Un urs din Libearty Bear Sanctuary, Zărnești.

Criza urșilor (III). Vânătorii din Parlament decid dacă se deschide sezonul de vânătoare la ursul brun

Camera Deputaților ar trebui să decidă în această săptămână dacă dă undă verde modificărilor din Legea Vânătorii în varianta votată de Senat. La sfârșitul lunii septembrie, camera superioară din Parlament a votat pentru suspendarea, timp de 5 ani, a prevederilor legale care interzic vânarea ursului brun în România. 

Propunerea intră în conflict cu o Ordonanță de Urgență (OUG) asumată de Guvern imediat după intrarea României în UE și care transpune în legislația națională o directivă a Comisiei Europene. Conform acesteia, ursul brun este o specie protejată la nivel european. 

Am analizat parcursul legislativ al propunerii aduse în fața Senatului de 18 inițiatori, senatori și deputați de mai multe culori politice. Am descoperit că o parte semnificativă a decidenților sunt în conflict de interese: aceiași parlamentari care hotărăsc când și cum se vânează ursul în România, ignorând normele europene, sunt și vânători. Adică beneficiari ai deciziei.

Vi-i prezentăm mai jos.


PUTEȚI CITI AICI PARTEA A DOUA A INVESTIGAȚIEI „CRIZA URȘILOR”, DESPRE CUM AM CHELTUIT BANI EUROPENI PENTRU STUDII PILOT DESPRE CONSERVAREA URSULUI BRUN, FĂRĂ SĂ APLICĂM SOLUȚIILE GĂSITE DE OAMENII DE ȘTIINȚĂ.


Pe ordinea de zi a Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senatul României, a apărut în ședința din 24 septembrie 2019 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.

Printre altele, cele mai importante și utile modificări aduse legii făceau referire la scurtarea termenelor în care cei păgubiți de animalele sălbatice aveau să își primească despăgubirile de la stat. 

Dar în aceeași ședință în care s-a discutat proiectul a apărut și un amendament care nu se regăsea, inițial, în propunerea înaintată Senatului. Acest amendament prevede introducerea unui articol IV în lege (vezi pagina 7 din documentul aflat pe site-ul Camerei Deputaților, n.red.), conform căruia, pentru o perioadă de 5 ani, ursul să fie trecut din lista de animale protejate cuprinse în Anexa II a legii, pe lista de animale libere pentru vânat în perioadele stipulate de lege. 

Altfel spus, deși ursul brun este protejat inclusiv de legi europene care interzic vânarea pentru trofeu, comisia de senatori români a considerat că a găsit soluția pentru rezolvarea crizei urșilor cu care ne confruntăm în ultimii trei ani. 

Urs din grădina zoologică Brăila

În ziua următoare, pe 25 septembrie, s-a întrunit și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, cea de-a doua comisie de raport sesizată în acest caz. Comisia nu a stat la discuții, fiindcă în aceeași zi era stabilită ședința de plen. Legea a fost și adoptată în această formă și a mers la Camera Deputaților, care este decizională, în acest caz.

Cine sunt cei care au propus amendamentul privind legalizarea vânătorii urșilor? 

Propunerea amendamentului a venit de la vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, Barna Tánczos. Acesta este senator de Harghita. Tánczos a fost unul din liderii UDMR care au organizat protestul comunității maghiare din 6 iunie 2019, în Valea Uzului, sfârșit cu violențe între români și unguri. 

Tánczos (foto stânga) a precizat pentru PressOne că amendamentul respectiv reprezintă opinia grupului UDMR, dar și a Comisiei în care s-a discutat, fiind asumat de toți senatorii membri. 

Barna Tánczos este un apropiat al președintelui Consiliului județean Harghita, Borboly Csaba, unul dintre cei înfocați susținători ai împușcării urșilor. De altfel, Consiliul Județean (CJ) Harghita este una din principalele surse de informații cu privire la daunele făcute de animalele sălbatice în gospodăriile locuitorilor din satele aflate pe teritoriul său. 

Pe pagina sa personală de Facebook, dar și prin intermediul serviciului de presă al CJ Harghita, Borboly Csaba diseminează imagini cu oameni răniți de urși, cu animale domestice dezmembrate și se fotografiază alături de victime, pe care le vizitează la ele acasă sau la spital.

Comunicatele CJ Harghita din ultimul an au raportat numeroase incidente în care au fost implicați urși la Ciucul de Sus, Sâncrăieni, Borzont, Sandominic, Miercurea Ciuc, Tușnad, Făget, Mădăraș sau Cinod, ca să enumerăm doar o parte dintre ele.

Borboly Csaba, alături de una din victimele atacate de urs în județul Harghita. Foto: Consiliul Județean Harghita.

