Ambrozie la Biblioteca Națională, la mai bine de o lună de la lansarea Comandamentului de luptă cu planta. Foto: Lucian Muntean

Cum ne-a amețit cu ambrozie comandamentul de război al doamnei Firea

În luna septembrie, la doar două zile după publicarea materialului PressOne despre ambrozie și efectele sale, Gabriela Firea a declarat război plantei care chinuie, de câțiva ani încoace, bucureștenii – și nu numai. Până atunci, conform declarațiilor acesteia, se aplicaseră 43 de avertismente și 9 amenzi, dar așa-numitul “comandament pentru eradicarea ambroziei” urma să schimbe dramatic aceste cifre.

Ambrozia din B-dul. Mircea Vodă nu a fost băgată în seamă de Comandament, deși se află pe un spațiu public. Foto Lucian Muntean

„Trebuie să recunoaştem că legea privind eliminarea ambroziei nu a determinat o acţiune foarte concretă şi în continuare sunt foarte multe cazuri de persoane care ajung la spital din cauza alergiilor agresive şi foarte grave provocate de această buruiană care creşte spontan, denumită ambrozia”, declara primarul Bucureștiului atunci. „Propunerea mea este să transmitem rugămintea Guvernului de a modifica Legea 62 pe 2018 privind combaterea ambroziei, astfel încât să putem să triplăm [minimul amenzii] de la fiecare categorie”.

Ambrozie în Floreasca, la o lună de când Comandamentul PMB a fost convocat. Foto: Lucian Muntean

Din septembrie încoace, în parlament a ajuns un proiect de lege care prevede sancționarea mai drastică a proprietarilor de terenuri care nu își curăță terenurile – inițiat de un grup de parlamentari PMP. Acest proiect este încă în dezbatere.

Ambrozie pe strada Sfânta Vineri, așteptând de o lună o vizită de la Comandament.
Foto Lucian Muntean

La rândul lor, bucureștenii au organizat un protest în Kiseleff, s-au tratat cum au putut și au așteptat. Ce au așteptat? Nu doar amenzi date privaților care n-au luat măsuri pe terenurile proprii, ci și echipe din partea bogatului aparat al Primăriei care să vină și să aplice tratamentele de erbicidare și de eradicare a plantei de pe terenurile publice. Cu alte cuvinte, măcar un minim interes din partea Comandamentului.

Ambrozie în zona Sfânta Vineri, nederanjată de amenzi, dar nici de vreo echipă de la Primărie.
Foto Lucian Muntean

Din păcate, ambrozia n-a dispărut, așa cum o dovedesc fotografiile realizate de PressOne atât în locurile în care am identificat planta și acum o lună și jumătate, cât și în alte locuri din centrul capitalei, pe unde trec mii de oameni în fiecare zi.

Ambrozie pe strada Jean-Louis Calderon, final de octombrie 2019. Ar fi fost de așteptat ca măcar din spațiile publice să fie eradicată. Foto Lucian Muntean

Nici în zonele de la marginea Bucureștiului lucrurile nu s-au îmbunătățit considerabil. Anamaria Chiorean, cu care am discutat și în septembrie, spune că în Corbeanca s-au dat câteva amenzi și câteva terenuri au fost curățate, dar că, în mare parte, proprietarii s-au făcut că plouă, pentru că, în multe situații, aceștia preferă să plătească amenda, costurile fiind mai mici decât cele de curățare a terenului. „Am avut dreptate”, spune ea, „amenzile nu curăță terenurile.”

Ambrozia în strada Pictor Arthur Verona. Dacă și Comandamentul doamnei Firea ar folosi Harta Ambroziei, ar ști unde să acționeze. Foto Lucian Muntean

Nici pentru Victor Zamfir, creatorul Hărții Ambroziei, lucrurile nu s-au schimbat. El spune că, după publicarea materialului PressOne, a fost contactat chiar de Florina Cherecheș de la PNL, inițiatoarea legii ambroziei (legea 62/2018). “A spus că vrea să depună amendamente, pentru că legea a ieșit diferit de propunerea inițială și voia să ne întâlnim spre sfârșitul anului împreună cu o echipă, pentru a discuta despre amendamentele necesare”.

Ambrozie pe B-dul. Mircea Vodă, final de octombrie 2019. Foto Lucian Muntean

Așadar, deși ambrozia crește în continuare în București și anul viitor nu se anunță mai puțin neplăcut pentru alergici, există totuși și o veste bună: 2019 a fost anul în care oamenii au conștientizat cu adevărat ce înseamnă ambrozia, cât de periculoasă este și că, dincolo de legi și de bunele intenții sau de nepăsarea administrației locale și a politicienilor, oamenii trebuie să fie primii care trag un semnal de alarmă și încearcă să-și rezolve problemele.

Ambrozie pe strada Iuliu Baraschi, final de octombrie 2019. Foto Lucian Muntean

„Ce s-a schimbat cu siguranță e gradul de awareness”, adaugă Victor Zamfir. „Acum toată lumea știe de ambrozie și îi taxează pe cei din administrație pe tema asta, și ăsta era probabil cel mai important pas”.

Gardul în spatele căruia se ascunde ambrozia în terenul de pe strada Pictor Arthur Verona. Foto Lucian Muntean

Poate că, la un moment dat, acest awareness va ajunge și la comandamentul de război cu ambrozia al doamnei Firea.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...