Corespondență din Sofia: Cum a ajutat Putin Bulgaria prin oprirea gazului rusesc

În urmă cu două săptămâni, compania rusă Gazprom a anunțat că nu va mai livra gaze către Polonia și Bulgaria. Motivul – sancțiunile la care a dus războiul.

De fapt, în Bulgaria, oamenii aveau nevoie de acest lucru.

Ofensiva gazului a ajutat oamenii să vadă adevărata față a președintelui Radev

Președintele bulgar Rumen Radev a fost ales de două ori pentru această funcție. Pentru primul mandat, a fost candidatul partidului socialiștilor, cunoscuți pentru relația lor strânsă cu Rusia. A fost ales pentru un al doilea mandat în noiembrie 2021. De data aceasta a candidat ca “independent” și a avut sprijinul mai multor partide, printre care se numără “Noi continuăm schimbarea” (“Produlzhavame promyanata”), care a câștigat alegerile parlamentare.

Liderii “Noi continuăm schimbarea” au fost miniștri în guvernul interimar format de Rumen Radev în aprilie 2021, după ce niciun partid nu a reușit să formeze un guvern din cauza rezultatelor slabe ale alegerilor.

Odată cu începerea războiului, a apărut un conflict între președinte și guvern. Noul guvern al premierului Kiril Petkov este pro-european și pare dispus să ajute Ucraina cât mai mult posibil. Prim-ministrul a anunțat chiar că, dacă ar putea decide singur, ar trimite cu siguranță arme în Ucraina – în ciuda opoziției Partidului Socialist, care face parte de asemenea din guvern.

Dar poziția președintelui Radev este complet diferită, acesta susținând că un eventual ajutor militar către Ucraina ar fi periculos pentru Bulgaria.

Odată cu ofensiva gazelor, Putin a arătat bulgarilor adevărata față a președintelui Radev: el se află acum în aceeași categorie cu fostul său prim-ministru interimar, Stefan Yanev: un general NATO care a trecut de partea inamicului.

În toate discursurile președintelui îl putem auzi vorbind despre cum Bulgaria și Rusia sunt “frați” și despre cum ar fi mai bine ca Bulgaria să rămână independentă în conflict. Ba chiar nu folosește cuvântul “război”, ci doar “operațiune” – exact ca Vladimir Putin.

Pretinzând că atât Ucraina, cât și Rusia sunt vinovate de război, Rumen Radev se comportă mai mult ca un președinte pro-rus decât ca un președinte pro-NATO, iar acest lucru a dus la un conflict între el și guvern, care a scăzut încrederea populației atât în guvern, cât și în președinție.

Apropierea dintre Bulgaria și Polonia

Putin a mai făcut o favoare Bulgariei – a ridicat-o alături de Polonia. Cu câteva decenii în urmă, atât Bulgaria, cât și Polonia au fost țări comuniste, cu o relație strânsă cu Uniunea Sovietică, iar acest lucru l-a convins pe Putin că poate controla aceste țări, chiar dacă ambele sunt membre ale Uniunii Europene.

Oprirea gazului a avut rolul de a demonstra că Polonia și Bulgaria nu sunt suficient de puternice și independente pentru a sprijini Ucraina. Dar, de fapt, a demonstrat contrariul, punând la un loc Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, și Polonia, cea mai bogată țară ex-socialistă din UE. Cele două state sunt mai apropiate ca oricând doar datorită deciziei Rusiei de a întrerupe furnizarea de gaz.

Asta înseamnă că rolul geopolitic a Bulgariei este departe de a fi lipsit de importanță și că Rusia ar avea nevoie de Bulgaria ca aliat, dar oprirea gazului va distruge complet legătura dintre cele două țări, în loc să o întărească.

Decizia de a trimite asistență militară în Ucraina este, în sfârșit, pe ordinea de zi

Aproape jumătate dintre bulgari se descriu drept “rusofili” (pro-ruși). Iar cei mai devotați dintre ei s-ar putea ca în cele din urmă să înceapă să se îndoiască de adevărul maximelor cu care au crescut: cine te iubește, te pedepsește, capul plecat, sabia nu-l taie. Însă va mai fi nevoie de mult timp și efort pentru a realiza cu adevărat amenințarea unui frate mai mare neiubit, cu o sabie în mână.

Este puțin probabil ca putinofilia să se topească rapid, deoarece în Bulgaria a existat întotdeauna o suprapunere uriașă între rusofilie și Kremlin, după cum am explicat într-un material anterior în PressOne.