Tánczos este membru fondator și asociat al Cooperativei agricole Biolact din Odorheiul Secuiesc (o firmă), iar soția sa, Tánczos Szidónia Katalin deține compania Green Farm SRL. În plus, Tánczos e membru și cenzor al Asociației Composesorale Sâncrăieni, membru în Consiliu Director al Asociației Bunurilor Private din Ciuc și președintele altor două organizații, Asociația Crescătorilor de Limousin din Transilvania și Fundația Mens Sana din Miercurea Ciuc. 

Tánczos și familia lui sunt, așadar, direct interesați să rezolve pe repede înainte problema urșilor din Harghita, fiindcă nu sunt doar crescători de animale, ci și proprietari de pădure și fermieri. 

Senatorul a spus că are de pătimit „an de an” de pe urma urșilor, care îi atacă lanurile de porumb și că a solicitat și despăgubiri „acum vreo 4 ani”, însă „s-a săturat să tot aștepte” să intervină statul și nu a mai depus nicio cerere de daune.

Vă invit în județul Harghita să vedeți cum arată un urs în realitate, nu doar la televizor! E ușor să exprimați puncte de vedere de la etajul X”, a mai declarat Tánczos. 

El a mai precizat că atât familia sa, cât și alți fermieri din zona Sâncrăieni au găsit o soluție pentru a se proteja de daunele produse de urși. „Punem un lan de porumb pe o bucată de pământ, fără gard electric, care să fie lanul urșilor, iar restul e împrejmuit, astfel ca ursul să nu intre sau să intre mai rar. Funcționează, dacă le dăm noi de mâncare”. 

În opinia sa, amendamentul împușcării urșilor este absolut necesar, fiindcă populația de urși a scăpat de sub control după 2016, când Guvernul Cioloș, prin ministerul de resort, a interzis practic intervenția umană

Cota de intervenție, care se aprobă de către Ministerul Mediului în momentul de față este insuficientă. Ursul practic nu are un inamic în pădure, doar omul poate să optimizeze populația de urs în România. Lunile trecute, ați văzut, că s-au înmulțit atât atacurile, cât și decesele provocate de urs. Din punctul nostru de vedere este inadmisibil ca o astfel de problemă să nu fie rezolvată și să nu se ia nicio măsură pentru rezolvarea ei. Amendamentul a fost formulat ca unul al comisiei și adoptat fără niciun vot împotrivă, doar cu abținerile USR în plenul Senatului.

Tánczos Barna, senator UDMR

Cu privire la posibilitatea unui conflict juridic dintre Legea Vânătorii și directivele europene, Tánczos spune că „România trebuie să își susțină punctul de vedere inclusiv în fața Comisiei Europene”, fiindcă  „asemenea situații nu se întâlnesc în Europa”.

O vită atacată de urs. Imagine făcută publică de Consiliul Județean Harghita.

Senatorul UDMR a mai precizat: „Transilvania, practic, nu România, și arcul carpatic e singura zonă unde populația de urs a scăpat de sub control printr-o abordare neprofesionistă și iresponsabilă. Numărul de decese cauzate de animalele sălbatice nu cred că există în altă parte în Europa. Este o presiune uriașă, atât la nivelul comunităților locale, cât și la nivelul bugetului. Ursul a ieșit din habitatul natural și acest animal sălbatic se obișnuiește să nu mai trăiască în pădure, ci la marginea satelor, pe terenurile agricole și pune în pericol zi de zi viața umană”.

Borboly: „Relocarea urșilor nu este o soluție

Ministerul trebuie să acorde o atenție specială județului nostru, deoarece atacurile urșilor asupra gospodăriilor și oamenilor sunt aproape zilnice. Ursul care a atacat vineri la Sâncrăieni a mai făcut ravagii în gospodăriile din zonă, reprezintă un pericol real asupra oamenilor din sat, de aceea trebuie neapărat extras. Cerem de la minister, să aprobe de îndată cererile din județul Harghita, și atragem atenția asupra faptului că relocarea urșilor cu pui nu este o soluție, deoarece este aproape imposibilă capturarea lor în același timp.

Declarație a lui Borboly Csaba, Miercurea-Ciuc, 21 septembrie 2018

Unul din specialiștii în conservarea urșilor din România, Silviu Chiriac a comentat pentru PressOne situația juridică în care amendamentul adoptat de Senat va fi adoptat și de Camera Deputaților. Teoretic, urșii ar fi în continuare protejați de prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Dacă se adoptă legea, nu va avea niciun fel de putere. Ursul este protejat prin mai multe acte normative, iar dacă prin Legea Vânătorii se va schimba acest statut, mai există o lege fundamentală, OUG 57/2007. Or, acolo, în acest OUG se transpune Directiva Habitate, care spune că este interzis să împuști, interzis să recoltezi, să deții un exemplar din speciile protejate. Și așa cum spune Constituția României la ultimul articol adoptat o dată cu aderarea noastră la UE, implementarea directivelor este prioritară comparativ cu legile naționale.

