Anual, Viktor Orbán, premierul Ungariei, descinde în România. În imagine, conferința susținută la Tusványos în Harghita. Foto: Raul Ștef (c)

Corespondență din Ungaria. Cum manipulează regimul Orban opinia publică prin “consultări naționale” de fațadă

  • Ungaria se află zilele acestea în mijlocul unei „consultări naționale” privind sancțiunile anti-Rusia impuse de Uniunea Europeană.
  • Deși pare un exercițiu interesant de democrație directă, prin care guvernul întreabă și poporul răspunde, aceste consultări n-au nicio valoare legală.
  • De când a ajuns la putere, din 2010 încoace, Viktor Orban se folosește de acest instrument pentru a-și impune viziunea asupra lumii pe prima pagină a agendei publice. 
  • O altă unealtă prin care-și promovează narațiunile – de obicei false – este presa. La ora actuală, o mare parte din peisajul media maghiar a fost capturat de Orban și acoliții săi. 

Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Merg spre Budapesta într-o dubă condusă de o doamnă cu dublă cetățenie, care de vreo 15 ani a prins rădăcini pe tărâm unguresc și care își câștigă pâinea făcând curse regulate între Oradea/Cluj-Napoca și capitala Ungariei. Când trecem granița, radioul trece automat pe un post maghiar. Nu vorbesc limba, deci nu pot pretinde că înțeleg mare lucru din ce se vorbește. Prind însă din zbor că e vorba despre un jurnal de știri. Și prind, tot din zbor, două cuvinte „illegális migráció” – migrația ilegală, o obsesie veche a partidului care guvernează Ungaria din 2010 încoace. Un prim semn că am ajuns în Ungaria lui Orban.

Primul-ministru al Ungariei, Viktor Orban, este întâmpinat de Klaus Iohannis la Sibiu la Summitul Informal al liderilor europeni, joi, 9 mai 2019. Inquam Photos/Octav Ganea

Când ajung în Budapesta, mai schimb două-trei vorbe cu doamna șofer. O întreb dacă îi place orașul. Îi place. Stă în Buda, capitala istorică a Regatului Ungariei, o zonă care astăzi găzduiește Castelul Buda și reședința președintelui Ungariei. Îi place acolo pentru că e o „zonă mai rezidențială”, fără agitația de pe celălalt mal al Dunării, din Pesta, unde întâlnești mulți turiști „și tot felul de alți oameni”, spune ea cu subînțeles. Pe lângă faptul că este foarte turistică, Pesta este și cea mai cosmopolită/multiculturală zonă a orașului. Al doilea semn că sunt unde trebuie.

O zi mai târziu, îmi încep dimineața cu niște content politic pe Youtube. Deodată, dezbaterea pe care o urmăresc e întreruptă de un promo senzaționalist comandat de guvernul Ungariei – văd imagini cu Parlamentul European, conducte uriașe de gaz, scene de război care aduc aminte de conflictul din Ucraina și o bombă nucleară. Aud cuvinte precum „infláció” (inflație), „konzultáció” (consultare), „szankciók” (sancțiuni) sau „Brüsszel” (Bruxelles)

Abia am ajuns în Ungaria și deja simt că Universul încearcă la fiecare pas să-mi amintească de scopul vizitei mele. Sunt aici pentru a vedea cum e să faci jurnalism independent într-o țară în care mare parte din presă a fost capturată de guvern sau prieteni ai guvernului. Și-n care, dacă vrei să vezi care sunt cele mai noi narațiuni false despre refugiați și războiul din Ucraina, nu trebuie să intri pe Facebook sau Telegram, e suficient să deschizi televizorul când premierul sau un alt membru al cabinetului susține o conferință de presă. 

Fidesz mimează democrația pentru a face jocurile propagandei ruse

Câteva ore mai târziu, Blanka Zöldi, coordonatoarea platformei anti-dezinformare Lakmusz – platformă afiliată publicației independente 444.hu, una dintre cele mai mari din Ungaria – îmi contextualizează puțin informațiile. 

Toamna aceasta, în Ungaria se organizează ceea ce guvernul de la Budapesta numește „consultare națională”. Nu e primul demers de acest fel. E un instrument populist pe care Viktor Orban îl folosește de fiecare dată când vrea să impună un subiect anume pe agenda publică. 

