Cum să fii un ascultător mai bun

Alex Enăşescu

Redactor

Una dintre aptitudinile care se pierd pe măsură ce lumea devine mai gălăgioasă, iar comunicarea se produce tot mai mult prin intermediul unui ecran, este răbdarea de a-i asculta cu atenție pe oamenii cu care discutăm.

Conversațiile din viața de zi cu zi încep să semene tot mai mult cu talk-show-urile de la televizor, unde invitații se întrerup reciproc, ridică tonul și vorbesc unii peste alții, din dorința de a-și impune opiniile.

Dacă vrei să nu amplifici hărmălaia generală care ne obosește pe toți, iată trei sfaturi despre cum să fii un ascultător mai bun.

Pune telefonul deoparte dacă îți pasă de cel cu care discuți.

Deși ne place să ne amăgim că suntem buni la multi-tasking, studiile arată că mintea umană nu poate procesa mai multe informații complexe în paralel, ci doar în serie.

Asta înseamnă că, atunci când vorbim cu cineva și tragem cu ochiul la o notificare de pe telefon, atenția noastră se mută pentru câteva secunde, iar flow-ul conversației este întrerupt.

Semnalul pe care îl transmitem dacă ne tot verificăm e-mailul, whatsapp-ul sau Snapchat-ul este că nu participăm cu adevărat la discuție.

Telefoanele ne distrag atenția și dacă nu sunt la vedere, chiar și atunci când sunt puse pe modul silențions, așa că, atunci când aveți de discutat ceva important, lăsați-le deoparte.

Nu te gândi la următoarea replică în timp ce asculți.

Puține lucruri sunt mai descurajante într-o conversație decât acea privire care semnalează că interlocutorul nu te mai ascultă, ci a început deja să se gândească la un răspuns și așteaptă o portiță pentru a interveni în discuție.

„Există un fel de a asculta, cu jumătate de ureche, care presupune că știm dinainte ce are de spus cealaltă persoană. Acest tip de a asculta, nerăbdător și neatent, disprețuiește aproapele și nu așteaptă decât șansa de a vorbi și de a scăpa de cealaltă persoană”, notează teologul german Dietrich Bonhoeffer.

Opusul acestei atitudini egoiste este disponibilitatea de a-i asculta pe ceilalți cu generozitate.

Acest tip de ascultare este rar și dificil, pentru că necesită controlarea dorinței firești de a le arăta celorlalți cât de isteți și bine informați suntem noi.

Înainte să judeci, încearcă să înțelegi perspectiva celuilalt.

Pentru cei ca mine, cărora le place să aibă dreptate cu orice preț, conversațiile se pot transforma ușor în meciuri de logică și argumentație.

De la „plecăm azi“ la „avem asigurare?” Cum se schimbă vacanțele în cuplu când apar copiii (P)

Georgiana și Ionuț sunt doi părinți din București, cu doi băieți de 3 și 5 ani. Experiențele lor, prezentate în acest material, construiesc o realitate pe care mulți părinți o împărtășesc, dar o descoperă pe parcurs: în vacanțele de familie, protecția e o necesitate care aduce liniște. 

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Însă majoritatea oamenilor nu pot fi convinși cu argumente raționale, așa că cele mai multe meciuri sunt pierdute din start.

În loc să încercăm să le schimbăm celorlalți convingerile politice sau religioase, am face mai bine să-i ascultăm fără să ne grăbim să-i judecăm.

Jurnalista de radio Celeste Headlee, care a scris o carte despre arta pierdută a conversației, crede că discuțiile aprinse pot fi detensionate dacă pornim cu intenția de a înțelege mai bine perspectiva interlocutorului.

Acest exercițiu de empatie nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu ideile interlocutorilor, ci doar să-i ascultăm cu respect, curiozitate și cu o minte deschisă față de punctele de vedere contrare.