Silviu Chiriac, cercetător al carnivorelor mari, APM Vrancea

Actualmente, Legea Vânătorii stabilește și modul de administrare al speciilor protejate și pentru speciile din Anexa II – unde este încadrat deocamdată ursul. De managementul acestei specii se ocupă direct Ministerul Mediului. De aceea este nevoie direct de o derogare semnată de ministru, atunci când se intervine pentru a ucide un urs considerat periculos. O dată Legea Vânătorii modificată, de managementul urșilor s-ar putea ocupa o altă instituție, care să decidă și cotele de vânătoare. 

Vânători și vânat în Comisia cinegetică

Cum a trecut neobservat acest conflict juridic în cea de-a doua comisie de raport a Senatului, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic? Și aici există mai mulți senatori care pot fi suspectați de conflict de interese, fiindcă sunt vânători. 

Președintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic este liberalul Costel Șoptică (foto stânga). Iar Șoptică este vicepreședintele A.J.V.P.S. (Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor Şi Pescarilor Sportivi) Botoşani. Este și delegat în Congresul A.G.V.P.S, membru până în 2022 în conducerea principalului organism care reglementează la nivel național vânătoarea. 

Șoptică este asociat unic al unei societăți, General TopCom, al cărei principal obiect de activitate, la înființare, era „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”.

În 2007, Șoptică a cerut să fie adăugate mai multe obiecte secundare ca activitate la General TopCom, în domenii dintre cele mai variate, de la creșterea animalelor și tăbăcirea pieilor, la hoteluri și organizare de tabere de copii, vânzări cu ridicata a mașinilor, fabricarea lactatelor, fabricare de ciorapi, șosete și ciorapi pantalon, tricotați sau croșetați. În total, 267 de domenii. Ulterior, în 2015, firma a intrat în insolvență și pare să își fi încetat activitatea. Șoptică figurează, încă, drept unic asociat al său în Registrul comerțului. 

Cu totul altfel stă situația cu firma deținută de soția lui Costel Șoptică, Liliana Magda. SC Premier Hosting SRL s-a înființat în 2014 și oferă facilitati de cazare. Din declarația de interese a senatorului, reiese că firma nevestei are o serie de contracte cu instituții publice.

Spre exemplu, Premier Hosting a câștigat în iunie 2018 o licitație multianuală organizată de Primăria Hilișteu-Horia din Botoșani pentru 1.5 milioane de lei și o alta în valoare de 900.000 lei organizată de Orașul Flămânzi.

Școala Populară de Arte și Meserii din Botoșani și Centrul Județean de Promovare a Culturii Tradiționale din Botoșani au alocat, prin atribuire directă, diverse sume pentru Premier Hosting. 

M. Design e o altă firmă din siajul familiei Șoptică, care a ajuns să fie administrată din mai 2019 de fostul administrator al celorlalte două firme, General TopCom și Premier Hosting. M. Design a încheiat, la rândul său contracte prin atribuire directă cu Comuna Rădăuți Prut (57.000 lei), Școala Gimnazială Mihail Kogălniceanu din Dorohoi (18.000 lei), Școala Ștefan cel Mare Dorohoi (14.500 lei), Grădiniția cu Program Prelungit Ștefan cel Mare și Sfânt din Dorohoi (9.000 lei), Comuna Blândești din Botoșani (1.700 lei). M. Design se ocupă tot de construcții de clădiri și renovări. 

Costel Șoptică a votat DA când s-a suspus legea vânătorii votului din plenul Senatului.

Alți trei vânători din Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic sunt Eugen Gioancă, Marcel Vela și Emanoil Savin. 

Gioancă este membru PSD și a ocupat până în mai 2019 poziția de șef de ocol silvic la Filiași, dar nu a considerat informația relevantă pentru a o include în declarația de interese postată pe site-ul Senatului. Confirmarea vine de pe site-ul Romsilva, unde există declarațiile de avere și interese ale senatorului, fost șef de ocol. 

Votul senatorului poate fi vizualizat la categoria Vot Electronic a fișei sale de pe site-ul Senatului. În ședința din 25 septembrie, el a votat DA pentru preschimbarea Legii Vânătorii cu amendamentul de ucidere al urșilor.

Actualul ministru de interne Marcel Vela, de la PNL, era în septembrie 2019 în Comisia care a aprobat trimiterea în plen a legii cu amendamentul de ucidere a urșilor.

