Craii zăpezilor

Cele mai bănoase contracte pentru deszăpezirea din această iarnă au ajuns la firme cu patroni anchetați, condamnați ori bine înfipți în viața politică.

Printre „jucătorii” care prosperă din contracte cu statul se numără Supercom SA, firmă deținută de fostul senator Ilie Ciuclea, Polaris M Holding, a deputatului PSD Eduard Martin, sau o companie care apare în dosarul de corupție al lui Gheorghe Bunea Stancu – fost președinte al Consiliului Județean Brăila.

Diferențele dintre tarife sunt, la rândul lor, uriașe: în vreme ce deszăpezirea  municipiului Brașov este estimată la 6,5 milioane de lei, pentru îndepărtarea nămeților din Sectorul 2 s-au alocat 24 de milioane de lei.

PressOne a cercetat Centralizatorul contractelor de deszăpezire pe drumurile publice pentru iarna 2016-2017 și vă prezintă cele mai suspecte înțelegeri pe bani publici.

Nouă județe fără contracte 

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în 29 de județe din țară au fost încheiate contracte de deszăpezire pentru întreaga rețea de drumuri naționale.

În județele Dâmbovița, Călărași și Ilfov, gradul de acoperire este parțial.

În nouă județe, procedurile de atribuire a serviciilor de deszăpezire sunt suspendate, anulate sau contestate.

Abonaţii

În București, banii publici alocați deszăpezirii se împart între companiile Romprest Service, Rosal Grup SA, Urban SA, REBU SA, Supercom SA și Gida Prod Serv, după cum urmează:

În Sectorul 1, compania Romprest Service încasează banii pentru fiecare serviciu prestat, fără să se precizeze vreun plafon, potrivit informațiilor publicate de Prefectura București.

În Sectorul 2, suma alocată pentru deszăpezire până în martie 2017 este de 24 de milioane de lei.

În comparație cu Sectorul 2, care are o suprafață de 32 de kilometri pătrați, municipiul Brașov plătește pentru deszăpezire, pentru o suprafață de 267 de kilometri pătrați, de 4 ori mai puțin: 6 milioane de lei.

Firma care deszăpezește Sectorul 2, Supercom SA, îi aparține unui fost senator PSD și ex-vicepreședinte UNPR – Ilie Ionel Ciuclea, cunoscut și ca finanțator al CS Juventus București.

Firma lui Ciuclea este abonată la contractele de salubrizare și deszăpezire din Sectorul 2 încă din 1999: contractul încheiat între Primăria Sector 2 și Supercom SA datează de aproape 20 de ani și a fost prelungit prin peste 50 de acte adiționale.

Am încercat să vorbim cu reprezentanții firmei Supercom la numerele de telefon înregistrate la Registrul Comerțului, în condițiile în care site-ul firmei apare ca fiind în construcție, însă ambele numere aparțin unor foști angajați.

„Nu mai lucrez la Supercom de 5 ani, domnișoară, am ieșit la pensie”, ne-a spus o doamnă. La celălalt număr, aceeași poveste: un bărbat a susținut că nu mai este angajatul firmei de acum 5 ani.

De strângerea gunoiului și de operațiunile de deszăpezire din Sectorul 3 se ocupă, tot din 1999, Rosal Grup SA, a lui Silviu Prigoană. Valoarea contractului nu este precizată în datele publicate de Primăria condusă de Robert Negoiță.

Am contactat Biroul de Presă al Primăriei Sectorului 3, în speranța că am putea afla această informație în timp util, însă am fost îndrumați să completăm o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Reprezentanții Biroului de Presă ne-au răspuns că nu știu de ce valoarea contractului privind deszăpezirea în Sectorul 3 nu a fost dată publicității.

În Sectorul 4, contractul încheiat de primărie cu REBU SA datează din 1997 – anul de înființare a firmei – și cuprinde atât servicii de salubrizare, cât și deszăpezire. Pentru ambele categorii, Primăria Sectorului 4 achită o factură anuală de 47 de milioane de lei.

În Sectorul 6, abonat la contractele pentru deszăpezire este un anume Gheorghe Tănăsescu, prin firma sa, Gida Prod Serv SA. Această companie are puși deoparte peste 3 milioane de lei pentru această iarnă, prin decizia Consiliului Local.

Tot în acest sector, 19 milioane de lei vor fi achitate companiei Urban SA.

