Cum să aducem diaspora înapoi. Petre Daea: "Avem programul de tomate, e sigur"

Codruţa Simina

Redactor

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a lăudat, vineri, la Cluj, programul „Tomate în România”, într-o dezbatere publică în care i s-au solicitat soluții pentru a-i aduce acasă pe românii din diaspora.

Dar, chiar și potrivit datelor oferite de el, mai puțin de 5% dintre beneficiarii programului sunt români care s-au întors în țară pentru a beneficia de această măsură guvernamentală.

De altfel, Daea nu a reușit să ofere explicații concrete la problemele despre care a fost întrebat. În schimb, a vorbit despre sărbătoarea Înălțării Crucii și a îndemnat audiența să se bucure împreună de „colaborarea formidabilă” cu UE.

La dezbaterea organizată la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj au participat și comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, precum și comisarul european pentru agricultură, irlandezul Phil Hogan.

După ce unul dintre primarii prezenți le-a cerut tuturor participanților să vină cu soluții pentru întoarcerea emigranților, Corina Crețu a spus că tinerii cu educație superioară, de pildă, nu găsesc locuri de muncă pe măsura competențelor lor.

Ea l-a folosit ca exemplu rar de reușită pe unul dintre tinerii universitari aflați în rândurile audienței.

„Mă bucur să-l văd aici și-l salut pe Mihnea Stoica, fostul meu stagiar. Este unul dintre puținii tineri care au îndrăznit să se întoarcă în România și care a reușit să-și găsească un drum pe măsura pregătirii pe care a avut-o și a experienței pe care a căpătat-o la Bruxelles.

Dar acest lucru trebuie să fie un cadru organizat, în care oamenii de calitate și toți oamenii care doresc să se întoarcă în țară, fie în mediul rural, fie urban, să poată să o facă.

Știți foarte bine, satele noastre sunt goale. De aceea ne luptăm să avem internet în toate satele din UE, inclusiv în România, pentru că, dacă nu ai măcar internet, nu ai nicio posibilitate să îți dezvolți o afacere.

Sigur că, pe de altă parte, eu am fost luată peste picior pentru că vorbeam de internet în condițiile în care multe dintre sate nu au apă, ceea ce, într-adevăr, și mie mi se pare inadmisibil pentru secolul XXI. La 17 kilometri de Cluj să nu ai apă?! Domnule ministru?! Domnule ministru!”, a spus Corina Crețu.

În replică, ministrul Petre Daea, a vorbit despre Legea muntelui și despre programul prin care li se oferă ajutoare cultivatorilor de tomate.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Redăm intervenția sa integrală:

„Nu este o transmitere a sarcinii, este un salut de respect pentru efortul dumneavoastră. Că ați pus în pagina zilei o lege excepțională. Legea Muntelui.

Vreau să vă mulțumesc tuturor cei care sunt aici și salutul de respect pentru Parlamentul României că la această lege a fost o singură abținere, tocmai generată de faptul că înțelegem ce înseamnă gospodăria, că aceasta, de regulă, se află în zonele unde sunt altitudini, în zonele de deal și de munte.

În al doilea rând, aș vrea să vă spun – și dumneavoastră ați simțit și aici, și în Cluj, e adevărat, puțin, pentru că așa este zona –, sunt programe care antrenează această dorință, această intenție, această procupare, această strădanie a fiecăruia de a-i aduce pe oameni la obârșia lor, în așa fel încât ei să nu colinde lumea, iar zonele să rămână pustii.

Avem programul de tomate, e sigur, aș vrea să vă dau două cifre care vin din direcția asta și am discutat cu domnul comisar despre ele, spunând că, din 16.000 de beneficiari astăzi, 64,38% sunt tineri. Dintre aceștia, 757 au renunțat la pribegie. Au venit acasă.

Avem în Parlamentul României șapte proiecte de lege care stabilește infrastructura legislativă necesară pentru a marșa pe acest domeniu extrem, extrem, extrem de complicat.

Care înseamnă politic, care înseamnă și implicații sociale, și economice, și demografice și altele și altele. Într-un cuvânt, preocupare este, răspunsul: Da, împreună și tot înainte!”

Tânărul felicitat de Corina Crețu a fost exclus anul trecut din PSD de pentru „delict de opinie”

Tânărul pe care l-a salutat Corina Crețu este doctorand al Facultății de Științe Politice de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.

Mihnea Stoica a fost membru în PSD, de unde a fost exclus în vara anului trecut de către fostul său coleg de la TSD Horia Nasra, imediat după ce acesta fusese numit de Liviu Dragnea președinte interimar al PSD Cluj. Horia Nasra s-a aflat și el în sală când Corina Crețu și-a salutat fostul stagiar.

După dezbaterea de la Facultatea de Studii Europene, l-am rugat pe Mihnea Stoica să ne spună cum a decurs excluderea sa din PSD.

„E o poveste despre care cred că demonstrează lipsa de maturitate, după 30 de ani, a partidelor politice. Oficial, acuza care mi s-a adus a fost că, în perioada în care eram la studii în Olanda și apoi la Bruxelles, nu mi-am plătit cotizația de partid.

Pentru că oamenii ăștia au impresia că ei îți dau locul de muncă. Că, fără partid, tu, asemenea lor, n-ai fi nimic. Dar asta a fost, repet, motivația oficială.

Neoficial a fost, probabil, faptul că venisem cu câteva idei care nu se perindau încă prin spațiul clujean. Aceste idei mi-au adus laude din partea unor colegi politici și excluderea.

Eu nu cred că mai există partidul acela politic închis în sine care să fie separat de societate. Or, oamenii aceștia așa văd lucrurile”, a explicat Mihnea Stoica pentru PressOne.

În vârstă de 30 de ani, el este licențiat în drept și științe politice la Vrije Universiteit Amsterdam, și a făcut un masterat în cadrul aceleiași instituții. Între 2013 și 2014 a fost consilier al Corinei Crețu, în perioada în care ea era europarlamentar din partea PSD.

Întors în țară, Mihnea Stoica a pus bazele unui Centru Cultural și Academic Olandez în cadrul UBB Cluj.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€