Foto: Inquam Photos / Sandor Manases

De ce citești acest articol ?

În primul rând, pentru că vorbești limba română, deci sunt șanse mari să fii cetățean român (includ și Republica Moldova în ecuație). Și desigur pentru că știi să citești.

În al doilea rând, folosești internet și posibil Facebook. În al treilea rând, urmărești PressOne. 65% dintre cititorii PressOne, aproape două treimi, au peste 35 de ani. În România anului 2020, 54% dintre utilizatorii de Facebook au la rândul lor peste 35 de ani.

Dacă mă urmărești pe mine personal (presupunând că vor fi existând și asemenea oameni), nu am demografice exacte. Dar estimez că vârsta medie a cititorilor mei se situează peste 40 de ani. Rareori scriu despre teme populare mai ales în rândul tinerilor. Eu însumi mă apropii de 45, deci este statistic predictibil ca preocupările să îmi fie apropiate de cele ale cohortei (grup demografic structurat pe un anumit interval de vârstă) mele.

Dacă ești român și ai peste 35 de ani, acum 150 de ani nu m-ai fi citit. 90% dintre românii de la 1870 erau țărani, iar majoritatea analfabeți. Să presupunem că eu scriam la ziar și tu știai să citești. Am fi făcut ambii parte din minoritatea privilegiată de sub 10%. Durata medie de viață în spațiul românesc era de circa 35 de ani la vremea aceea.

Așadar, statistic, șansele ca ambii să fim în viață erau reduse. Mortalitatea infantilă foarte ridicată, lipsa unui sistem de sănătate publică, boli, epidemii, alimentație precară, sărăcie, munci fizice grele: acesta era peisajul care genera o speranță de viață redusă în țările române.

Speranța de viață în România de azi este de 75 de ani. Trăim de două ori mai mult decât strămoșii noștri de pe vremea lui Eminescu (care nu a murit tânăr, la 39 de ani pe atunci depășise speranța medie de viață).

De ce trăim mai mult ? Pentru că revoluția industrială a adus o nouă civilizație, cu instrucție publică, medicină mai performantă, mai puține munci fizice și mai multe intelectuale, concedii. Igiena mult îmbunătățită, conservarea alimentelor, alimentația mai sănătoasă, canalizarea și apa curentă sunt alți factori importanți în prelungirea speranței de viață.

În special însă, nu mai murim de tuberculoză, poliomielită, pelagră (boala mâncătorilor de mămăligă), scorbut, tifos, scarlatină, rujeolă, variolă, oreion, febră tifoidă, difterie, tetanos, hepatită B, sifilis și alte boli venerice. Unul din trei copii români se stingea înainte să împlinească un an.

De ce nu mai sunt mortale aceste boli, iar unele chiar au dispărut? Pentru că au apărut vaccinurile, care au dus la imunizarea de masă! Pentru majoritatea au apărut și tratamente, dar mortalitatea infantilă a fost diminuată în principal de vaccinare.

Așadar, citești acest articol pentru că părinții și bunicii tăi s-au vaccinat. Ba chiar au fost vaccinați cu de-a sila, fiindcă nu i-a întrebat nimeni dacă vor. Da, se împotriveau și ei, nimic nou sub soare. Dar îi aducea jandarmul sau milițianul la dispensar, ori erau vaccinați la școală, cu clasa.

Vaccinarea obligatorie și contestatarii ei

Opoziția la vaccinare nu este vreo găselniță de ultimă oră. Dintotdeauna, o parte a populației a fost sceptică pe acest subiect. Dar rezultatele, precum și forța coercitivă a statului, au convins majoritatea. Statele au impus obligativitatea unor vaccinuri, mai ales pentru copii.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Anul 2021 va aduce finalul unei lungi bătălii antivaccin la nivel european. Șase cazuri din Cehia vor fi tranșate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. CEDO nu este o instituție a Uniunii Europene, ci una recunoscută de cele 47 de state membre ale Consiliului Europei semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului (inclusiv Federația Rusă și alte țări ex-sovietice sau ex-iugoslave nemembre UE, excepția notabilă fiind Bielorusia, care s-a retras în 1999).

Reclamanții cehi au refuzat să accepte vaccinarea obligatorie a copiilor lor (numai pentru unele boli sau chiar pentru toate, cazurile diferă). Au fost prin urmare amendați (cel mai vechi caz datează din 2003) sau le-au fost excluși copiii de la grădiniță. Au contestat în justiția națională deciziile, invocând diverse argumente, inclusiv libertatea convingerilor sau dreptul la educație, dar au pierdut în toate instanțele. Au reclamat Cehia la CEDO (cazul Vavřička și alții vs. Cehia), iar după ani mulți de procedură Marea Cameră a CEDO a ținut prima ședință publică pe 1 iulie 2020.