Teodor Florescu, patronul firmei Urban SA, a fost arestat preventiv anul trecut, pentru evaziune fiscală. La începutul lui 2016, numele firmei sale a apărut într-un nou dosar de evaziune fiscală, potrivit site-ului libertatea.ro.

Firme anchetate, liber la contracte

Polaris M Holding, firmă care îi aparține deputatului PSD de Constanța Eduard Martin (despre care PressOne a scris aici), a obținut în acest an contracte pentru deszăpezire în mai multe județe.

Martin este trimis în judecată în același dosar cu fostul primar Radu Mazăre. Motivul? Un contract pentru servicii de salubrizare încheiat între Primăria Constanța și Polaris M Holding.

Anul acesta, firma condusă de Eduard Martin (foto) deszăpezește municipiul Alba Iulia, după ce autoritățile locale au încheiat un contract pentru perioada 2014-2018, a cărui valoare nu este specificată.

Tot Polaris va deszăpezi, până la 31 decembrie 2016, și orașul Arad – contract în valoare de 1,8 milioane de lei.

Totuși, venitul cel mai consistent din deszăpezire Polaris îl obține tot din județul Constanța: aici are contracte, chiar și pe 18 ani, cu autoritățile locale din Constanța, Mangalia, Eforie și Năvodari.

În Argeș, cea mai consistentă sumă alocată deszăpezirii a primit-o asocierea dintre General Trust și Alpenside SRL, care ar urma să se ocupe de curățarea drumurilor naționale din județ.

Contractul a fost atribuit de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri București. Pentru perioada 25 octombrie – 31 decembrie 2016, cele două firme încasează peste 4 milioane de lei, fără TVA.

Firma General Trust Argeș a fost înființată în 2003 și are drept obiect de activitate „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor”. În prezent, este deținută de Gheorghe și Cătălin Spătaru.

La rândul său, Alpenside SRL este deținută de un anume Mihai Florin-Cristian și de un off-shore cipriot, Alpenside Holding LTD. În 2013, această companie funcționa sub numele Util Construct Plus, iar printre acționarii săi se număra Sorin Freciu – un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Într-un material publicat în luna mai a acestui an, Jurnalul Național scria că Alpenside a fost reclamată la DNA în 2012, după ce a obținut un contract de deszăpezire în valoare de 600.000 de euro fără să fi avut utilajele necesare.

În Brăila, cel mai avantajos contract – în valoare de aproape 2,5 milioane de lei, fără TVA – a fost câștigat de firma Tancrad SRL din Galați, pentru perioada 15 noiembrie 2016 – 31 martie 2017.

Tancrad SRL a fost înființată în 1995 și este deținută de omul de afaceri Cătălin Cristian Stăncic, trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție într-un dosar al lui Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila.

Cătălin Stăncic este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și uz de fals, după ce firma sa a încheiat cu CJ Brăila contracte care au prejudiciat bugetul județului cu aproximativ 2 milioane de lei.

În județul Tulcea, cele mai mari două contracte de deszăpezire au fost încheiate de CJ Tulcea cu SC Mega Edil SRL. Pentru „rețeaua de drumuri județene din zona de est” a județului, autoritatea locală achită, în perioada 2014-2016, aproximativ 16 milioane de lei.

Încă 17 milioane de lei reprezintă contravaloarea serviciilor de deszăpezire prestate de Mega Edil pe „rețeaua de drumuri din zona de vest” a județului, în perioada 2015-2017.

Datele de la Registrul Comerțului arată că firma este deținută de Mihaela Georgeta Florea, are 77 de angajați și un profit de peste 36 de milioane de lei.

Istoricul firmei dezvăluie însă că, până în 2011, firma i-a aparținut fostului deputat PSD Marian Ghiveciu (foto). 

În primăvara acestui an, el a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru instigare la abuz în serviciu.

Marian Ghiveciu a demisionat din Parlament în septembrie 2015.

În județul Buzău, banii pentru deszăpezirea drumurilor județene au fost împărțiți între cinci firme: Liciu Con SRL, Petro Consind Pătârlagele, Nicost Impex SRL, Mecan Construct și Conferic SRL.

Anul acesta, Petro Consind SRL a obținut de la Consiliul Județean Buzău circa 1,3 milioane de lei.

Firma apare în datele oficiale ca aparținându-i unui anume Mugurel Popa, însă relatările mai vechi din presa locală și centrală o plasau sub controlul unui fost consilier județean din mandatul 2008-2012, Dumitru Dobrică. De altfel, primul asociat unic al firmei era soția acestuia, Veronica Dobrică.

