Cum încearcă Lucian Pahonțu să-și pună la adăpost titlul de doctor după acuzațiile de plagiat

Emilia Şercan

Știri

23/09/2026

Investigația Recorder, punctul de plecare a procesului

Pe 9 septembrie 2026, la exact o săptămână după ce Recorder a dezvăluit că cel puțin 30% din teza de doctorat a generalului (r) Lucian Pahonțu, șeful SPP, este plagiată, acesta dădea în judecată Ministerul Educației și Cercetării (MEC). 

Dosarul nr. 5997/2/2006 era înregistrat o zi mai târziu la Curtea de Apel București (CAB), informația fiind publicată în premieră de G4Media. 

Potrivit cererii de chemare în judecată, consultată de PressOne, Lucian Pahonțu solicită instanței verificarea și constatarea legalității Ordinului nr. 4741 – emis la 25 august 2003 de către Ministerul Educației și Cercetării – prin care i-a fost atribuit titlul de doctor. 

Până în 2023, la adoptarea Legii nr. 199 a învățământului superior, Ministerul Educației era instituția care acorda formal titlul de doctor, procedura efectivă de acordare a titlului fiind următoarea: 

În procesul deschis împotriva Ministerului Educației, Lucian Pahonțu solicită și recunoașterea dreptului său de a beneficia în continuare de toate efectele juridice care decurg din ordin, deși nimeni nu a contestat ordinul până la acest moment.

În acțiunea depusă la instanță prin casa de avocatură Mușat și Asociații, directorul SPP spune în mod explicit că procesul este motivat de dezvăluirea Recorder despre faptul că teza sa de doctorat este plagiată prin preluarea de conținut din alte lucrări, fără citare sau atribuire în conformitate cu normele academice.

„La data de 02.09.2026, în mediul online a fost publicat un material prezentat drept o investigație jurnalistică, în cuprinsul căruia au fost formulate acuzații de plagiat cu privire la teza de doctorat elaborată de subsemnatul și implicit au fost puse sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia dobândirii titlului științific de doctor conferit prin Ordinul 4741/25.08.2003”, se precizează în cererea de chemare în judecată. 

Analiza Recorder a identificat fragmente provenite din 12 lucrări apărute anterior tezei, care au fost preluate în teza lui Lucian Pahonțu fără ca acestea să fi fost indicate explicit. Printre sursele identificate ca plagiate se numără și Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, care nu este menționat în bibliografia tezei. Recorder a descoperit în lucrarea lui Pahonțu 210 rânduri identice cu acest regulament, distribuite pe 13 pagini.

După ce a coroborat informațiile publicate de Recorder cu cele obținute de la Biroul de Presă al UNA – universitatea unde șeful SPP a urmat studiile doctorale –, PressOne a arătat că trei dintre lucrările plagiate de acesta sunt semnate de trei dintre membrii comisiei care a decis să-i acorde titlul de doctor: Valentin Arsenie, conducătorul său de doctorat, Gheorghe Toma, președintele comisiei, și Tudor Cearapin, referent. 

Ce solicită instanței

Deși procesul este generat de apariția dezvăluirilor Recorder despre faptul că teza sa de doctorat este plagiată, Lucian Pahonțu nu a dat în judecată jurnaliștii pentru că l-ar fi defăimat prin informațiile publicate în investigația lor și nici nu a încercat să demonstreze în instanță că lucrarea sa de doctorat nu este plagiată. 

Prin acest proces, șeful SPP cere ca instanța să-i recunoască dreptul de a beneficia, în continuare, de efectele titlului de doctor, deși nimeni nu i l-a contestat în mod formal. La acest moment, contestată este teza de doctorat, nu titlul de doctor. 

În cererea de chemare în judecată, Lucian Pahonțu construiește două linii principale de apărare:

Șeful SPP susține că a respectat în totalitate toate etapele prevăzute de legislație atunci când a obținut titlul de doctor în 2003: 

În argumentația depusă la instanță, Pahonțu arată că legislația în vigoare în 2003 nu prevedea standarde naționale minimale, care au fost introduse ulterior, și nici un mecanism distinct prin care CNATDCU să reevalueze conținutul științific al tezei.

