În 2014, o treime dintre copiii României trăiau în condiții de lipsuri materiale grave. Foto: Raul Ștef
În 2014, o treime dintre copiii României trăiau în condiții de lipsuri materiale grave. Foto: Raul Ștef
08/12/2016
Curtea de Conturi: 8,5 milioane de români, în risc de sărăcie și excluziune socială
8,5 milioane – adică peste 40% din populația țării – este numărul cetățenilor români care, în 2015, se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială, potrivit unui proaspăt raport dat publicității de Curtea de Conturi a României.
Studiul urmărește implementarea în România a măsurilor din programul Europa 2020, al cărui obiectiv este reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetățeni europeni expuși sărăciei și excluziunii sociale.
Cum calculăm sărăcia
Uniunea Europeană folosește diverși indicatori pentru a exprima gradele de sărăcie ale unei țări. Printre acești indicatori se găsesc expunerea la riscul sărăciei relative, confruntarea cu privațiuni materiale severe sau traiul într-o gospodărie cu intensitatea muncii destul de redusă.
Potrivit analizei Curții de Conturi, o persoană:
– este expusă riscului de sărăcie relativă dacă veniturile gospodăriei sale sunt mai mici decât pragul sărăciei, stabilit la 60% din media veniturilor disponibile pe adult echivalent. Valoarea acesteia a fost în 2014 de 485 de lei/lună (în creștere cu 24 de lei/lună față de anul 2013).
– se confruntă cu privațiuni materiale severe atunci când membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru dintre componentele considerate esențiale pentru un trai decent:
- achitarea cu întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi;
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
- plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă;
- consumul de carne, pui, pește sau proteine echivalente cel puțin o dată la două zile;
- posibilitatea de a face față, cu resursele proprii, cheltuielilor neprevăzute, echivalente cu 1/12 din valoarea pragului anual de sărăcie;
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”
ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.
- deținerea unui telefon fix sau mobil;
- deținerea unui televizor color;
- deținerea unei mașini de spălat;
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
- deținerea unui autoturism personal;
- asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței.
– locuiește într-o gospodărie cu intensitatea muncii extrem de redusă dacă, alături de cei care trăiește, lucrează la un grad foarte redus din capacitatea de muncă.
*
Inspectorii Curții de Conturi arată că rata sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă din România rămâne cea mai ridicată din UE.
„România s-a angajat să reducă numărul persoanelor relativ sărace de la 5,01 milioane, în anul 2008, la 4,43 milioane în anul 2020, adică cu 580.000 persoane. (…)
În anul 2014, în România, ultimul an pentru care există date publicate de Eurostat, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială (AROPE) a fost de 8.549 mii persoane, în scădere cu 52 mii persoane față de anul 2013 și cu 358 mii persoane față de anul 2012.
Raportat la populația totală a României, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în anul 2014 a fost de 40,2%. (…)
Lipsurile materiale grave continuă să reprezinte o provocare, în sensul că 26% din populație și 31% dintre persoanele cu handicap nu își pot permite să cumpere produse considerate a fi de dorit sau necesare pentru a duce o viață corespunzătoare.
În 2014, aproape o treime din copiii din România trăiau în condiții de lipsuri materiale grave și unul din doi copii era expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială„, se spune în raportul Curții de Conturi.
Raportul trece în revistă fondurile publice distribuite pentru patru categorii de beneficii de asistență socială – adică măsurile financiare al căror rol este de a asigura un standard minim de viață, cu susținerea familiei și a copilului.
Acestea sunt:
- alocația de stat pentru copii;
- indemnizația de creștere a copilului;
- stimulentul lunar de inserție;
- ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat.
„Pentru toate cele patru drepturi auditate, plățile au crescut în anul 2015 față de anul 2014, creșterile fiind datorate, în principal, majorării cuantumului unor drepturi.
În anul 2015, începând cu luna iulie, alocația de stat pentru copii s-a dublat, cuantumul alocației pentru susținerea familiei s-a majorat în 2015 față de 2014, iar ajutorul social s-a majorat încă din anul 2014.
De asemenea, o altă cauză a creșterii plăților în anul 2015 față de anul precedent a reprezentat-o creșterea numărului de beneficiari de alocație pentru susținerea familiei și de ajutor social datorită majorării limitei veniturilor, astfel că mai multe persoane au avut acces la aceste drepturi”, se mai arată în raport.
„Detaliat, sumele plătite pentru cele 4 drepturi auditate, din suma totală de 6.563 milioane lei, se prezintă astfel:
alocația de stat pentru copii – suma de 3.542 mil. lei (54% din total);
indemnizația pentru creșterea copilului, inclusiv stimulentul de inserție – suma de 1.809 mil. lei (28% din total);
venitul minim garantat (ajutorul social) – suma de 676 mil. lei (10% din total);
alocația pentru susținerea familiei – suma de 536 mil. lei (8% din total).„
Sursa: Raportul Curții de Conturi
De asemenea, raportul mai menționează că cel mai mare număr de familii beneficiare ale alocației de susținere a familiei se înregistrează în județele Iași, Vaslui, Bacău și Suceava.
În fiecare dintre aceste județe există minim 12.000 de familii beneficiare. În plus, 1 din 10 copii născuți în 2015 nu a putut beneficia de alocația de stat, deși avea acest drept.
Potrivit raportului, majoritatea Agențiilor de Plăți Sociale din țară sunt incapabile să depisteze erorile sau fraudele încă din faza de depunere a documentelor justificative pentru ajutoarele sociale.
Există, totuși, și o veste bună: numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie este în scădere, raportat la valorile anilor anteriori.
Raportul detaliat al Curții de Conturi poate fi consultat aici.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this