Budapesta a fost împânzită de afișe care promovează consultarea națională privind sancțiunile anti-Rusia. Sursă foto: 444.hu

Acum cinci ani, premierul maghiar organiza o consultare similară, iar cel vizat era miliardarul de origine maghiară George Soros. Budapesta îl acuza pe miliardar că vrea să umple țara cu refugiați, iar rolul consultării era de a afla dacă poporul maghiar este de acord sau nu cu așa ceva.

Consultarea din toamna aceasta vizează sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei. Scopul lui Orban pare să fie acela de a inocula poporului maghiar ideea că sancțiunile sunt inutile, iar la finalul zilei tot cetățenii Uniunii sunt afectați, prin facturi mai mari la energie, benzină scumpă și inflație galopantă. 

„Orban spune că aceste sancțiuni au fost impuse într-o manieră nedemocratică, pentru că cetățenii europeni n-au fost consultați înainte, dar omite să spună că procesul de impunere a implicat Ungaria în mod direct. El și ministrul de Externe au votat pentru toate aceste sancțiuni”, spune Blanka Zöldi, coordonatoarea platformei anti-dezinformare Lakmusz.

Practic, deși a votat pentru sancțiuni, discursul actual al puterii este că trebuie să fie pace cu orice preț, susține András Király, reporter pe politică externă în cadrul 444.hu. 

„Recent, Orban a spus că dacă îi dai arme Ucrainei, prelungești războiul. Și că Europa și Statele Unite ar trebui să facă o înțelegere cu rușii fără a-i implica pe ucraineni”, spune specialistul în politică externă al 444.hu. 

Când se afla în opoziție, Orban era un critic aprig al Rusiei și al dependenței energetice de ea, iar în 2008 condamna în termeni duri invazia din Georgia.

O primă explicație a schimbării de atitudine ar fi că industria maghiară este dependentă de petrolul și gazul rusesc încă de pe vremea comunismului. Centralele nucleare din Ungaria au fost construite și se construiesc la rândul lor în parteneriat cu Rusia. Dependența energetică e aproape totală. Teoretic, Ungaria ar putea obține gaz și petrol și din alte părți, dar nu ar fi la fel de ieftine. 

O a doua posibilă explicație, explorată pe larg de Balkan Insight într-o analiză publicată la începutul anului, ar fi că Orban și apropiații săi ar avea de câștigat financiar din apropierea de Rusia (dar și de China). 

András Király, reporter 444.hu, crede că Orban a ajuns să vadă în Putin un adevărat model de leadership. 

„E un strongman, amândoi se luptă cu presa independentă și societatea civilă, am avut legi similare privind societatea civilă, precum legea care prevedea că organizațiile cu finanțare străină trebuie să se înregistreze ca agenți străini”, explică jurnalistul. 

Procesul de consultare națională privind sancțiunile ar trebui să se desfășoare în felul următor: statul maghiar îți trimite prin poștă un pliant cu mai multe întrebări, tu răspunzi la ele, trimiți pliantul înapoi către stat, iar acestuia nu-i rămâne decât să centralizeze rezultatele. Alternativ, poți completa formularul online, pe o platformă guvernamentală. Pe hârtie, pare un experiment interesant de democrație directă. În realitate, însă, este doar teatru politic și demersul n-are nicio treabă cu procesul democratic, susține Blanka Zöldi.

„De exemplu, când era vorba despre refugiați, o întrebare suna cam așa: «Anumiți oameni spun că criza demografică din Europa ar trebui rezolvată prin susținerea familiei tradiționale, inclusiv prin sprijin financiar din partea guvernului. Alții spun că ar trebui să lăsăm un milion de imigranți să vină aici. Cu cine ești de acord?»”, își amintește jurnalista maghiară.

Consultarea națională privind sancțiunile este promovată printr-un afiș cu o bombă nucleară pe care scrie „sancțiuni”. Sursă foto: 444.hu
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Când vine vorba de sancțiunile impuse de Bruxelles Rusiei, o întrebare manipulatoare poate suna cam așa:

„E foarte probabil ca prețurile la mâncare să crească din cauza sancțiunilor. Credeți că aceste sancțiuni sunt bune?”

În plus, consultările naționale n-au nicio valoare legală și nicio treabă cu sistemul politic maghiar – nu-s nici referendumuri, nici sondaje publice reprezentative. Și, deși n-are nicio valoare legală sau sociologică, o consultare națională poate costa și câteva zeci de milioane de euro. Bani publici cheltuiți strict în interesul Fidesz, care-n felul ăsta reușește să-și impună narațiunile false pe prima pagină a agendei politice. 