Dar măcar acum există șanse să punem capăt celor două luni de agonie cu privire la decizia trimiterii de arme în Ucraina, context în care putinismul a luat avânt. Discuția politică despre dacă ar trebui sau nu să trimitem arme în Ucraina a pornit odată cu începerea războiului și continuă să fie politizată atât de partidele democratice, cât și de cele naționaliste. Și în timp ce politicienii discută, multe alte țări din UE nu numai că trimit arme, dar fac tot ce pot pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război sângeros.

Problema ajutorului militar pentru Ucraina era pe punctul de a deveni o glumă. Acum, este aproape sigur că decizia privind asistența tehnico-militară pentru Ucraina va fi votată în parlament, până la sfârșitul săptămânii, cu o majoritate semnificativă. Doar BSP (Partidul Socialiștilor) și Vazrazhdane (Partidul Naționaliștilor) pot vota împotrivă. GERB (foștii guvernanți, acum principala opoziție) pot instrumenta la rândul lor politic această decizie, dacă decid să se disculpe în ochii publicului pentru anii de nepăsare cu privire la problema gazelor și încearcă să cumpere iertarea cu un vot pro-ajutor militar pentru Ucraina în Parlament.

Diversificarea nu mai e doar importantă, ci e o necesitate

Este cunoscut faptul că fostul prim-ministrul Boyko Borisov nu a fost doar cel mai corupt ministru din UE, ci și membru al securității fostului lider comunist Todor Jivkov, care a fost prim-ministru al Bulgariei între 1945 și 1989. Borisov a semnat un contract pentru construirea așa-numitului “TurkStream”, permițându-i să treacă pe teritoriul bulgar, dar fără a furniza gaz Bulgariei. De asemenea, a pretins că va face o diversificare, dar între timp a semnat contracte puternice cu Gazprom, care îi permiteau să furnizeze până la 90% din gazul de care avea nevoie Bulgaria.

Astfel, întregul proces de diversificare a fost sabotat ani de zile.

Cealaltă conductă principală – interconectorul grecesc, trebuia să fie gata până la sfârșitul anului 2020, dar companiile care au câștigat finanțarea pentru construcția acesteia nu au reușit să o finalizeze la timp și au cerut extinderea termenului limită. În martie, prim-ministrul Kiril Petkov anunța că va deveni operațional de la 1 iulie.

Acest interconector este esențial în planul Europei de a-şi reduce dependenţa de gazele naturale ruseşti. Conducta ar urma să fie conectată la gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), punctul final al Coridorului Sudic de Gaze, care se întinde pe o distanţă de 3.500 de kilometri şi face legătura între un zăcământ din Marea Caspică şi Italia, trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania şi Marea Adriatică.

Prim-ministrul Kiril Petkov a promis, de asemenea, că se va investi în diferite alte tipuri de producție de energie verde, cum ar fi panourile solare sau energia eoliană. Între timp, Assen Vasilev – ministrul de Finanțe, a acordat un interviu pentru Sky News, în care a susținut că Bulgaria nu va plăti niciodată în ruble rusești pentru gaz, dar că bulgarii nu trebuie să își facă griji pentru iarnă.

Conform contractelor, Bulgaria ar primi 90% din gazul necesar de la Gazprom, dar de fapt ar fi vorba doar de 3 miliarde de metri cubi de gaz, care pot fi livrați cu ușurință din Azerbaijan, mai susține ministrul de Finanțe Assen Vasilev.

Și, deși depozitul de gaze al Bulgariei, de 550 de milioane de metri cubi, este la acest moment plin doar în proporție de 17,6%, această cantitate ar fi suficientă pentru a aproviziona întreprinderile și gospodăriile până la sfârșitul anului, când se așteaptă ca interconectorul să fie pus în funcțiune, astfel încât Bulgaria să primească gaz azer la un preț bun. Guvernul bulgar nu se așteaptă la probleme de aprovizionare și nu este nevoie să reducă consumul de gaz în țară, a declarat premierul Kiril Petkov.

Prin oprirea aprovizionării cu gaz, Rusia a ajutat Bulgaria să facă pașii necesari pentru o diversificare reală și să înțeleagă că nu este posibil să fie independentă în timpul unui astfel de război. Până la sfârșitul săptămânii, Parlamentul va trebui să voteze dacă vor fi trimise arme în Ucraina, iar decizia Rusiei de a opri furnizarea de gaze va juca cu siguranță un rol important.

Un singur pas al Rusiei, oprirea furnizării de gaz, a dus la multe mișcări politice, care vor aduce cu siguranță schimbări în Bulgaria în următoarele decenii. Există speranța că toate acestea vor pune capăt în cele din urmă “perioadei de tranziție” de la comunism la democrație și vor face din Bulgaria o țară UE cu adevărat independentă de Rusia.