Dansul flamingilor în Delta Dunării

Bianca Felseghi

Senior Editor

100 de participanți la o expediție condusă de ornitologul Eugen Petrescu erau părtași pe 20 august la un eveniment pe care americanii îl numesc poetic și definitiv once in a lifetime, ceva care se petrece o dată în viață.

Aflați într-o tabără de studiu în Deltă, cursanții au dat peste patru păsări flamingo. Specia, indică înregistrările Societății Române de Ornitologie (SOR), ar fi existat în zona Techirghiol-Tuzla pe la 1900. Arhivele spun că, acum 100 de ani, în Delta Dunării se abătuseră 20 de exemplare.

Fotografie realizată de Florin Stavarache (c)

În afară de aceste două mențiuni (cea de la începutul secolului și cea din 20 august 2016), au mai existat mărturiile recente ale unor turiști străini. Despre întâlnirile acestora cu două superbe păsări roz, ornitologii spun că nu sunt date oficiale, dar că sunt luate în considerare.

„E foarte greu să te înșele ochiul, chiar dacă nu ești specialist, cu privire la aceste păsări: ele au acea curbură specială și culoarea care le face ușor de identificat”, spune Eugen Petrescu.

Ornitologul mărturisește că n-a mai avut acest privilegiu, de-a vedea flamingi în Delta Dunării, iar ipotezele privind prezența acestor păsări au încins mica întâlnire de specialiști.

Unul dintre aceștia este fotograful Florin Stavarache. Membru al SOR și ghid profesionist, el se îndeletnicește cu fotografierea păsărilor din Deltă și organizează excursii cu barca pentru turiști.

Fotograful Florin Stavarache, specializat în viața păsărilor din Deltă, a reușit să surprindă flamingii. Foto: Arhiva personală

„Eram în coada lacului Sinoe, eram într-un post de observație, la un fost buncăr rămas din timpul războiului, de pe care se vede o perspectivă asupra coloniilor de păsări, peste stuf. Și scanam zona. Soția mea le-a văzut prima dată, în timp ce ceilalți făceau glume: cum să fie flamingo, poate sunt pelicani! Am luat și eu binoclul, erau flamingi! Era pe la 7 și ceva seara, era și puțin înnorat. Am fugit imediat la mașină să îmi iau aparatul foto. Se aflau la 700-800 de metri de noi”, spune Florin Stavarache, amuzându-se de insistența reporterului de a vorbi despre „marele eveniment național”.

Stavarache a fost, totuși, singurul care a reușit să le facă niște fotografii doveditoare care vor rămâne în arhiva SOR. Restul martorilor nu aveau la ei decât telefoanele mobile.

Totul a durat 1-2 minute, apoi păsările și-au luat zborul, făcând un amplu rotocol înspre grupul de oameni care le urmărea fascinat.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„A fost o surpriză pentru toți, iar pentru cei tineri care veniseră acolo să învețe a fost o sărbătoare. Le-am putut observa pe îndelete, chiar au trecut în zbor la câțiva metri deasupra noastră, afară era asfințit, deci o lumină caldă, a fost într-adevăr un spectacol” – Eugen Petrescu, ornitolog.

*

Flamingii sunt păsări extrem de rare în țara noastră. „Probabil cele patru păsări, care erau la vârsta matură, se aflau într-un fel de… vagabondaj, după perioada de reproducere. Ele pot proveni fie din jurul Mării Caspice, fie din zona Greciei și Turciei, sau chiar din Macedonia și Muntenegru. Cert e că s-au oprit la noi în căutarea hranei, pe care ele o caută în ape mici și mâloase.”

Teoria ornitologului Eugen Petrescu este că, dat fiind faptul că flamingo este o specie protejată în țările aparținătoare, nu este exclus ca regimul strict de protecție să fi condus la o creștere a populației. Și, astfel, să își schimbe comportamentul privind zonele tradiționale de reproducere.

Cu toate acestea, cuibăritul în Delta românească este puțin probabil, din cauza intervenției omului și a civilizației, care au „îndulcit” apa lacurilor vecine cu marea:

„În zona lacurilor Razim-Sinoe s-a încercat îndulcirea apelor în sistemul lagunar, pentru a le transforma în apă ce poate fi folosită în sistemul de irigații, căci nu se putea folosi pentru culturi apă sărată sau sălcie. Apa a mai rămas salmastră (cu o salinitate redusă) doar în anumite porțiuni, mici. Or, flamingo are nevoie de aceste ape pentru că acolo există hrana pe care o preferă. Cine știe, dacă s-ar încerca o renaturare a zonei, n-ar fi exclus ca flamingo să reapară și în zona Techirghiolului”.

*

Tot despre păsări au mai apărut:

Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței

Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€