Cum se formează un grădinar urban

Andreea Archip

Oamenii faini

16/07/2026

Foto: Eli Driu

Două hârlețe își așteaptă voluntarii. Două profesoare le apucă și încep să sape în curtea Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești, Ilfov. Nici nu au pornit bine să răscolească pământul, că se aude scrâșnet de pietre. Hârlețele se opresc. 

„Ideea acestui curs este să luați probe de sol. Dar nu ne interesează că e cernoziom sau altceva, fiindcă în oraș găsim un amestec. Și degeaba vezi pământ deasupra, că se poate întâmpla să nu poți planta. Aici, de exemplu, s-au adus 10 centimetri de pământ peste beton”, le explică peisagista Diana Culescu. 

Între timp, una dintre profesoare reia săpatul, ca un elev neconvins. „Da, ideea este că toată lumea gândește în ideal. Aici pare că avem pământ și atunci firma zice: gata, hai să plantăm. Dar nimeni nu s-a gândit la cum sau cât e solul”, continuă Diana. 

Discuția se duce spre cum cresc costurile unui proiect atunci când apar toate neprevăzutele, cum ar fi că n-ai pământ în care să plantezi, și că acest proces simplu, să înfigi un hârleț, te poate salva de la multe neplăceri. 

Edificați și înveseliți că au dat totuși de o râmă, cei 11 profesori aflați la stagiul de formare continuă pentru grădinari urbani mai fac câțiva pași prin curtea liceului din Brănești. 

Vin cu toții din patru licee din Ilfov, Hunedoara, Botoșani și Alba, unde din vară elevii care termină clasa a opta vor putea alege această specializare nou-nouță de grădinar urban. 

Au participat la cursurile organizate de Fundația WorldSkills România fiindcă din toamnă, acești 11 profesori vor fi cei care le vor preda elevilor această nouă specializare. 

Competiții de grădinărit urban

WorldSkills, împreună cu Asociația Peisagiștilor din România și Ministerul Educației, a susținut demersurile care au dus în 2022 la introducerea calificării de Grădinar Urban în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) și în 2024 a primit cadrul legal necesar prin aprobarea Standardului de Pregătire Profesională. Iar din anul școlar 2026-2027, calificarea va fi introdusă în oferta educațională a patru licee (Nivel 3 European Qualifications Framework, domeniu Agricultură):

- Liceul Tehnologic Agricol Aiud (anul II începând cu septembrie 2026, căci au avut o clasă pilot începută anul trecut);

- Liceul tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu;

- Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești, Ilfov;

- Liceul Tehnologic Topraisar, Constanța.

Alte licee vor include în orar ore de specialitate în cadrul curriculumului la decizia elevilor din oferta școlii, adică dintre opționale.  

WorldSkills este o organizație care de zece ani lucrează la o altă imagine pentru meserii și pentru formarea profesională a tinerilor și organizează competiții de profil regionale, naționale și internaționale. 

Planul său este ca atunci când primii elevi la Grădinar Urban vor termina clasa a noua, să organizeze un festival al acestei calificări și apoi, din 2028 să aibă loc primele competiții WorldSkills de Landscape Gardening, întâi la noi și apoi, cei care se califică, să meargă și la etapele europene și internaționale, unde în mod normal participă în jur de 30 de țări. 

„Într-o astfel de competiție, timp de patru zile, o echipă de doi grădinari urbani amenajează un spațiu verde cu elemente vegetale, adică cu plante, cu piatră și cu mobilier urban, bănci, spre exemplu, și amenajează inclusiv lacuri. Asta însemnând o amenajare urbană verde, după o schiță realizată de un arhitect peisagist. Și aceste patru zile de competiție sunt o replică a activității lor profesionale de după absolvire”, explică Victor Dumitrache, director de program al WorldSkills. 

Tot el ne este și ghid prin curtea liceului din Brănești, gândită să fie un mare atelier pentru viitorii grădinari urbani. WorldSkills a implementat în ultimii patru ani aici un proiect cu finanțare europeană prin care s-au alăturat platformei europene pentru înverzire urbană și în asta a însemnat ca toată curtea liceului să fie gândită pentru nevoile de formare peisagistică. 

Victor ne indică locul pregătit cu pământ să facă loc acestor grădini de exercițiu pentru elevi. 

„Inclusiv arborele căzut de acolo folosește drept context de învățare sau material didactic. S-au făcut și niște replantări de arbori, adică au fost mutați dintr-un loc în altul și elevii au putut să vadă ce înseamnă o replantare. Și în acest spațiu s-au făcut diverse experimente cu privire la sădirea de flori decorative noi.” 