În plus, este foarte ușor ca aceste rezultate să fie viciate, susține jurnalista Blanka Zöldi.

De regulă, doar cei mai fideli fani Fidesz își bat capul să trimită răspunsurile înapoi către guvern. Astfel, e foarte probabil ca rezultatele finale să lase impresia că iată, „90% dintre unguri cred că sancțiunile fac mai mult rău decât bine și ar trebui ridicate”, deși doar vreo 200 de mii dintr-o populație de aproape zece milioane s-au deranjat să participe efectiv la consultare. 

Apoi, când vine vorba despre formularul online, acesta poate fi completat de câte ori vrei tu, îmi explică András Király.

„Îl poți completa de pe același IP, nu-l verifică nimeni. Îl poate completa Orban de milioane de ori și apoi să spună că toată lumea vrea asta”, adaugă András.

O presă capturată în care dezinformarea a devenit mainstream

De doi ani încoace, în România ne-am obișnuit ca narațiunile false – despre pandemie, vaccinuri, război, gândaci – să apară mai întâi la periferia politicii și apoi să pătrundă, într-o formă sau alta, și în mainstream. În Ungaria, cea mai prolifică sursă de narațiuni false este chiar partidul de guvernământ. Consultarea națională este doar unul dintre instrumentele folosite de guvern pentru a propaga aceste narațiuni false în spațiul public. Cea mai importantă armă rămâne, însă, presa. 

„E foarte important de înțeles că atunci când vorbim despre cum se răspândesc narațiunile false în Ungaria, de multe ori nu se întâmplă în zonele fringe ale Facebook-ului, cu chemtrails și alte chestii de felul acesta. De fapt, discursul politic în sine este orientat în jurul narațiunilor false. E mainstream. Are legătură și cu structura industriei media din Ungaria. În ultimii 12 ani, Fidesz a acaparat treptat părți semnificative din industria media independentă din țară”, povestește Blanka Zöldi.

La ora actuală, Fidesz sau afaceriști apropiați de partid controlează peste 50% din presa relevantă. Capturarea presei a fost un proiect de cursă lungă pentru Orban și Fidesz. Mai întâi au transformat toată presa de stat într-o goarnă a partidului. Apoi au pus lacăt pe cel mai mare ziar de stânga din țară și, prin afaceriști apropiați de Fidesz, au capturat cele mai mari site-uri de știri din Ungaria, Origo și Index, profitând de dependența lor de venituri din publicitate.

Afiș electoral de la alegerile din Budapesta, 2022, pentru Fidesz, partidul lui Viktor Orban: „Să păstrăm Ungaria în siguranță.” Foto: Mălina Gîndu

Procesul de acaparare a culminat prin centralizarea tuturor publicațiilor loiale guvernului în cadrul Fundației Centrale Europene de Presă și Media, un holding care numără astăzi aproximativ 500 de instituții media, arată o analiză Balkan Insight.

Dacă în 2010 Ungaria se clasa pe locul 40 într-un clasament al libertății presei întocmit de Freedom House, în 2017, după doar șapte ani ani de guvernare Fidesz, Ungaria se clasa pe locul 87 în același clasament. 

Recent, guvernul a început să se implice mult și în social media, spune Blanka Zöldi. Lucrează cu influenceri conservatori de pe Facebook, pe care-i finanțează în mod direct. În acest scop a fost înființată o fundație de formare a viitorilor propagandiști din social media, „Megafon Center”. Nu se știe exact cum ajung fondurile de la stat la fundație și apoi la influenceri, dar o instanță maghiară a arătat recent că este justificat să spui că centrul ia bani de la stat, chiar dacă traseul lor nu este foarte transparent.

Jurnalista Blanka Zöldi spune că mașinăria de propagandă este foarte bine organizată. Când mai marii scenei politice spun ceva fals, mesajele lor ajung inevitabil în presa aservită și în social media. Uneori, nici nu e nevoie ca minciuna să fie foarte stridentă pentru ca ea să acapareze ulterior spațiul public. E suficient ca Orban și alți politicieni Fidesz să menționeze un subiect de discuție anume. Subiectul războiului din Ucraina, de exemplu. 

„Apoi, experții pro-guvern și actorii media pro-Orban se vor duce la TV și vor spune «cine știe ce s-a întâmplat la Bucea?». Nu trebuie să nege în mod fățiș masacrul sau să spună că Rusia e nevinovată, dar e suficient să ridice suspiciuni, să tulbure apele. Lucru care are un impact foarte puternic, pentru că apoi poți vedea ce comentează și cred oamenii în social media”, continuă jurnalista maghiară.

