România poluată. Jumătate din rețeaua care măsoară calitatea aerului e nefuncțională

În România, gradul de poluare a aerului este dublu față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Iar la nivelul Bucureștiului, valorile sunt chiar și de cinci ori mai mari decât maxima indicată pentru sănătate. Sunt printre concluziile unei investigații internaționale, semnate de jurnaliștii de la The Guardian, care au descoperit că  98% dintre europeni respiră aer poluat, extrem de nociv pentru sănătatea lor. 

PressOne a vorbit cu mai mulți specialiști în domeniu pentru a afla cum are loc monitorizarea calității aerului în România, cât de poluat este aerul pe care îl respirăm și cum ne afectează acest lucru sănătatea.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

România, pe locul 8 în UE la capitolul decese provocate de poluare

Din cauza valorilor ridicate, în România mor anual aproximativ 30.000 de oameni, potrivit Agenției Europene a Mediului. Datele plasează țara pe locul 8 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare, la mia de locuitori, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.

Una dintre explicațiile pentru aerul poluat pe care îl respiră românii stă în modul în care statul abordează problema, sunt de părere activiștii de mediu și experții în măsurarea calității aerului. 

„România nu ia măsuri coerente și consecvente pentru combaterea sau reducerea poluării din orașe”, spune Oana Neneciu, coordonatorul aerlive.ro, o platformă privată care monitorizează calitatea aerului din București. 

În România, principala sursă de poluare a aerului sunt particulele ultrafine, PM2,5, explică și Alexandru Luchiian, inițiatorul proiectului stropdeaer.ro, o altă platformă privată de monitorizare a calității aerului. Particulele provin din arderea combustibililor solizi și lichizi, din producerea de energie electrică, încălzirea locuințelor și traficul auto. Acestea sunt invizibile ochiului și suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni. 

Specialiștii OMS  recomandă să nu fie depășită o valoarea anuală de 5µg/m3 pentru PM2,5, în timp ce limita precizată în legislația europeană este de 25 µg/m3. În practică însă, recomandările ajung să nu fie respectate de poluatori.

„În România, există legea «cine poluează, plătește». Au fost situații când amenzile au fost foarte mici și poluatorului îi convenea să funcționeze depășind limitele doar plătind acea amendă, pentru că câștigul era mult mai mare”, spune Alexandru Luchiian.

Aproape jumătate din rețeaua care ar trebui să măsoare calitatea aerului din România nu funcționează

În România, Ministerul Mediului are instalate, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), 181 de stații care ar trebui să măsoare calitatea aerului. Dintre acestea, 82 nu funcționează, adică 45%. Ca urmare, au început să apară inițiative private care să țină sub observație calitatea aerului.

„Pe teritoriul României sunt doar 8 stații care măsoară PM2,5, celelalte măsoară PM10 și alți compuși. Pe teritoriul României sunt doar opt, Japonia are 1.600”, adaugă Alexandru Luchiian.

În București sunt 30 de stații de verificare a calității aerului, amplasate de ANPM. Dintre acestea, opt stații nu au date disponibile. Potrivit datelor puse la dispoziție de platforma Ministerului, calitateaer.ro, niciuna dintre stațiile funcționale nu a înregistrat, în momentul documentării acestui articol, date care să depășească valorile indicate în legislația europeană. 

Platforma clasifică nivelul de calitate al aerului ca fiind „bun” sau „acceptabil”. 

Comparativ cu datele furnizate de platforma Ministerului, investigația The Guardian arată că nivelul de poluare din București este de cinci ori mai mare față de nivelul recomandat pentru sănătatea noastră, de către OMS: 19 µg/m3 pentru PM2.5, față de 5µg/m3, maxima indicată de OMS.

„Bucureștiul are o altă problemă care nu este întâlnită în România, și anume incendierea de mase plastice, cauciucuri, cabluri pentru extragerea de materiale feroase sau neferoase”, spune Alexandru Luchiian.

Primăria Municipiului București a lansat recent, pe 12 septembrie, propria platformă online (site-ul infoaer.ro), care monitorizează 44 de senzori de verificare a calității aerului din Capitală. 

„Trebuie spus că acestea nu sunt date oficiale. Acești senzori, ca toți din piață, nu sunt omologați. Datele din senzori au scopul de informare și sunt folosite în studii pentru completare sau modelare. De asemenea, măsoară numai PM10, PM 2,5 și PM1”, spune Oana Neneciu. Cu alte cuvinte, datele pe care le trimit senzorii nu sunt folosite în statistici oficiale sau în politici publice, ci doar avertizează populația asupra calității aerului. 

30.000 de români mor anual din cauza poluării aerului

În 2020, aproape 30.000 de români au murit din cauza aerului poluat, potrivit estimărilor europene. Aceeași cauză a dus la moartea a șapte milioane de oameni din întreaga lume în 2019, dintre care 400.000 în Europa.

Aproape două treimi din europeni trăiesc în zone în care calitatea aerului este mai mult decât dublă față de indicațiile OMS, se mai arată în investigația jurnaliștilor britanici. Cei mai afectați sunt locuitorii din Europa de Est: din Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria.