Din acest motiv, condițiile de legalitate ale titlului nu ar putea fi reevaluate prin raportare la norme juridice sau academice adoptate după 2003, susține șeful SPP. 

Cu alte cuvinte, Lucian Pahonțu susține că teza sa de doctorat nu poate fi evaluată de către Comisia de etică a UNAP sau un alt for academic, fapt ce ar echivala, în opinia acestuia, cu o reevaluare a condițiilor de legalitate prin care i-a fost acordat titlul de doctor. 

Pahonțu susține că are un interes legitim în a acționa Ministerul Educației în judecată și prin prisma funcției publice pe care o ocupă, de director al SPP, pe care o ocupă din decembrie 2005.

Acesta afirmă că trebuie să își apere „reputația, onoarea și prestigiul profesional” prin apărarea titlului de doctor: „În considerarea naturii funcției publice deținute, precum și a caracterului public al activității profesionale desfășurate, menținerea necontestată a situației juridice rezultate din actele administrative prin care mi-a fost conferit titlul de doctor prezintă o relevanță particulară, inclusiv sub aspectul protejării reputației, onoarei și prestigiului profesional”. 

Potrivit propriei argumentații, acuzațiile de plagiat referitoare la teza sa de doctorat ar fi creat o stare de incertitudine care justifică intervenția instanței.

Teza verificată în regim propriu cu două softuri antiplagiat

Deși susține că teza nu-i poate fi verificată pe baza unor standarde introduse ulterior susținerii acesteia, Lucian Pahonțu pretinde că lucrarea sa ar îndeplini cerințele de originalitate și integritate academică actuale, dacă s-ar pune problema analizării acesteia.

„Oricum și prin raportare la exigențele normative ulterioare, teza de doctorat nu prezintă probleme de originalitate sau de integritate academică, aspect care rezultă și din verificările tehnice efectuate prin intermediul unor instrumente consacrate de identificare a similitudinilor”, se arată în cererea de chemare în judecată consultată de PressOne.

Șeful SPP mai susține că a analizat teza de doctorat cu două instrumente distincte de verificare online, sistemantiplagiat.ro și iThenticate. 

Totuși, rapoartele invocate, generate de sistemantiplagiat.ro și iThenticate, nu au fost depuse ca probe la dosar și nici alte informații despre procentele de similitudine identificate nu au fost menționate în cererea de chemare în judecată. 

Într-un răspuns oficial, transmis la solicitarea PressOne chiar în ziua în care acțiunea de chemare în judecată era înregistrată la CAB, Universitatea Națională de Apărare a precizat că nu i-a verificat teza lui Lucian Pahonțu cu un software de analiză a similitudinilor, așa cum prevede ordinul ministrului educației din 2021. 

Potrivit acestui ordin, instituțiile de învățământ superior care au eliberat diplome de doctor în perioada ianuarie 1990 - iunie 2016 au obligația să elaboreze o strategie proprie de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat și să verifice respectarea eticii și deontologiei universitare în elaborarea tezelor de doctorat.

Acest lucru înseamnă că șeful SPP și-a digitalizat de unul singur teza – având în vedere că în 2003 se depuneau doar exemplare pe hârtie – iar apoi, tot printr-un demers personal, a verificat conținutul lucrării cu cele două instrumente de analiză a similitudinilor. 

De menționat că nici sistemantiplagiat.ro și nici iThenticate nu oferă persoanelor fizice posibilitatea unor verificări punctuale, accesul la cele două instrumente fiind acordat exclusiv în baza unor contracte încheiate cu parteneri din spațiul academic sau comerciali. 

Totuși, Pahonțu afirmă că rezultatele verificărilor cu cele două instrumente de identificare a similitudinilor „confirmă, prin prisma indicatorilor tehnici de similitudine analizați, caracterul original al lucrării și lipsa unor elemente care să susțină concluzia existenței unui plagiat”.

