Coroana de oțel a regilor României iese în public

Lucian Muntean

Redactor

Coroana regală a României, unul dintre cele mai de preț simboluri naționale, va fi prezentată publicului în perioada 20-28 octombrie, la București.

Coroana va fi expusă în Sala „Memorie” din Hanul Gabroveni − sediul ARCUB, din Centrul Vechi al Capitalei −, în cadrul celei de-a 28-a ediții a Festivalului Național de Teatru (FNT). Evenimentul este organizat în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și cu Casa Regală a României.

*

Istoria coroanei începe acum 137 de ani.

Sursa: wikipedia.org

În 1881, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice a instituit o comisie specială cu obiectivul de a stabili forma pe care urmau să o primească însemnele regalităţii.

Din acea comisie au făcut parte istoricii Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Odobescu şi Grigore Tocilescu, dar și artistul Theodor Aman.

Acesta din urmă a primit misiunea de a crea designul coroanei şi al sceptrului pe care urmau să le poarte suveranii României.

În patrimoniul Muzeului Theodor Aman se află, printre altele, schiţa în tuş cu însemnele regalității, pe care artistul a realizat-o la cererea comisiei (foto).

„Coroana regală”, acuarelă de Theodor Aman. Sursa: wikipedia.org

În general, coroanele regale, ca simbol al puterii, sunt și o etalare a bogăției, fiind confecționate de bijutieri celebri din aur masiv și ornate cu pietre prețioase.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Moș Gerilă vine cu racheta. Cum au furat comuniștii Crăciunul?

O săptămână am așteptat, m-am tot sucit, iar nopțile am visat la seara de Crăciun pe care urma să o petrecem la familia G. Am repetat în minte poezia de George Coșbuc, fiindcă părinții băgaseră spaima în mine că dacă nu o spui frumos, "ca pe apă", sacul Moșului rămâne ferecat.

Coroana regală a României are o poveste inedită. A fost purtată pentru prima dată de Carol I în ziua de 10 mai 1881, la ceremonia de încoronare a sa ca rege şi de proclamare a Regatului României.

În discursul său, regele a spus: „…Cu mândrie dar, primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţii şi puterii României”.

Regele Carol I şi-a manifestat dorinţa ca această coroană să fie confecţionată la arsenalul Armatei. A fost turnată din oţel de fabricaţie germană, marca Krupp, care provenea de la unul dintre tunurile otomane capturate de armata română în bătălia din 1877, de la Plevna.

„Toate elementele coroanei sunt din oţel”

„Coroana s-a regăsit, încă din prima zi a proclamării Regatului României şi până în momentul abdicării Regelui Mihai la 30 decembrie 1947, pe stema naţională a ţării noastre. Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oţel, ornamentat cu pietre oblonge, rombice şi perle tot din oţel. În partea superioară a cercului au fost aplicate opt ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin opt figuri mai mici, având în partea superioară perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă spre mijlocul coroanei opt lame înguste, de formă arcuită, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care este montată crucea «Trecerii Dunării». Toate elementele coroanei sunt din oţel, chiar şi perlele, numai căptuşeala interioară este din catifea purpurie”.

Fragment dintr-un articol
semnat de istoricul Florin Georgescu

*

Celebra coroană de oțel, precum și cea purtată de regina Elisabeta la ceremonia din 10 mai 1881 sunt două dintre cele mai prețioase comori expuse în sala Tezaurul Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

Dată fiind valoarea inestimabilă, dar ținând cont și de legislația privind patrimoniul, precum și de procedurile de asigurare și securitate, organizatorii au decis ca la Hanul Gabroveni să fie folosită copia fidelă a coroanei regale, cea aflată în patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Coroanele expuse la MNIR (galerie foto):

Din aceleași motive de siguranță, la funeraliile regelui Mihai, în decembrie 2017, a fost folosită tot copia de la Peleș a coroanei de oțel.

Galerie foto de la funeraliile din 2017:

Articol realizat cu sprijinul
Muzeului Național de Istorie a României

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€