Coroana regală a României, expusă la Muzeul Național de Istorie. Foto: Lucian Muntean

Coroana de oțel a regilor României iese în public

Coroana regală a României, unul dintre cele mai de preț simboluri naționale, va fi prezentată publicului în perioada 20-28 octombrie, la București.

Coroana va fi expusă în Sala “Memorie” din Hanul Gabroveni − sediul ARCUB, din Centrul Vechi al Capitalei −, în cadrul celei de-a 28-a ediții a Festivalului Național de Teatru (FNT). Evenimentul este organizat în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și cu Casa Regală a României.

*

Istoria coroanei începe acum 137 de ani.

Sursa: wikipedia.org

În 1881, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice a instituit o comisie specială cu obiectivul de a stabili forma pe care urmau să o primească însemnele regalităţii.

Din acea comisie au făcut parte istoricii Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Odobescu şi Grigore Tocilescu, dar și artistul Theodor Aman.

Acesta din urmă a primit misiunea de a crea designul coroanei şi al sceptrului pe care urmau să le poarte suveranii României.

În patrimoniul Muzeului Theodor Aman se află, printre altele, schiţa în tuş cu însemnele regalității, pe care artistul a realizat-o la cererea comisiei (foto).

“Coroana regală”, acuarelă de Theodor Aman. Sursa: wikipedia.org

În general, coroanele regale, ca simbol al puterii, sunt și o etalare a bogăției, fiind confecționate de bijutieri celebri din aur masiv și ornate cu pietre prețioase.

Coroana regală a României are o poveste inedită. A fost purtată pentru prima dată de Carol I în ziua de 10 mai 1881, la ceremonia de încoronare a sa ca rege şi de proclamare a Regatului României.

În discursul său, regele a spus: “…Cu mândrie dar, primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţii şi puterii României”.

Regele Carol I şi-a manifestat dorinţa ca această coroană să fie confecţionată la arsenalul Armatei. A fost turnată din oţel de fabricaţie germană, marca Krupp, care provenea de la unul dintre tunurile otomane capturate de armata română în bătălia din 1877, de la Plevna.

Actul încoronării Regelui Carol I, 1881. Documentul se află în Arhiva Muzeului Național de Istorie a României
Regele Ferdinand cu coroana de oțel, în 1922. Fotografie din arhiva MNIR

“Toate elementele coroanei sunt din oţel”

“Coroana s-a regăsit, încă din prima zi a proclamării Regatului României şi până în momentul abdicării Regelui Mihai la 30 decembrie 1947, pe stema naţională a ţării noastre. Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oţel, ornamentat cu pietre oblonge, rombice şi perle tot din oţel. În partea superioară a cercului au fost aplicate opt ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin opt figuri mai mici, având în partea superioară perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă spre mijlocul coroanei opt lame înguste, de formă arcuită, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care este montată crucea «Trecerii Dunării». Toate elementele coroanei sunt din oţel, chiar şi perlele, numai căptuşeala interioară este din catifea purpurie”.

Fragment dintr-un articol
semnat de istoricul Florin Georgescu

*

Celebra coroană de oțel, precum și cea purtată de regina Elisabeta la ceremonia din 10 mai 1881 sunt două dintre cele mai prețioase comori expuse în sala Tezaurul Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

Dată fiind valoarea inestimabilă, dar ținând cont și de legislația privind patrimoniul, precum și de procedurile de asigurare și securitate, organizatorii au decis ca la Hanul Gabroveni să fie folosită copia fidelă a coroanei regale, cea aflată în patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Coroanele expuse la MNIR (galerie foto):

Din aceleași motive de siguranță, la funeraliile regelui Mihai, în decembrie 2017, a fost folosită tot copia de la Peleș a coroanei de oțel.

Galerie foto de la funeraliile din 2017:

Articol realizat cu sprijinul
Muzeului Național de Istorie a României

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...