Planul este ca în trei ani să fie încheiat un ciclu complet, cu primii grădinari urbani din România pregătiți și trecuți prin competiții care să ajute și ei la promovarea acestor profesii. Fiindcă meseriile, în general, au parte de o imagine nedreaptă, ne spune Victor.

„Îi încurajăm pe tinerii care au ales să vină într-un liceu tehnologic sau care, cum spun ei, din cauza mediei au ajuns la un liceu tehnologic, și le arătăm prin experiențele de învățare educaționale pe care le oferim și prin competițiile de meserii, că nu e un eșec faptul că au ajuns la un liceu tehnologic, că meseria în care se pregătesc e, de fapt, o opțiune de top de carieră și nu un plan de rezervă”, mai spune Victor. 

Elevii care se vor înscrie la Brănești să urmeze specializarea de grădinar urban vor face practică și în sere horticole, printr-un parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, apoi și pe teren în oraș, printr-un parteneriat cu primăriile de sector. Se poate merge până acolo ca asociațiile de proprietari să apeleze la acești tineri grădinari urbani pentru amenajarea spațiilor verzi. 

Ce face această nouă specializare este să umple un gol. „Era un gap în legislație și în sistemul de educație, care pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi din mediul urban pregătea doar specialiști de nivel universitar, adică puteai doar la nivel licență și master să te pregătești pentru amenajări și întrețineri de spații verzii mediul urban, calificarea de peisagist de la USAMV”, spune Victor. 

„Pot fi angajați în secunda în care au finalizat liceul”

„Hei! Hai să-ți zic cinci motive pentru care să vii la Liceul «Cezar Nicolau» din Brănești: avem proiecte Erasmus+ și mergem la practică în străinătate…” Eleva te plimbă prin mai multe locuri din liceu și îți arată cantina, sera, proiecte europene, clase dotate. Noi stăm adunați cap în cap și ne uităm la telefonul directoarei liceului, Marinela Culea, care ne arată mai multe postări făcute de profesori și elevi ai școlii lor pe TikTok. Elevii coordonează pagina și tot ei îi aduc la filmări și pe profesori. Iar directoarea lor îi încurajează. Profa a câștigat și premiul Directoarea Anului 2024 pentru Antreprenoriat la Gala Asociației Valori în Educație. 

Brăneștiul va fi unul dintre liceele care va pregăti Grădinari Urbani din toamnă și sigur vom vedea curând postări pe TikTok și despre asta. 

„Am propus o jumătate de clasă, doar 14 locuri, pentru că chiar ne dorim să vedem care va fi impactul asupra părinților și elevilor. Avem o campanie de promovare destul de bine pusă la punct ca să le explicăm ce ar presupune această calificare profesională. Având în liceul nostru Centrul de Excelență în Urban Gardening, noi suntem promotorii acestei calificări profesionale”, explică directoarea. 

Crede că această nouă calificare va deveni repede populară fiindcă este mare nevoie pe piața muncii de acești specialiști. 

„Întotdeauna am promovat și am susținut învățământul tehnologic, nu că eu sunt directorul unui liceu tehnologic, ci pentru faptul că în momentul în care elevii finalizează un liceu tehnologic, fie că se opresc la nivel 3 de calificare sau la nivel 4 de calificare, aceștia știu să facă ceva și pot fi angajați în secunda în care au finalizat liceul sau școala profesională”, mai spune Marinela Culea. 

„Iubesc ceea ce ține de pământ”

La cursul de formare pentru profesori, de la liceul din Brănești, a participat Nina Vlăduțu, care de 34 de ani predă Horticultură aici. Tot ce a învățat la curs s-a așezat bine pe ce știa deja, dar au fost și multe lucruri noi la care nici nu se gândise. „Am fost la o grădină unde am putut să vedem cum s-a amenajat planul. Efectiv, ni s-a pus planul acela în față și ni s-a spus, uitați: asta am vrut eu să iasă, dar aveți grijă că asta trebuie să-i învățăm pe copii. Am aflat că proiectantul trebuie să fie mereu prezent acolo, pentru că executanții uneori nu știu să citească aceste planuri. Ar trebui să facă și ei cursuri. Decât să avem 100 de oameni nepregătiți, mai bine 10 pregătiți”, concluzionează profesoara. 