Vaccinarea și COVID-ul – când lipsa de transparență e mai puternică decât orice narațiune falsă

În alte instanțe, însă, guvernul n-a intrat în hora internațională a dezinformării. Cel puțin nu pe aceleași coordonate folosite de alte partide populiste din Europa. În pandemie, când vechii săi admiratori din România organizau proteste anti-restricții și anti-vaccinare în Piața Victoriei, sub pretextul că ne-am transformat într-o dictatură medicală, Orban conducea țara prin decret și promova intens importanța imunizării anti-COVID. 

Blanka Zöldi o descrie ca pe o perioadă în care narațiunile false despre vaccinuri (foarte populare printre prietenii săi din Europa) au fost înlocuite în Ungaria cu o lipsă totală de transparență. Tehnic vorbind, guvernul maghiar a promovat vaccinarea. Tehnic vorbind, guvernul maghiar a vaccinat peste 65% din populație, spre deosebire de România, care a vaccinat doar vreo 40 și ceva la sută. 

Practic, însă, informațiile relevante despre ce se întâmplă în spitale și despre vaccinuri au lipsit aproape complet din spațiul public, iar campania de imunizare a fost folosită de guvern și presa aservită ca un instrument retoric, pentru a-i construi lui Orban o imagine de lider eficient și pragmatic, care negociază cu toți producătorii de vaccin de pe glob, inclusiv cei din Est. 

Anual, Viktor Orbán, premierul Ungariei, descinde și în România. Băile Tușnad, Harghita, sâmbătă, 23 iulie 2022. Inquam Photos / Laszlo Beliczay

Astfel, Blanka spune că e greu să-ți faci o idee clară despre succesul campaniei de vaccinare, pentru că Ungaria a folosit și seruri ce nu au fost aprobate în restul Uniunii Europene – Sputnik (rusesc) și Sinopharm (chinezesc). Deși eficiența lor este disputată, mai ales când vine vorba de prevenirea îmbolnăvirilor grave la pacienții în vârstă, acestea au folosite în număr relativ mare – la un moment dat, peste un milion din seniorii Ungariei fuseseră imunizați cu Sinopharm. 

„Nu au existat informații despre efectele adverse și eficiența acestor vaccinuri din Est. Deși ulterior s-a dovedit că vaccinul din China e mai puțin eficient, guvernul insista să măsoare succesul campaniei de vaccinare prin procentul de populație vaccinată. Înainte se vorbea mult despre cum avem o rată a deceselor bună. Dar după ce rata deceselor a început să crească, n-au mai vorbit despre morți, au vorbit doar despre câți oameni au reușit să vaccineze”, explică jurnalista maghiară.

Publicațiile independente precum 444.hu nu au foarte mult spațiu de manevră atunci când se lovesc de o asemenea lipsă de transparență. Dacă ești un jurnalist care nu se află în grațiile Fidesz și faci o solicitare de informații de interes public, te vei lovi de un zid. Instituția spre care ai trimis cererea ori te va ignora, ori îți va răspunde expeditiv după două, trei luni. Sigur, există și opțiunea de a da statul în judecată. Doar că un proces poate dura și doi ani, iar până primești un răspuns, subiectul a dispărut de pe agenda publică. 

„Așa că ne bazăm pe surse din instituții și avertizori de integritate. Sunt câteva persoane din guvern care vorbesc cu noi. Dar trebuie să ai mereu grijă, să verifici dacă o scurgere este autentică sau cineva vrea să te folosească pentru a-ți compromite reputația. Poveștile care sună prea bine sunt false, de regulă”, explică András Király, jurnalist la 444.hu.


Când părăsesc Budapesta, consultarea lui Orban e în plină desfășurare. Participanții pot trimite răspunsurile până pe 9 decembrie. E greu de spus care vor fi efectele ei, dacă ulterior se va traduce și în niște politici publice concrete. 

„De regulă, e un doar un mecanism de comunicare politică. De exemplu, Viktor Orban ar putea spune că majoritatea maghiarilor nu susțin sancțiunile, deci de acum încolo va fi mai ferm împotriva Uniunii Europene, pentru că reprezintă opinia maghiarilor. Consultările nu au efecte legale, nici în Parlamentul Ungariei, nici în UE”, explică Blanka Zöldi, când o întreb despre ce ar putea urma din 9 decembrie încolo. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...