Comoara din strada Udricani

Lucian Muntean

Redactor

În decembrie 2017, în timpul unor lucrări la rețeaua de alimentare cu apă din strada Cluceru Udricani, aflată nu departe de Piața Unirii din Bucureşti, șanțul săpat de muncitori a interceptat un fragment de zid de la o clădire veche.

Asta se întâmplă frecvent. Oriunde sapi în zona centrală a Bucureștiului, dai peste ruine ale vechilor case. Sistematizările repetate ale orașului, mai ales cea din timpul comunismului, au schimbat radical arhitectura zonei.

Conform procedurii legale, constructorii au anunțat autoritățile. Astfel, la șantier au ajuns specialiștii Biroului de Arheologie al Muzeului Municipiului București, coordonați de Theodor Ignat. Ei au constatat că fragmentul de zid provenea de la vechea clopotniță a bisericii „Sfântul Nicolae” Udricani, din imediata vecinătate.

Arheologii au continuat să monitorizeze evoluția săpăturilor şi au avut şansa unor noi descoperiri. Șanțul în care urmează să fie așezată noua conductă de apă a interceptat o incintă din cărămidă (alimentată de o gură de scurgere), care era complet colmatată.

Verdictul specialiștilor a fost rapid: era o fostă hazna.

Bazinul din cărămidă colecta și decanta apele menajere provenite de la câteva gospodării aflate în cartierul evreiesc al Bucureștiului.

Surpriza a apărut când, sub nivelul scurgerii în fosă, arheologii au dat peste un mare număr de obiecte aruncate în zona unde se presupune că ar fi fost gaura de vizitare (de golire).

La o adâncime cuprinsă între 1,70 și 2,5 metri, ei au găsit o mulțime de obiecte din ceramică și sticlă, unele intacte, ceea ce se întâmplă extrem de rar.

Se presupune că acele obiecte casante au fost aruncate pe suprafața umedă a fosei, din acel moment.

Specialiștii Muzeului au strâns circa 500 de fragmente − cioburi de sticlă, faianță, porțelan și lut ars. Sunt cam 100 de recipiente de forme și mărimi diferite, precum oale, boluri, farfurii, căni, sticluțe sau casete din porțelan pentru cosmetice.

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, își petrece o mare parte a timpului în delegații la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Buget al UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În ciuda funcției sale locale, Boc este criticat pentru lipsa de transparență și absența frecventă din Primăria Clujului, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa administrativă în oraș. Totodată, legăturile sale la nivel european sunt văzute ca oportunități de networking politic, dar și de obținere a fondurilor europene pentru Cluj-Napoca.

Naționalismul extremist care acaparează și istoria: exemplul Slovaciei

În timp ce Slovacia comemorează cea de-a 80-a aniversare a revoltei naționale slovace, moștenirea acesteia este rescrisă pentru a servi agendei naționaliste de astăzi.

Este remarcabil cum, în această poveste, termenul de hazna își atinge ambele sensuri.

Conform DEX:

HAZNÁ, haznale, s. f. 1. Bazin subteran de dimensiuni relativ mici, folosit pentru colectarea și decantarea apelor impurificate provenite dintr-un număr mic de gospodării; p. ext. latrină. 2. (Înv.) Clădire sau încăpere a vistieriei în care se păstrau un tezaur, o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preț; p. gener. vistierie. – Din turcă: hazine, hazne.

Galerie foto cu obiecte din ceramică descoperite în situl Udricani în luna ianuarie 2018:

*

Pentru că se află într-o etapă intermediară de lucru, arheologii au două ipoteze în acest moment: 1) obiectele ar putea proveni de la o familie înstărită, care folosea astfel de produse de lux; 2) acolo ar fi funcționat o farmacie sau un magazin care comercializa produse cosmetice.

Se estimează că aceste artefacte datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, maximum începutul secolului XX.

Momentan, toate se află la Departamentul de Arheologie al Muzeului Municipiului București, unde sunt spălate, înregistrate și fotografiate, urmând ca apoi să ajungă la laboratorul de restaurare. Unele sunt doar puțin ciobite, altele prezintă provocarea unui complicat puzzle.

Cele bine conservate și cele care au caracteristici inedite urmează să fie expuse în cadrul Muzeului.

Theodor Ignat, șeful Biroului de Arheologie al Muzeului Municipiului București. Foto: Lucian Muntean

*

Articol realizat cu sprijinul Muzeului Municipiului București.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€