Cum supraveghează Garda de Mediu șantierele care poluează aerul. Județele cu ZERO controale în ultimii ani

Laura Popa

Reporter

Șantierele sunt una dintre principalele surse de poluare a aerului din România, conform Gărzii Naționale de Mediu și contribuie la statisticile care arată că nivelul de particule toxice pe care le inhalăm este dublu față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

În context, PressOne a întrebat Garda de Mediu câte controale a desfășurat în perioada 2020-2023 pe șantierele din țară, care sunt cele mai frecvente nereguli și câte amenzi au dat inspectorii de mediu. 

În 2021, PressOne arăta cum Bucureștiul și Ilfovul sunt împânzite de șantiere care nu respectă legislația referitoare la protecția mediului. Situația nu s-a schimbat nici doi ani mai târziu. 

Ce spune legea și ce se întâmplă pe șantiere

„Șantierele sunt una din principalele surse de poluare a aerului, iar cele mai multe probleme sunt provocate de nerespectarea reglementărilor legale privind gestionarea deșeurilor și lipsa infrastructurii privind prevenirea dispersiei particulelor în suspensie”, transmitea Garda de Mediu în primăvara anului trecut, după mai multe controale făcute în teritoriu. 

De altfel, legea e clară. Orice constructor trebuie să aplice măsuri concrete pentru a limita extinderea poluanților. Ca praful de pe șantier să nu ajungă în casele oamenilor, constructorii sunt obligați, de exemplu, să împrejmuiască zona cu plase umede de protecție. Sau să spele aria de lucru, inclusiv la intrarea și ieșirea din șantier a autovehiculelor. 

În practică, însă, nu puține sunt șantierele unde măsurile referitoare la protecția mediului sunt uitate sau ignorate de constructori. 

La solicitarea redacției, instituția a transmis care sunt cele mai frecvente nereguli identificate de inspectorii Gărzii de Mediu când vine vorba de prevenirea poluării aerului pe șantiere:

Un exemplu documentat recent de PressOne: în august 2023, în sectorul 3 din București, un șantier aflat între blocuri și lângă un parc de joacă pentru copii, nu era înconjurat de plasa care ar fi trebuit să limiteze extinderea prafului. 

Justiție în ritm de melc. Un psiholog abuzator din București poate practica în continuare, deși s-a propus suspendarea lui de cel puțin 9 luni

Deși Comisia de Deontologie a Colegiului Psihologilor din România a propus de cel puțin 9 luni suspendarea unui psihoterapeut care a făcut sex cu fosta sa clientă, instituția n-a luat nici până acum o decizie finală.

Reportaj de la gala de lupte RXF, unde femeile au fost bătute de bărbați și târâte în lesă. „E ok, Floricica mai trebuie să reziste doar câteva minute”

„Lupta” dintre Costică și Floricica este unul din punctele de atracție ale serii. De când intru în sală văd reclame pe ecranele digitale cu Floricica Dansatoarea, imbrăcată într-o rochie verde cu paiete. Își țuguie buzele în fața camerei pentru ce se dorea a fi un cadru senzual. Mie îmi dă senzația de inocență.

Potrivit Gărzii de Mediu, la momentul actual are loc un control la acest șantier din sectorul 3

Niciun control în multe județe 

Din solicitarea pe care am făcut-o Gărzii de Mediu, am descoperit că, din 2020 și până în august 2023, în cele 41 de județe ale țării plus București inspectorii au efectuat 3.407 de controale. 

Cifra poate părea mare, însă potrivit aceluiași răspuns oferit PressOne, sunt județe în care inspectorii Gărzii de Mediu n-au fost niciodată în control. De exemplu, în Călărași nu a ajuns niciun inspector în control în 2020, 2021 și nici în perioada ianuarie-august 2023. Doar în 2022 a fost mișcare în teritoriu, cu opt controale făcute de Garda de Mediu pe șantierele din Călărași. 

În același trend, cu sub 10 controale pe an din partea inspectorilor Gărzii de Mediu, intră și județele Mehedinți, Mureș, Caraș-Severin, Prahova, Olt, Teleorman, Covasna, Satu Mare, Harghita, Bihor și Neamț.

Cel mai inspectat a fost Bucureștiul, cu 843 de controale pe șantiere în cei trei ani și în primele luni ale lui 2023. E urmat de Ilfov, Constanța, Iași și Cluj. 

Din totalul controalelor efectuate de inspectorii Gărzii de Mediu în cei trei ani, doar o foarte mică parte au fost derulate ca urmare a autosesizării instituției. De exemplu, din cele 961 de controale efectuate în 2022, doar 30 au fost făcute din proprie inițiativă, reiese din răspunsul furnizat de instituție, la solicitarea PressOne.

Câte controale au fost făcute de Garda de Mediu în 2022 pe șantierele din țară ca urmare a unei sesizări, câte la inițiativa instituției și câte controale tematice

Județe cu zero amenzi 

Și la capitolul amenzi aplicate constructorilor care nu respectă măsurile impuse de lege pentru prevenirea poluării aerului situația diferă foarte mult de la un județ la altul și reies discrepanțe majore.  

La nivelul întregii țări, în 2022, potrivit datelor furnizate de o firmă de monitorizare a proiectelor de construcții, în România existau, în diverse stadii, peste 30.000 de șantiere. Valoarea lor era estimată la peste 400 de miliarde de lei. Anul trecut, sectorul construcțiilor a avut o pondere de 7% în produsul intern brut, fiind printre cele care au contribuit cel mai mult la creșterea economică. 

În același an, amenzile date de inspectorii Gărzii de Mediu constructorilor din toată țara care nu respectau legislația de mediu au fost în valoare de aproximativ 7 milioane de lei. Fruntașe la amenzi au fost orașele în care agenții GNM au făcut și cele mai multe controale: București, Ilfov și Constanța. 

Calitatea aerului 

Din răspunsul oferit redacției, reiese că impactul șantierelor asupra calității aerului nu poate fi estimat de Garda de Mediu. Asta pentru că instituția nu deține echipamente de monitorizare. De asta se ocupă agențiile teritoriale pentru protecția mediului, și doar în cazul în care există depășiri ale indicatorilor privind calitatea aerului este înștiințată Garda Națională de Mediu. 

„Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările ulterioare, și se realizează prin intermediul stațiilor automate de monitorizare care fac parte din Rețeaua Națioanlă de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Datele sunt validate de Centrul de Evaluare a Calității Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului”, reiese din răspunsul transmis de instituție redacției. 

PressOne a arătat, însă, că jumătate din stațiile de monitorizare a calității aerului din România nu funcționează. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€