Abia în noiembrie a fost propus și confirmat în postul guvernamental. Vela a fost primarul Caransebeșului și este membru în două organizații de vânători, A.J.V.P.S. Caraș-Severin și AVP Hunting Vascău (Bihor). Vela e și președintele de onoare al Asociației Promotour Muntele Mic-Țarcu, comuna Turnu Ruieni (Caraș-Severin). 

Vela nu a fost prezent la votul din plen a Proiectului de modificare a Legii Vânătorii. 

Savin Emanoil, fost primar al orașului Bușteni timp de 12 ani (până în 2016), ales pe listele PSD Prahova. Și-a dat demisia din partid în luna septembrie. La moțiunea de cenzură din octombrie 2019, nu s-a prezentat la vot.

Întrebat de ziariști, senatorul a răspuns: „Sunt la o vânătoare, nu la moţiune. Nu m-au convins. Sunt patru partide cu patru păreri. Fiecare are părerea lui. Ce să facem? Aruncăm ţara în aer? Nu vreau să fiu eu cel care aruncă ţara în haos”.

În declarația lui de interese nu figurează nicio mențiune la faptul că ar fi membru în vreo asociație de vânători. Savin are afaceri în domeniul hotelier, în Bușteni. 

Emanoil Savin a votat DA în plen pentru modificarea Legii Vânătorii în forma propusă de Comisia de agricultură din Senat. 

Vânătorii din Cameră

O dată legea înregistrată pentru dezbatere la Camera Deputaților, aceasta a fost repartizată pentru raport către două comisii. 

Este vorba de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic. Teoretic, proiectul de modificare a Legii Vânătorii este a doua propunere legislativă pe ordinea de zi a Camerei, de această săptămână, iar miercuri ar putea fi dezbătută și votată în plen, dacă până atunci va fi finalizat raportul comun al celor două comisii menționate. 

În cele două comisii, numărul vânătorilor este și mai mare decât în Senat. 

Președintele Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic este deputatul Ion Cupă, fondator AVP Acvila Cernei, Padeș Gorj. 

Deputatul Furic Iarco, membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice este președintele AVPS Gătaia (Timiș). Deputatul Ioan Sorin Roman, colec de Comisie, este președintele AS Pro Hunting și AS Proprietari Păușa, membru AS Pro Zoo). Deputatul Ioan Terea este membru al Asociației de Vânătoare „Jderul” și fost director al Direcției Silvice Sibiu, dar și fost șef de ocol la Agnita. 

Din aceeași comisie mai fac parte, deputatul Havrici Emanuel, care este șef de ocol silvic, la Ocolul Silvic Stulpicani, Suceava, deputatul Gheorghe Tinel, care este fostul director al Corpului de Control din Ministerul Agriculturii și fost director al Direcției Silvice București (1999), fostul primar al comunei Horea (Alba), deputatul Corneliu Olar, care e și vicepreşedinte al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România și silvicultor de meserie.

Acesta din urmă este posibil să nu participe la vot, fiindcă se confruntă cu grave probleme de sănătate. 

Deputatul Ion Tăbugan (foto stânga) este vântător și fost șef de ocol, dar și fost președinte al Direcției Silvice Reșița. Este unul din inițiatorii proiectului de modificare a legii și este și membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Tăbugan a declarat pentru PressOne că deși sunt mulți vânători în comisie, „vânătorul simplu” nu înseamnă conflict de interese, ci doar dacă vânătorul este președinte de asociație de vânătoare.


Da, eu ca un silvicultor, am susținut și o voi susține această inițiativă pentru că ursul deja a ajuns în România să facă victime între oameni. Și România este a oamenilor, nu a urșilor.

Ion Tăbugan, deputat

Evaluarea pe fiecare fond de vânătoare care are ca specie ursul trebuie să fie făcută de toți factorii decizionali. Dacă sunt suspiciuni, luăm și un membru al unui ONG, dar care să fie specialiști, care sunt numai silvicii sau cei care au făcut ceva școli. 

Vă dați seama, dv, am făcut noi vreodată măcel în pădure? N-a fost niciodată! Măcel au făcut ăia de-afară și arătăm cu degetul spre Vest, că de-aia nu mai au urși. Au măcelărit tot și acum vin și ne pun nouă restricții și ați văzut ce s-a întâmplat, vin urșii și ne omoară copiii. În condițiile astea, dacă facem evaluarea corectă și stabilim o cotă de recoltare, dacă sunt 2 sau 3 urși, atunci sunt 2 sau trei urși și ajungem la efectivul optim.”, a mai precizat deputatul. 

Tăbugan spune și că eventualul conflict juridic poate fi rezolvat cerând Comisiei Europene o derogare de doi ani de zile, cu posibilitate de prelungire, de la prevederile directivei europene care listează ursul drept animal protejat.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...