Toate aceste „dedesubturi” ale meseriei au impresionat-o pe Nina Vlăduțu, cum ar fi faptul că există soluri tehnice care se pot pune în celule specifice și să ai vegetație printre betoane. Dar pe lângă aceste oportunități aduse de tehnologie, elevii vor avea nevoie să știe exact cum să gestioneze neprevăzutul de pe teren: „Omul ce zice? Merg, dau cu sapa, cu târnăcopul, fac groapa, la revedere. Dar de fapt pot apărea tot felul de probleme pentru care noi trebuie să-i pregătim pe copii”, concluzionează profesoara. 

Dacă acum ar avea Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu grădinari urbani cu diplomă, acum i-ar angaja. Așa i s-a spus profesoarei Ramonei Iancu atunci când a făcut mai multe vizite la agenți economici și la primărie să le spună de noua calificare. „Când am întrebat la primăria din Geoagiu dacă ei cred că în trei ani ar putea să angajeze cinci elevi, mi-au zis: doamnă, dacă i-ați avea acum, i-aș angaja pe toți cinci în momentul ăsta. Deci nu au personal calificat, chiar este nevoie. Și cu firme particulare care se ocupă de amenajări de spații verzi, la fel, aceeași idee. Deci există un mare potențial pentru această calificare pe piața muncii.”

Predă Horticultură și și-a dorit să își extindă cunoștințele, de asta a venit la cursurile WorldSkills: „Era un must-have, să zic așa, era nevoie să ne trainuin noi în primul rând, ca să putem pe urmă să le predăm copiilor.” După curs, se simte mai pregătită să ducă noile cunoștințe la clasă, dar să continue și propria pregătire, că au primit și materiale de studiu. 

Și Elena Ariciuc, profesoară de agricultură de 15 ani la Liceul „Demostene Botez” din Trușești, Botoșani, e bucuroasă că elevii ei vor putea să învețe această nouă profesie la ei în școală. Pandemia de Covid-19 a fost unul dintre acele momente care ne-a făcut să realizăm mai mult ca oricând că avem nevoie de verde lângă cimentul cu care am ridicat orașele. Dar ca plantele din oraș să reziste, ai nevoie de oameni pricepuți, crede profesoara. 

În liceul ei, această nouă disciplină va face parte din materiile opționale, adică din curriculumul la decizia elevilor din oferta școlii, dar își doresc pe viitor să ajungă în punctul în care vor acredita specializarea. Crede însă că elevilor le va plăcea să învețe ceva nou. „Mulți dintre ei au și afaceri, chiar lucrează, fac stagii de practică, iau și alți colegi de-ai lor în stagiile de practică, mergem în vizită de studiu. Avem un copil în clasa mea care gestionează împreună cu tatăl său vreo 600 de hectare de teren și o fermă de animale. Chiar am dorit să-l iau într-un Erasmus și a zis: nu, doamna, nu pot să lipsesc 3 săptămâni de lângă animăluțele mele.”

La Trușești au livadă, solarii, ferme hidroponice și cu siguranță vor pune la punct, cu noile cunoștințe, și o grădină de plante ornamentale așa cum vor învăța din toamnă despre grădinăritul urban. Elena crede că liniștea și binele vine din natură și trebuie să știm cum s-o îngrijim. „Iubesc ceea ce ține de pământ și când mă duc cu elevii mei și facem activități, e o chestie care pe mine mă relaxează și asta le spun și copiilor că ei o să înainteze în viață și o să-și dea seama la un moment dat că relația asta cu pământul și cu natura este foarte importantă.”

Grădini cu AI

În spatele clasei sunt bannere pe care scrie „Descoperă magia verde - Grădinar urban” și „Dă viață orașului tău”. La masa lungă din mijloc, cursanții îi urmăresc pe peisagiștii Diana Culescu și Mihai Culescu de la RPR - Birou de studii contemporane. Pe tabla inteligentă, cu ajutorul Google maps, călătoresc prin diferiți ani și pe la diverse intersecții din Bucureștii unde au văzut cum s-au tot plantat copaci și s-au uscat și iar s-au plantat. „Arborii au substanțe stocate pentru trei ani și mulți cred după un an că el s-a prins, gata. Apoi, în al treilea an moare și nu știi de ce. Rășinoșii se consideră prinși abia după trei ani”, explică Diana.

Apoi se uită pe străzile din Lyon, Franța, unde Diana a făcut un stagiu de practică, și unde niște platani îngrijiți ca la carte au ajuns să umbrească cu generozitate un bulevard. 

Vorbesc apoi despre autorități care nu știu ce tip de arbori să comande și nici pentru ce tip de îngrijire să ceară în anunțurile pentru licitații apoi. 

