conductele. Printre proiectele menționate se numără Neptun Deep și Midia din România.

Exercițiul NATO Dynamic Messenger, 16 iunie 2025

Contextul este amenințarea crescândă din partea Rusiei, care seamănă în mod deliberat incertitudine în Marea Neagră, folosind atât mijloace hibride, cât și militare: forțele ruse blochează zone maritime din zonele economice exclusive ale altor țări, amplasează mine pe suprafețe întinse ale mării, perturbă semnalele GPS și recurg la tactici de spionaj și sabotaj. Drept urmare, proiecte cheie din domeniul energiei și al datelor sunt blocate, iar investitorii se retrag.

Din punct de vedere politic, apelul la o cooperare mai strânsă între România, Turcia și Bulgaria câștigă teren. La Forumul diplomatic de la Antalya din aprilie, miniștrii de externe român și bulgar, Emil Hurezeanu și Georg Georgiev, împreună cu viceministrul turc de externe Zeki Levent Gümrükçü, au participat la o masă rotundă și au susținut în mod clar extinderea măsurilor de protecție. La nivel tehnic, discuțiile între cele trei state sunt deja în curs.

Foto: Carolina Drüten

Între timp, se observă mișcări și la nivelul UE: Comisia lucrează la o strategie pentru Marea Neagră care include un centru regional pentru securitate maritimă – cu România ca posibilă locație și implicând alți parteneri, precum Georgia, Moldova și Ucraina. Obiectivul este protejarea infrastructurii critice, eliminarea minelor și asigurarea libertății de navigație pe termen lung.

Din discuțiile cu oficialii NATO reiese clar cât de serios este luată amenințarea Rusiei. Exercițiul din Marea Baltică are scopul de a pregăti scenarii reale – din punct de vedere tehnologic și structural. Toți cei implicați știu că sabotarea infrastructurii submarine nu poate fi prevenită în totalitate. Dar acesta nu este scopul. Ideea este să se asigure că autorii nu rămân necunoscuți.

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€