Urmează a doua deliberare, probabil și ultima. Decizia va fi una definitivă și va face jurisprudență. Dacă, previzibil, CEDO va considera că statul ceh a avut dreptate să pună dreptul la protecția sănătății publice înaintea drepturilor individuale ale reclamanților, cruciada antivaccin în justiție va fi îngropată în Europa.

Cine îi susține pe antivacciniști și de ce ?

Pandemia este însoțită și de un război informațional, pentru care s-a încetățenit termenul de infodemie. Dezinformarea antivaccin, dublată de teorii ale conspirației, se răspândește peste tot în lume.

Minciuna are picioare scurte, se spune, dar ele sunt mai rapide. Grație noutății și apelului la emoție, pe când adevărul mobilizează prioritar rațiunea, un studiu a determinat că pe rețelele de socializare falsul ajunge la mai multă lume decât informația exactă. De șase ori mai multă.

Din acest motiv, destui actori internaționali, inclusiv state, se folosesc de propaganda antivaccin, o amplifică prin rețelele lor, pentru a-și atinge obiectivele strategice. Tehnica manipulării include sistematic un sâmbure de adevăr, pentru că teoria conspirației trebuie să aibă un aer de credibilitate.

Cum poate fi utilă propaganda antivaccin unor țări? Să luăm cazul Rusiei. Serviciul European de Acțiune Externă a realizat o cronologie (care poate fi văzută, într-un infografic detaliat, aici) a dezinformărilor legate de COVID-19 și difuzate de media aservită Kremlinului (controlată de statul rus). Ele sunt mult mai numeroase și variate, dar cele selectate urmăresc numai o singură temă cu două variante: vaccinul rusesc este singurul eficient (pe când cele occidentale sunt nocive și servesc doar interese financiare oculte), dar Occidentul folosește pârghii politice spre a-l discredita (cazul Navalnîi de pildă ar fi fabricat în această logică).

Scopul Rusiei nu este de a câștiga simpatia pentru Moscova. În materie de diplomație publică, Kremlinul nu are forța financiară și capacitatea tehnologică de a fi un actor global care să concureze cu UE, SUA sau China ori să contribuie serios la o soluție în această criză epidemiologică. Dar poate slăbi Occidentul (SUA, NATO, UE) și submina atractivitatea acestuia în alte țări (ex-sovietice, ex-iugoslave, dar și latino-americane sau din Africa), prin dezinformare.

Mecanismul este simplu: „noi suntem obiectivi, nu facem propagandă pentru Rusia, ci doar arătăm adevărata față a pretinșilor binefăcători occidentali”.

Orice temă care polarizează societățile occidentale (vaccinul, dar și familia tradițională, de exemplu), crește tensiunea socială și neîncrederea în autoritățile publice din aceste țări servește interesul Moscovei.

Dezinformarea este mult mai ieftină decât cercetarea sau înarmarea, iar recursul la ea este implicit o recunoaștere a slăbiciunii. Media controlată de Rusia (Sputnik de pildă) dă tribună online, inclusiv în România, oricăror teorii ale conspirației antivaccin, dar poate lansa și informații în favoarea acestuia. Importantă nu este poziția, ci stimularea discordiei.

Rusia nu are nevoie să îi plătească pe cei care răspândesc teorii ale conspirației. Ea îi pune în vitrină, îi ajută doar să fie vizibili online prin platformele pe care le controlează.

Din diverse motive (dorința de popularitate, acumularea de capital politic, resentimente personale), aceștia, marea majoritate, îi fac jocul de bunăvoie și fără simbrie. Nici măcar nu contează dacă unul sau altul dintre ei este ostil Rusiei (să spunem un ultranaționalist care împinge la tensiuni interetnice sau cu țările vecine pentru recuperarea unor teritorii).

Dacă slujește scopului de a crea haos și semăna zîzanie, orice personaj va fi folosit. Iar teoriile antivaccin se încadrează perfect în această tactică a pământului pârjolit.

Reaua credință pe această temă poate fi verificată foarte ușor: în Rusia, media controlată de stat nu difuzează niciun fel de teorii antivaccin sau că virusul nu ar exista. Nimeni nu pune foc la el în curte.

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...