Apoi, Mihai le mai povestește din experiența lor cu diferiți clienți care vin cu poze făcute cu AI la ei și le spun: 

- Vreau grădina mea să fie așa! 

- Păi aici aveți numai umbră. Apoi, din poza pe care o aveți aici, sunt mai multe plante înflorite care de obicei înfloresc în perioade diferite ale anului. 

Cu toate astea se vor întâlni elevii lor pe teren. „EQF 3 trebuie să reziste la asta”, spune Diana, referindu-se la elevii care vor avea acest nivel de specializare. 

De fapt, toată pregătirea lor din acea săptămâna a fost un mod de a da stratul de pământ deoparte și a te uita la pietrele profesiei, adică tot neprevăzutul de pe teren și complexitatea acestei profesii atât de necesare, dar improvizată la noi până acum. 

„Au fost câteva zile destul de intense. Am încercat să luăm puțin din toate etapele care intervin în viața unui grădinar urban și să-i facem pe profesori să înțeleagă de fapt de ce avem nevoie în teren. Efectiv, ce trebuie să se întâmple după partea de proiectare, cu implementarea și cu partea de gestionare, de îngrijire”, explică Diana. 

De aici, profesorii cu toată cunoașterea lor vor transforma toată informația în lecții și jocuri pentru elevi, la clasă. Dar în final, va fi despre a pregăti acești tineri care să știe să pună în practică ce gândește un peisagist, cum e Diana, specializare care se învață prin studii superioare, adică la facultate. Planurile peisagiștilor trebuie implementate în teren și aici apare grădinarul urban. 

Oameni care să știe să îngrijească grădini de 200 de ani

De ce nu poate face asta un agricultor? 

„Plantele în mediul urban se comportă puțin diferit față de exteriorul orașului și noi avem, de fapt, cerințe diferite de la ei. De exemplu, de la un tei în pădure vrem lemn sau protecție la vânt, de la un tei în oraș vrem să nu ne cadă polen pe parbriz. Și atunci, de fapt, trebuie să vedem lucrurile din această perspectivă a utilizării spațiului urban”, mai explică Diana Culescu. 

Ea e peisagistă din 2006, când oamenii nu prea înțelegeau cu ce se mănâncă profesia ei. „Toată lumea mă întreba ce fel de peisaje pictez”, râde azi. Așa că a înțeles că trebuie să pună umărul la promovarea acestei profesii. Acum, când ține cursurile la Brănești, a primit delegația unui ONG la liceu și când le-a povestit că vor să formeze grădinari urbani, a primit replica: „Ziceți-i peisagist, că este mai frumos. Că peisagist știe lumea ce face.” A fost reconfortat să vadă că lumea știe ce face ea, „dar am lucrat 20 de ani la asta, ca să știe lumea că nu doar pictez”.

Nevoia de grădinari urbani a întâlnit-o foarte mult în munca sa și o vede în orice ochi de verdeață din orașele țării. „Dacă o să vă uitați, în București și în România în general, se face redesign în continuu. Se termină o dată la 3-4 ani, mai face cineva o amenajare, se mai întâmplă ceva, se mai plantează ceva, pentru că nu rezistă ceea ce am pus acolo.”

Ai nevoie de oamenii ăia care să înțeleagă cum să curețe un copac, de unde să-l taie, spune Diana, și „administrația publică nu are oameni care să aibă aceste cunoștințe”. 

„Noi, în București, avem spații verzi care au 200 de ani, dar nu pregătim pe nimeni. Aceștia sunt profesorii care îi vor pregăti pe primii oameni care să știe să se ocupe de acești 200 de ani. Grădinile de la Versailles au deja 400 de ani și de atunci există oameni care știu cum să le îngrijească. Avem și noi nevoie de acești profesioniști care, după ce noi ne-am făcut partea de proiectanți, constructorii, partea de construit, să știe să aibă grijă de spațiile verzi.”

Organizația prezentată în acest reportaj a crescut cu sprijinul programului Raiffeisen Comunități, unul dintre cele mai longevive programe de finanțare dedicate organizațiilor din România.

Poveștile organizațiilor care schimbă comunitate după comunitate ne fac să mergem mai departe. Pe 1 octombrie 2026 lansăm o nouă ediție, deschisă pentru prima dată și organizațiilor care lucrează cu diaspora românească, fiindcă avem mai mult de câștigat când românii de pretutindeni își unesc forțele.

Raiffeisen Comunități este o inițiativă Raiffeisen Bank România, implementată cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare.