Cum se câștigă șefia unui spital din București: "Vă mulțumim că existați"

Iulia Marin

Redactor

13 dintre cei 17 manageri ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei nu au avut contracandidat la concursurile pentru menţinerea în funcţie.

Informaţiile publicate pe site-ul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) ne arată că niciunul dintre foştii manageri nu şi-a pierdut postul.

Aceste concursuri descriu cu acuratețe situația din sistemul de sănătate: omul dorit de autorităţi candidează singur, este evaluat de o comisie numită tot de autorităţi și, surpriză, câștigă.

Cum ajunge managementul medical să depindă de puterea politică

Pe site-ul ASSMB, oricine poate studia anunțurile, contestațiile și rezultatele concursurilor desfăşurate în decembrie 2017 şi ianuarie 2018 pentru şefia celor 17 spitale din subordinea Primăriei Capitalei.

Prezentată ca fiind transparentă, procedura este însă viciată din fașă.

Şi asta fiindcă Regulamentul de organizare a concursului, întocmit de municipalitate, stipulează că evaluarea candidaților este făcută de o comisie condusă tocmai de șeful Consiliului de Administrație de la spitalul pentru care se organizează concursul.

Aşa sună articolul 6, alineatul 2), din Regulament:

Președintele comisiei de concurs este președintele consiliului de administrație al spitalului. Ceilalți doi (2) membri cu drept de vot și notare din cadrul comisiei de concurs sunt numiți de către consiliul de administrație dintre persoanele din cadrul consiliului de administrație sau din afara acestuia, caz în care trebuie să aibă experiență de minimum trei (3) ani ca manager de spital sau având calitatea de cadru didactic universitar în specialitatea management sau sănătate publică și management. 

Astfel, dacă printre candidaţi se află şi managerul în funcţie, el nu este evaluat de o entitate independentă, ci de persoana alături de care a condus spitalul − președintele Consiliului de Administrație, numit în funcție de către Primărie.

Ca atare, managementul medical ajunge să fie la îndemâna unui politician și a partidului său.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„Dacă se cumpără un produs de la Hexi Pharma și conține germeni patogeni, ce faceți?”

Pentru a participa la concursul pentru șefia unui spital din subordinea Primăriei Capitalei, candidații trebuie să bifeze o serie de criterii:

a) cunosc limba română, scris și vorbit;

b) sunt absolvenți ai unei instituții de învățământ superior medical, economico-financiar sau juridic; 

c) sunt absolvenți ai unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului Sănătății, ori sunt absolvenți ai unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o instituție de învățământ superior acreditată, potrivit legii; 

d) au cel puțin 2 ani vechime în posturi prevăzute cu studii universitare de lungă durată, conform legii; 

e) nu au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni comise cu intenție, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; 

f) sunt apte din punct de vedere medical (fizic și neuropsihic); 

g) nu au împlinit vârsta standard de pensionare, conform legii. 

Pentru a dovedi că îndeplinesc cumulativ aceste criterii, candidații trebuie să depună un dosar, dar și un proiect de management.

Dacă dosarul este aprobat de comisie, urmează analiza proiectului de management, susținerea acestuia în fața comisiei și, în fine, o sesiune de întrebări din partea evaluatorilor.

Pe site-ul ASSMB este publicat un singur proces verbal de la un asemenea examen, și anume cel de la Spitalul „Filantropia”.

Manager al spitalului din 2000, profesorul universitar Gheorghe Peltecu (64 de ani) − specialist recunoscut în obstetrică și ginecologie − a candidat de unul singur.

Șeful comisiei care i-a verificat dosarul a fost însă economistul Valentin Nicușor Stan, numit președinte al Consiliului de Administrație de la Spitalul „Filantropia” de către Consiliul General al Municipiului București, în care PSD deține majoritatea.

Conform procesului-verbal, doctorul Peltecu și-a prezentat, vreme de 20 de minute,  proiectul de management intitulat „Planificarea și dezvoltarea serviciilor medicale la nivelul spitalului”.

După prezentare, membrii comisiei i-au adresat întrebări, iar candidatul a răspuns.

Iată stenograma acestei discuții:

Ec. Stan Valentin Nicușor:

1. Casa de Asigurări de Sănătate alocă bani în funcție de buget sau în funcție de nevoile spitalului?

Răspuns candidat: În funcție de buget.

2. Ce măsuri sunt necesare pentru creșterea siguranței fizice ale pacienților? (sic! – n.r.)

Răspuns candidat: Siguranța pacienților este un lucru complex. Să nu fie probleme în sala de operații, să nu le fie afectată integritatea (ex: să nu alunece etc). Deci, este un proces complex, de la educația infirmierelor până la măsuri de siguranță împotriva infecțiilor intraspitalicești.