Alexandru Luchiian spune că este specific țărilor din estul Europei să nu se alinieze în totalitate normelor europene:  

„Noi încă suntem o țară est-europeană care nu se supune în totalitate regulilor europene. Nu trimitem în timp real măsurătorile de la stațiile ce măsoară calitatea aerului.” 

O altă cauză a poluării aerului des întâlnită în Europa de Est este încălzirea locuințelor, e de părere Alexandru Luchiian.

„Dacă te uiți pe harta respectivă, Polonia stă cel mai prost la capitolul ăsta și asta este din cauză că încălzirea locuințelor se face cu combustibili fosili, cu cărbuni. Polonia este una dintre singurele țări din Europa unde încălzirea se face folosind cărbuni și nu lemne, gaz sau electricitate”, adaugă Alexandru Luchiian.

Mai mult de jumătate din populația Macedoniei de Nord și a Serbiei trăiește cu o valoare de patru ori mai mare decât cea a OMS, se mai arată în investigația celor de la The Guardian. Aproape 30 de milioane de europeni trăiesc în zone în care nivelul particulelor în suspensie ee este de cel puțin patru ori mai mari decât recomandările OMS.

România, cimitirul mașinilor vechi 

Alexandru Luchiian este și ambasador pentru calitatea aerului și spune pentru PressOne că cea mai mare problemă a poluării în România este parcul auto învechit.

„Noi aducem tot ce se refuză în statele din vestul Europei. Acolo, de exemplu, se pun filtre și anumite mașini nu au voie să intre în capitală sau în unele zone din capitale. Și astea automat ajung la noi”. 

Soluția, pentru început, spune Luchiian, ar fi ca administrațiile publice să își înlocuiască flota de mașini cu automobile electrice: „Tot ce înseamnă autobuze și transport public în comun să fie electric pe cât posibil, să se faciliteze folosirea altor mijloace care nu poluează”.

Pe hârtie, România are programe de reînnoire a parcului auto, derulate de instituții din subordinea ministerului Mediului. La 18 ani de la debutul Rabla, autoritățile române admit însă că nu dețin în continuare o serie de informații și analize calitative, chiar dacă scopul declarat al programului a fost, încă din 2005, reducerea poluării aerului, a solului și apei, precum și reducerea deșeurilor sau reciclarea unor componente. 

PressOne a arătat că Administrația Fondului pentru Mediu nu are nici până astăzi o bază de date privind nivelul de poluare cauzat chiar de reciclarea mașinilor sau vreo explicație coerentă pentru vechimea parcului auto din România. 

Expertul în calitatea aerului Alexandru Luchiian adaugă că o altă sursă constantă a poluării, observată în cei șase ani de când a început proiectul stropdeaer.ro, sunt șantierele:

„Tot ce înseamnă evoluție pentru un oraș, înseamnă involuție pentru calitatea aerului. Construcțiile haotice nu sunt ținute sub observație, se ard tot felul de gunoaie în spatele șantierelor, tot ce înseamnă praf – care este ridicat – ciment, micro-particule abrazive. Pe alea nu le verifică nimeni.”

Pericol pentru sănătate

Expunerea prelungită la un aer poluat are efecte grave asupra sănătății noastre. „Dacă expunerea este prelungită, încep să apară iritații și inflamații ale căilor respiratorii și tot sistemul respirator”, explică Alexandru Luchiian. 

În timp ce particulele PM10 se opresc în nas sau sunt filtrate de către organism, cele de tipul PM2,5 intră în plămâni odată cu oxigenul și, astfel, ajung în sânge. 

„Chiar dacă nu se întâmplă într-un an sau doi, în câțiva ani, dacă stai într-un mediu poluat, pot să apară probleme corelate cu poluarea. Pot fi chisturi – organismul găsește un corp străin și încearcă să-l izoleze. Poate fi o tumoare, cancer, pot fi multe lucruri și nu neapărat doar boli respiratorii și declanșări de astm, pot fi chiar probleme cu rinichii, probleme cu inima, cu creierul. Sângele va duce aceste microparticule în tot corpul nostru”, adaugă Alexandru Luchiian.

Premieră juridică: poluarea aerului a cauzat moartea unei persoane

Pe 16 decembrie 2020, pentru prima dată în Marea Britanie și, posibil, în lume, tribunalul Southwark Coroner’s Court din Londra a stabilit că poluarea aerului „a avut o contribuție semnificativă” la moartea unei persoane.

În vârstă de doar nouă ani, Ella Adoo-Kissi-Debraha murit în 2013 în urma unui atac de astm. Ea locuia în apropiere de South Circular Road, o stradă din Londra cunoscută ca fiind aglomerată. La finalul anchetei s-a dovedit că Ella a fost expusă la niveluri „excesive” de poluare. De exemplu, în cazul dioxidului de azot (NO2), un gaz emis de motoarele cu combustie care poate irita căile respiratorii și agrava bolile respiratorii, nivelul depășea recomandările OMS. 

În septembrie 2023, o nouă directivă europeană prevede ca persoanele care suferă de afecțiuni pulmonare – astm, spre exemplu – pot da în judecată administrația publică dacă se dovedește că poluarea a fost corelată cu apariția bolii sau afecțiunii.