Am solicitat Biroului de Presă al SPP un punct de vedere cu privire la dosarul deschis la Curtea de Apel București de către directorul instituției, însă până la publicarea acestui text nu am primit un răspuns. 

Ministerul nu îi contestă titlul de doctor

Procesul deschis de Lucian Pahonțu împotriva Ministerului Educației este cu atât mai neobișnuit cu cât ministerul nu a contestat ordinul prin care i-a atribuit șefului SPP titlul de doctor, nu a solicitat anularea acestuia și nici ar fi negat efectele acestuia. 

De altfel, Pahonțu afirmă clar în cererea de chemare în judecată că ordinul este în vigoare, nu a fost anulat și continuă să producă efecte juridice.

Avocatul Gabriel Turcu, specializat în proprietate intelectuală, consideră că tocmai această situație ridică problema admisibilității acțiunii și a existenței unui interes procesual actual.

În opinia acestuia, între reclamantul Lucian Pahonțu și pârâtul Ministerul Educației nu există două pretenții juridice incompatibile pe care instanța să fie chemată să le tranșeze.

„Instanța de contencios administrativ nu este un organ de certificare sau de validare abstractă a actelor administrative”, arată avocatul. 

Potrivit acestuia, controlul judecătoresc al legalității trebuie să se desfășoare în cadrul unui litigiu concret, iar o instanță nu ar putea fi sesizată doar pentru a confirma preventiv legalitatea unui act administrativ necontestat de altfel. 

În opinia avocatului Gabriel Turcu, prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, șeful SPP încearcă să obțină o hotărâre prin care să își securizeze anticipat titlul de doctor în eventualitatea unei proceduri care să-i vizeze teza, cum ar fi analiza acesteia de către Comisia de etică a UNAP, care a anunțat că a primit o sesizare cu privire la lucrarea acestuia. 

Mai exact, acest proces deschis împotriva Ministerului Educației ar putea fi folosit de Lucian Pahonțu pentru a bloca verificarea tezei sub aspect etic.

Avocatul mai arată că o acuzație formulată într-o investigație jurnalistică sau posibilitatea declanșării unei proceduri administrative – cum este cea a verificării tezei de către o comisie de etică – nu poate fi transformată automat într-un litigiu cu autoritatea care a emis titlul, în lipsa unei măsuri concrete luate împotriva titularului.

Aceeași casă de avocatură i-a reprezentat pe Ciucă și Bode

Lucian Pahonțu este reprezentat în acest proces de Mușat & Asociații, una dintre cele mai cunoscute case de avocatură din România.

Aceeași casă de avocatură i-a reprezentat în litigii care au vizat tezele lor de doctorat plagiate pe fostul prim-ministru Nicolae Ciucă și pe fostul ministru de Interne Lucian Bode. 

Nicolae Ciucă a apelat la Mușat & Asociații în acțiunile prin care a contestat sesizările referitoare la posibila plagiere a tezei sale. PressOne a dezvăluit în urmă cu patru ani modul în Ciucă a dat în judecată Ministerul Educației pentru a suspenda și apoi anula o serie de sesizări care vizau teza sa, pentru întârzia analiza acuzațiilor de plagiat. 

Și Lucian Bode a fost reprezentat de aceeași casă de avocatură în disputa deschisă împotriva Universității „Babeș-Bolyai” prin care a cerut suspendarea și anularea hotărârii Comisiei de etică a universității, hotărâre care declarase teza ca fiind plagiată și „profund viciată”.  

Tot casa de avocatură Mușat și Asociații l-a reprezentat în instanță și pe fostul președinte Klaus Iohannis în dosarul de incompatibilitate avut cu Agenția Națională de Integritate (ANI), proces început înainte ca acesta să fie ales președinte în decembrie 2014 și încheiat în ianuarie 2015, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de ANI. 

După ce a devenit președinte, Iohannis a fost reprezentat de aceeași casă de avocatură și în câteva dosare generate de pierderea unei proprietăți din Sibiu, după ce două instanțe au anulat actele de vânzare-cumpărare pe motiv că familia Iohannis nu a fost cumpărator de bună-credință.