Între timp, Agenția Națională de Integritate l-a acuzat pe Dobrică de conflict de interese chiar în ceea ce privește contractele de deszăpezire pe care CJ Buzău le-a încheiat cu firma sa.

O altă firmă care îndepărtează zăpada de pe drumurile județului Buzău este Conferic SRL, care are un contract de 1,2 milioane de lei.

În mai 2012, patronul firmei, Constantin Moglan, a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la 4 ani de închisoare cu suspendare.

Cap de acuzare: „folosire de documente false și inexacte având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene”. Infracțiunile au fost comise în perioada în care Moglan era administrator și asociat al companiei Conferic SRL.

De altfel, firma sa – alături de o alta implicată în dosar – au fost obligate să returneze statului, în solidar, aproximativ un milion de lei.

Deszăpezire cu firme aflate „pe zero”

O asociere a două firme, Giga Rena SRL și Instal Ros SRL, a obținut contractul pentru deszăpezirea drumurilor naționale din județul Satu Mare, în valoare de aproximativ 800.000 de lei.

Giga Rena SRL, înființată în 2011, este administrată de Paul Gabriel Giurgiu, care apare și ca asociat. Datele de la Registrul Comerțului arată că, în 2014, cifra de afaceri a firmei era de zero lei, iar în 2015 a ajuns la aproximativ 70.000 de lei, fără niciun angajat.

Instal Ros SRL a fost înființată în 2004 de către un om de afaceri din zonă, Dan Vasile. Pentru 2015, firma a raportat o cifră de afaceri de zero lei și datorii de peste 3 milioane de lei.

Aceeași asociere de firme a câștigat un contract pentru deszăpezirea drumurilor naționale din județul Hunedoara, din care, până la 31 decembrie 2016, ar urma să încaseze suma de 2,35 milioane de lei, fără TVA.

Două firme, acelaşi personaj

În județul Arad, două firme au obținut cele mai bănoase contracte: Tredeco Holding SRL și Inteco Holding SRL.

Cea din urmă îi aparține unui anume Ovidiu Palcu și a câștigat toate contractele derulate prin CJ Arad pentru curățarea drumurilor județene – aproximativ 6 milioane de lei, fără TVA. Inteco a fost înființată în 2002, are o cifră de afaceri de peste 32 de milioane de lei și 72 de angajați.

De-a lungul timpului, presa a scris despre contractele atribuite de CJ Arad firmei Inteco, precizând că Palcu a fost membru al PDL și un apropiat al primarului Gheorghe Falcă.

Cealaltă firmă care a obținut unul dintre cele mai bănoase contracte de deszăpezire, Tredeco Holding SRL, un anume Marius Iosif Cosma. Datele de la Registrul Comerțului arată că Marius Cosma a fost administratorul firmei lui Ovidiu Palcu până în martie 2016.

Tredeco Holding a obținut contractul pentru deszăpezirea autostrăzilor din județul Arad, în valoare de peste 2 milioane de lei, valabil până la 31 decembrie 2016.

Cum se încheie contractele pentru deszăpezire

Până la 25 noiembrie 2016, 2.136 dintre cele 3.186 de unități administrativ-teritoriale din România aveau asigurată activitatea de deszăpezire, în regie proprie sau prin contracte încheiate cu operatori economici.

Potrivit Guvernului, „contractele de deszăpezire a diferitelor sectoare de drum (naționale, județene, municipale / orășenești / comunale) sunt încheiate individual de autoritățile locale competente cu diferiți agenți economici sau prin intermediul Asociațiilor de Dezvoltare Inter-Comunitară, respectiv pot fi asigurate în regie proprie”.

În cazul autorităților locale care încheie contracte cu operatori privați, mai bine de jumătate din valoarea contractului poate fi constituită din tariful pentru timpul de așteptare – așadar, perioada în care nu ninge, însă în care utilajele pentru deszăpezire trebuie să fie gata să intervină.

Exemplu: în perioada 2015-2016, în Anexa nr. 1 a contractului încheiat între Supercom SA și Primăria Sectorului 2, materialele folosite au costat aproximativ 2 milioane de lei, acțiunile propriu-zise au fost estimate la aproximativ 5 milioane de lei, în vreme ce două treimi din valoarea contractului – în total, 21 de milioane de lei – au reprezentat tariful de așteptare.