De ce citim?

Cititul ne aduce împreună, pe aceia care vrem să înțelegem mai bine lumea în care trăim și pe aceia care, prin munca lor, ne arată părți din ea. A noua ediție a Premiilor Superscrieri, dedicate jurnalismului făcut cu răspundere în România, a stat sub semnul întrebării De ce citim?, în căutarea substraturilor acestui proces care, deși de cele mai multe ori solitar, ne creează în același timp un sentiment de apartenență.

În această căutare a unei perspective cuprinzătoare a multiplelor semnificații pe care le dăm cititului, întrebarea a ajuns și la Barbu Mateescu, care a semnat și prefața cărții Superscrieri 2.0, care regrupează cele mai bune materiale premiate la Superscrieri între 2015 și 2017.

Pe lângă toate motivele enumerate de Barbu mai jos, Fundația Friends For Friends promite la fiecare ediție de Superscrieri să adauge încă unul, care vine sub forma celor mai bune articole de jurnalism ale anului trecut.

Poți să citești aici Superscrierile anului 2019.

**

Citim ca să evadăm. Niciodată în istoria umanității n-a fost mai ușor să ajungi să vezi fluviul Zambezi, Singapore sau Seattle. Dar e la fel de greu ca oricând să intri în mintea unui om care s-a născut în alt cartier decât tine, care are alți prieteni și alte gusturi.

Citim, ca și cei care citeau acum un mileniu sau două, pentru a trăi emoții, delicii sau tragedii la care n-avem acces. Ne plimbăm pe străzile mărginașe ale unor imperii ce au dispărut, ronțăim mâncăruri exotice pe un munte al cărui nume nu-l putem pronunța, ne injectăm substanțe care în realitate ne-ar sfârteca viața, ne rătăcim prin tranșee care nu mai există, înotăm prin râuri aflate pe planete pe care n-a pășit încă nicio ființă umană.

Descoperim cum e să fii de alt sex, născut de cealaltă parte a dealului, dependent de alt alfabet, acasă într-un alt continent sau în altă ordine socială.

Citim din motive tare moderne. Citim să ne răzvrătim, să strigăm în tăcere că suntem și altceva decât furnici robotizate. Citim să ieșim din rutina somn-metrou-muncă-metrou-somn.

Citim să punem pauză grijilor, mesajelor de pe WhatsApp, calculelor reci despre credite și rata leu/euro. Citim să avem un timp al nostru, în care nu intră șefi, clienți, semi-prieteni, parteneri de ore pierdute aiurea.

Citim egoist dar tandru, cu aceeași iubire pe care o avem față de patul pufos în care dormim, bricheta fistichie dată cadou de o iubire de acum trei ani sau sticla de vin scump de tot pe care o lăsăm veșnic nedesfăcută.

Citim să simțim emoții. Citim să ne înfuriem, să ne bucurăm, să ne întristăm, să ne revoltăm. Emoțiile sunt zahărul epocii noastre și avem grijă să ne întreținem diabetul. Și pe el îl iubim.

Citim să căpătăm informații. Să devenim mai interesanți, mai “fun”, să putem arunca o frază în plus în timpul unui drum de șase ore cu mașina, în cadrul unui Revelion mai lălâu, întrerupând cu inteligență o discuție în care simțim că am fi cam pe dinafară.

Citim să înțelegem mai bine ce ar fi bine să (nu) mâncăm, să înțelegem ce este e aerul pe care-l inspirăm, să înțelegem ce înseamnă referința aruncată la plesneală de omul găsit ieri pe Tinder, să înțelegem care din cele două apartamente în care am vrea să stăm în chirie ne-ar putea ucide și cum.

Citim să găsim frânturi de sens. Să ne confirmăm sau să ne zdruncinăm vederea despre lume. Citim să ne auto-felicităm (“ce bună viață am avut, uită-te la omul ăsta cum trăiește”) dar și să înțelegem cum să ne atingem mai bine scopurile.

Citim narațiuni cu același nesaț pe care îl aveau oamenii din peșteri față de narațiunile de atunci. Citim să ne pregătim pentru provocările ce vor veni. Citim să avem un suflet mai bogat.

Citim ca să judecăm, să măsurăm, să ne dăm cu părerea. Citim ca să simțim că suntem în acord sau dezacord cu ceva sau cineva. Citim să ni se dea importanță.

Citim pentru că cineva a sacrificat minute, ore, ani ca să se plece în fața noastră, să ne ofere pe braț un buchet de cuvinte. Citim pentru că autorul ne stimează, ne dorește atenția, ne vrea, dorește să ne seducă cu mintea sa.

Citim ca să ne conectăm la ceea ce, acum treizeci de ani sau trei sute, a dominat mintea predecesorilor noștri. Citim ca să înțelegem izvoare de revoluții, rădăcini de curente artistice, sâmburi de războaie.

Citim ca să facem parte din experimentul constant al unei culturi sau civilizații. Citim ca să înțelegem ce-i cu România, cum de-am ajuns aici. Citim ca să fim europeni și ca să înțelegem Europa. Citim ca act de cetățenie universală.

Citim să putem iubi și să putem fi iubiți.

Reading is sexy.

Citim pentru că organul erogen prin definiție este creierul. Citim pentru că vrem să fim atrăgători.  

Citim ca să vedem ce putem schimba. Citim despre pașii făcuți de oameni asemănători cu noi care au jucat la ruleta destinului, ținându-și încheietura mâinii la alt unghi decât noi sau folosind zaruri de altă culoare.

Citim în Iași cum e viața celor mutați la Cluj.

Citim între betoane despre bucuriile celor ce au optat, deodată, pentru viața la țară. Citim în Copenhaga despre viața celor rămași acasă și citim în Craiova despre viața celor plecați.

Citim despre oamenii care și-au redefinit orientarea sexuală, atitudinea față de a face copii, carierele, echipa favorită de fotbal.

Citim să împrumutăm putere. Citim despre cei care se luptă cu boli crunte, citim despre cei loviți cu palma peste față de destin, citim despre bogătași sărăciți și despre oameni care nu au cunoscut decât sărăcia lucie. Citim romantic, despre mari eroi, persoanele a căror voință a schimbat epoci. Citim iluminist despre ochii-felinar ai celor ce au redescoperit lumea. Citim postmodern despre anti-eroi și luptele lor cu un succes ambiguu.

Citim social.

Citim singuri dar întotdeauna împreună cu alții.

Citim ca să fim vii.