Cum să nu construiești trei spitale regionale. Povestea unei aroganţe administrative

Codruţa Simina

Redactor

Înainte să beneficieze de consultanță europeană, proiectul guvernamental de construire a trei spitale regionale − la Cluj-Napoca, Iași și Craiova − a fost în grija Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

CNI nu doar că nu mai avusese un obiectiv de asemenea anvergură, dar era cunoscută pentru patinoare scumpe și bazine de înot abandonate după câțiva ani.

Pentru comparaţie, consultanța pentru proiectarea spitalelor regionale este asigurată în acest moment de specialiști ai JASPERS, o platformă lansată în 2014 care asistă statele din UE în investiții strategice. Arhitecții desemnaţi au mai fost implicați, fiecare, în proiectarea de spitale cu peste 1.000 de paturi.

Polemica de pe Facebook

Acest articol a pornit de la o dispută de pe Facebook, în care arhitectul bucureştean Eugen Bănuță l-a acuzat pe fostul ministru Vlad Voiculescu că, dacă nu ar fi mutat proiectul de la Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAP) la Ministerul Sănătății, cele trei spitale regionale ar fi putut intra deja în faza de construcție.

În 2016, MDRAP a fost condus de sociologul Vasile Dîncu, iar înaintea acestuia, din mai 2015 până în noiembrie 2015, de către Sevil Shhaideh, care îl preluase de la Liviu Dragnea.

Vlad Voiculescu i-a replicat lui Eugen Bănuţă că motivul mutării acestui proiect la Ministerul Sănătăţii, în 2016, a fost că MDRAP și Compania Națională de Investiții nu aveau nici specialiști, nici know-how cu care să gestioneze proiectarea, licitarea și construirea de la zero a trei spital cu câte 1.000 de paturi.

Iată cele mai importante replici din dialogul celor doi. Am ascuns comentariile celorlalţi participanţi la discuţie:

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

În perioada la care se referă Eugen Bănuță, una dintre problemele finanțării spitalelor era tocmai asta − lipsa unei hărți cu nevoile medicale ale României, document pe care UE îl solicitase cu câţiva ani înainte.

De altfel, realizarea hărții a fost o condiție ex-ante pentru deblocarea finanțării europene a celor trei spitale regionale.

Potrivit comisarului Corina Creţu, suma pe care Comisia Europeană o pune la dispoziția României, până în 2020, este de 50 de milioane de euro pentru fiecare spital regional.

Firmă de apartament care primeşte contracte de stat

Comentariile sale de pe Facebook ne-au făcut curioşi să aflăm ce alte lucrări a mai avut arhitectul Eugen Bănuță.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, el este proprietarul unei firme de proiectare, SC Est Proiect SRL, care are sediul în apartamentul unde domiciliază.

În ultimii ani, Est Proiect SRL a avut doi sau trei angajați, iar cifra de afaceri nu a depășit un milion de lei pe an.

Pe pagina de Facebook a companiei sale, dar și pe alte site-uri, Bănuță a postat anunțuri de angajare din care reiese că îşi doreşte mai ales contracte cu statul. El caută arhitecți care să ştie cum se întocmesc documentațiile tehnice și caietele de licitații pentru „spitale, școli, grădinițe, obiective publice”.

De exemplu:

Am căutat mai departe şi am găsit contracte atribuite firmei lui Bănuţă de către Primăria Sectorului 4:

Toate aceste contracte au fost obţinute prin achiziție directă.

L-am contactat pe Eugen Bănuță pentru a înțelege ce relație contractuală a existat între firma sa și Compania Naţională de Investiţii. El ne-a declarat că a participat la întâlnirile dintre CNI, Guvern și SMURD pe tema spitalelor regionale în calitate de consultant.

L-am rugat să ne spună dacă oferea consultanță pentru CNI, dar a refuzat să ne ofere detalii. Nu a vrut să răspundă nici dacă a existat un contract de consultanță între compania sa și CNI.

În plus, l-am întrebat dacă are experiență în proiectarea altor spitale. „Am proiectat și alte spitale, da!”, a spus Bănuţă, după care a închis discuţia.

„Este esenţial ca pregătirea acestor proiecte să conţină şi aplicaţia pentru fondurile europene, aplicaţie fără de care nu vom putea dispune de cele 150 de milioane de euro.

Semnăm un acord cu Banca Europeană de Investiţii prin care România va primi consultanţă gratuită. Este pentru prima dată când această consultanţă gratuită este achitată, practic, din bani europeni din Planul Juncker.