3. Care sunt principalele direcții de dezvoltare ale spitalului?

Răspuns candidat: Resursa umană, siguranța actului medical, calitatea actului medical, dezvoltarea spitalului.

Prof. dr. Penescu Mircea (membru al comisiei de concurs, fost manager al Spitalului de Nefrologie „Carol Davila” din București − n.r.):

1. Domnul Prof. Dr. Gheorghe Peltecu are o viziune managerială. Ca director de spital, după opinia dumneavoastră, care sunt primele calități pe care trebuie să le aibă?

Răspuns candidat:

a) să își iubească instituția;
b) să își iubească meseria;
c) să încerce să creeze ceva durabil.

Prof. Dr. Enescu Mircea (fost manager al Spitalului „Grigore Alexandrescu” din București − n.r.):

Dacă se cumpără un produs de la Hexi Pharma și conține germeni patogeni, ce faceți?

Răspuns candidat: Nu am constatat nicio infecție, dar nu pot fi incriminat pentru un produs achiziționat prin achiziție publică și care este la nivel național.

Vă mulțumim că existați într-o oază de normalitate care este din ce în ce mai rară.

 *

Procesul verbal nu precizează cine a spus această ultimă frază.

În final, comisia i-a acordat profesorului Peltecu nota 9,97. Nu se știe de ce i-au lipsit trei sutimi pentru a obține punctajul maxim.

Prof. dr. Gheorghe Peltecu, managerul Spitalului Clinic „Filantropia”. Foto: Pagina de Facebook a primarului Gabriela Firea

Niciun outsider nu a câştigat

Acest articol nu chestionează competența celor care au devenit manageri de spitale. Nu avem căderea să facem așa ceva.

Ceea ce putem observa însă este încălcarea a două reguli universale ale promovării profesionale:

La 13 dintre cele 17 spitale a existat un singur candidat, iar toți câștigătorii au obținut note finale de peste 9.

De pildă, controversatul șef al Spitalului „Sf. Maria” din București, Narcis Copcă, care a candidat şi el de unul singur pentru un nou mandat, a fost notat cu 9,93.

La acea dată, Ana Ciceală (USR), membru în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, a reclamat faptul că fusese împiedicată să înregistreze proba de susținere a proiectului de management. Deși, în cele din urmă, a renunțat la acest demers, a fost dată afară din sala unde s-a desfășurat evaluarea lui Copcă.

Spitalul „Sf. Maria” a intrat în atenția publică după ce Ministerul Sănătății a publicat un raport conform căruia unitatea nu ar fi îndeplinit criteriile necesare pentru efectuarea de transplanturi.

Ulterior, Narcis Copcă a contrazis în presă informațiile din respectivul raport.

Un alt manager care a candidat fără rival şi a fost reconfirmat în funcţie este soția fostului senator ALDE Sorin Ilieșiu, Mihaela Adriana Ilieșiu, șefă a Spitalului „Theodor Burghele”. Ea a obținut nota 9,75.

Doi dintre cei 17 candidați au obținut nota 10.

Este vorba despre Radu Alexandru Chiotan, manangerul Spitalului de Pneumoftiziologie „Sf. Ștefan”, și despre Cătălin Codreanu, noul manager al Spitalului „Dr. Stoia”.

Ambii erau manageri și înainte de concurs. Niciunul n-a avut contracandidat.

Cea mai „proastă” notă obținută de cei 17 câştigători a fost 9,17, a medicului Mariana Besoiu, de la Spitalul de Psihiatrie Titan „Constantin Gorgos”.

Un caz interesant este cel al lui Andrian Țîbîrnă, pe care primarul Gabriela Firea l-a numit în fruntea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” în vara lui 2017.

Potrivit site-ului tolo.ro, el lucrase înainte la Direcția de Sănătate Publică din Voluntari, oraş condus de soţul Gabrielei Firea, Florentin Pandele.

Pentru şefia Spitalului Obregia a vrut să mai candideze medicul Doina Tilea, dar dosarul ei a fost respins încă din prima etapă, pe motiv că nu îndeplinea condiţiile cerute.

Tilea a depus contestație, dar şi aceasta a fost respinsă, de către o comisie din care a făcut parte, printre alţii, medicul Narcis Copcă.

Dacă ţinem cont de faza incipientă în care a fost blocată candidatura Doinei Tilea, Andrian Ţîbîrnă ar fi cel de-al 13-lea concurent care nu a avut rival odată ajuns în fața comisiei de evaluare.

În final, el a obținut nota 9,92.

Au existat patru cazuri în care şefia unui spital a fost disputată între două persoane. De fiecare dată a câștigat detașat fostul manager.

Medicul Andrian Țîbîrnă, managerul Spitalului Obregia, alături de primarul Capitalei. Foto: Pagina de Facebook a Gabrielei Firea

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€