Prin această consultanţă, în a doua parte a anului viitor Guvernul României, oricare ar fi el, va putea lansa licitaţiile pentru cele trei spitale regionale şi va avea la dispoziţie planuri făcute de experţi internaţionali cu experienţă relevantă în construcţia de spitale de o asemenea anvergură”.

Declaraţie a lui Vlad Voiculescu din decembrie 2016

„Noi nu mai avem ştiinţa de a face spitale moderne”

Pentru un tablou cât mai detaliat al problemei, l-am contactat pe George Stănică, directorul departamentului Sănătate, lucrări în primă urgență și alte obiective din cadrul Companiei Naționale de Investiții.

Acesta este departamentul între ale cărui atribuţii este inclusă şi construirea de noi spitale orășenești.

„Noi construim acum spitale la Lipova, lângă Arad, și la Botoșani. Acestea sunt spitale pe care le construim de la zero”, a declarat el.

Stănică a precizat că nu știe ca CNI să se fi ocupat de proiectul spitalelor regionale. El a spus, de asemenea, că nu a auzit de arhitectul Eugen Bănuţă și nici de firma acestuia.

În final, l-am contactat pe medicul Cătălin Cîrstoveanu, şeful secției de Terapie Intensivă pentru Nou-Născuţi de la Spitalul „Marie Curie” din București, secţie construită de la zero, cu ajutorul donaţiilor, de asociaţia „Inima Copiilor”.

Doctorul Cîrstoveanu a confirmat spusele lui Vlad Voiculescu:

„Măcar la Ministerul Sănătății mai ai un arhitect al Băncii Mondiale, care a mai văzut un spital mare… Dar la Compania Națională de Investiții nu ai.

Noi nu mai avem știința de a face spitale moderne. Ceaușescu, da, o avea. Dar acum?! Dacă lăsăm investițiile astea pe mâna Ministerului Dezvoltării sau a Companiei de Investiții, tare mă tem că va fi ceva de genul autostrăzilor.

N-o să fie gata când trebuie, mai amânăm, schimbăm planurile și la final iese gata stricat”.

Doctorul Cătălin Cîrstoveanu. Foto: Lucian Muntean

Un început ce nu se mai termină

Ideea de a construi spitale regionale de urgenţă este vehiculată în rândul clasei politice din România de la finalul anilor 2000.

După ani de tărăgănare, comisarul european Corina Crețu atrăgea atenția autorităților de la Bucureşti, în 2016, că riscă să piardă suma de 150 de milioane de euro pe care Comisia Europeană o pune la dispoziţia României pentru acest proiect.

A fost momentul în care Ministerul Dezvoltării Regionale − condus atunci de Vasile Dîncu, care era şi vicepremier − a preluat proiectul de la Ministerul Sănătății, pe motiv că unitatea de absorbţie a fondurilor europene de la Sănătate nu făcea față cerințelor. Asta se întâmpla în mandatul de ministru al lui Patriciu Achimaș Cadariu.

Între timp, Ministerul Sănătății nu reuşea, de câțiva ani, să finalizeze o hartă a nevoilor medicale, condiție esențială pentru ca UE să deblocheze cele 150 de milioane de euro.

Succesorul lui Achimaş Cadariu, Vlad Voiculescu, a insistat ca proiectarea, documentațiile și caietele de sarcini pentru licitații să fie realizate totuși de Ministerul Sănătății, cu ajutorul unor consultanți externi care au experiență în construirea de spitale cu peste 1.000 de paturi.

În mandatul lui Vlad Voiculescu, Ministerul Sănătăţii a finalizat harta cerută de UE, în care a reunit şi structurat necesităţile medicale ale ţării.

În decembrie 2016, la finalul mandatului său, Guvernul Cioloş semna cu Banca Europeană de Investiții un acord prin care România primea asistență în valoare de 1,5 milioane de euro pentru a pregăti documentația de licitație aferentă celor trei spitale regionale.

Au trecut de atunci mai bine de un an, doi miniștri ai Sănătății și trei guverne, iar premierul Viorica Dăncilă vorbeşte tot despre întârzieri în construcția spitalelor.

Ca un déjà vu, comisarul european Corina Crețu a venit la Bucureşti şi a transmis acelaşi avertisment: întârzierile înregistrate de guvernul României pun în pericol construcția celor trei spitale regionale.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€