O vedere deasupra unui oraș bogat FOTO Lucian Muntean

Clubul de Sifonat Metodic București

Marele mister bucureștean: cum poate arăta așa de rău un oraș atât de bogat? Cum poate el avea o infrastructură atât de precară?

Pentru că Bucureștiul este incredibil de prosper, cifrele o arată. Produsul Intern Brut (PIB) al capitalei reprezintă un sfert din cel al României (sau jumătate din cel al imensei Ucraine, dar de cinci ori mai mare decât cel al Republicii Moldova).

PIB-ul per capita (la putere de cumpărare ajustată) din București îl depășește pe cel din alte capitale europene precum Berlin, Madrid, Lisabona, Atena, Budapesta sau Vilnius. Aceste performanțe economice sunt realizate în pofida unei administrații de nivelul Asiei Centrale, obstacolul major care împiedică metropola de pe Dâmbovița să își atingă potențialul.

Resursele Bucureștiului sunt risipite, deturnate, căpușate.

Exemplele sunt la tot pasul, dar azi voi scrie despre unul singur. Un aliaj perfect de sfidare, incompetență și aruncare a banilor publici pe fereastră.

Politica municipalității în materie de sport este deplorabilă. Cu incomparabil mai puține resurse, Clujul a ajuns capitala sportivă a țării. Asta pentru că Bucureștiul nu are o sală polivalentă modernă, dar nici patinoar, nici terenuri de sport pentru copii, nici o politică de stimulare a activității sportive de masă pentru sănătatea populației.

Însă primăria a decis să le dea bucureștenilor ceea ce ei nu au cerut niciodată: un club omnisport construit de la zero, cu începere din 2007 – CSM București. 

Pe cine a consultat Primăria Municipiului București când a înființat această structură sportivă proprie? Ați ghicit: pe nimeni!

În București, erau deja cinci cluburi sportive care câștigaseră Cupa Campionilor Europeni la jocuri sportive: Dinamo București (handbal, rugby, volei masculin), Steaua (fotbal, handbal masculin), Rapid (volei masculin), Grivița (rugby), Știința (handbal feminin).

Foarte puține sunt grupările europene cu asemenea performanțe. Prin tripla sa, Dinamo se situează la nivelul miticei FC Barcelona (fotbal, handbal, baschet), chiar dacă sub ȚSKA Moscova (baschet, handbal, hochei, polo, volei). 

Performanțele la sporturi de echipă sunt dublate de cele din alte discipline, unde cluburile bucureștene au dat României sute de medaliați olimpici, mondiali și europeni. Totuși, acestea se zbat de ani buni în mediocritate.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Din 2010 încoace, Steaua a câștigat titlul național doar la polo, Dinamo doar la handbal masculin, Rapid la polo feminin, pe când Grivița și Stiința București se afundă în anonimatul diviziei secunde.

Sprijinul municipalității ar fi fost binevenit pentru a revitaliza aceste branduri cu istorie glorioasă. Ar fi putut ajuta cluburile departamentale să își feminizeze echipele sau să își crească amprenta socială și ancorarea în comunitate ori competența administrativă prin accesarea de granturi municipale acordate concurențial.

Cluburile bucureștene sunt de departe cele mai populare din țară. Prin echipele lor de fotbal, mai ales, Steaua (divizată acum între CSA și FCSB), Dinamo și Rapid au adunat suporteri în toată România (doi din trei bărbați sunt susținători ai acestora, arată un sondaj din decembrie 2019 al Gazetei sporturilor).

Prin urmare, crearea unui club al primăriei este ilegitimă. Dacă ar fi fost consultați, bucureștenii nu ar fi exprimat niciodată această opțiune în dauna cluburilor lor preferate.

De altfel, echipele CSM jucau dinainte de pandemie cu tribunele goale la meciurile de acasă, cu excepția echipei feminine de handbal, un conglomerat de staruri internaționale, și aceea în special la meciurile din cupele europene. 

Cât îl costă pe bucureștean CSM? 10 milioane de euro în 2019 și 2020, după ce în 2018 decontul a urcat la aproape 16 milioane, cel mai mare buget din țară la acel moment. Ce performanțe a adus această conductă de bani publici? Neglijabile.

Singurele titluri naționale au venit la handbal feminin (patru consecutive între 2015 și 2018) și la volei feminin (2018). În plus, fetele de la handbal au cucerit în 2016 Liga Campionilor, performanță cu adevărat excepțională, unică după 1989.

Mai mult, echipele de volei (feminină și masculină) și rugby au fost desființate în 2019, chiar înainte de începerea competițiilor, lăsând destui sportivi profesioniști șomeri. A rămas în picioare doar handbalul, unde starurile  de la CSM au ratat titlurile din 2019 și 2020 în fața SCM Râmnicu Vâlcea, echipă cu un buget de două ori mai mic. 

Cât de bine este gestionat CSM? Dezastruos! Clubul navighează ca o navă cu cârma avariată, dar colcăie de băgători de seamă bine plătiți, angajați pe criterii netransparente. Echipa de handbal feminin schimbă doi-trei antrenori pe sezon. Procesele intentate de foști angajați pentru recuperarea salariilor restante se numără cu zecile. Marketingul este jalnic.

Deși are sub contract staruri mondiale (în frunte cu Cristina Neagu), expunere mediatică, plus Liga Campionilor în palmares, clubul nu a găsit un sponsor tehnic nici măcar pentru echipa de handbal feminin. Așa că le cumpără handbalistelor până și echipamentul de joc. Evident, la prețuri umflate și prin licitații dubioase

Handbalistele plătite cu multe mii de euro pe lună și venite din Croația, Franța, Muntenegru, Olanda, Slovenia, Spania nici măcar nu sunt prezentate pe situl clubului, probabil prin contagiune de la lipsa de transparență a primăriei.

Sponsorii privați se numără pe degetele de la o mână. De cele mai multe ori, nu există nicio logică sau strategie. În 2017, clubul a adus la echipa de volei feminin o jucătoare de top din Serbia, plătită, se pare, cu 20 000 de euro pe lună (Jovana Brakocevic), dar își juca meciurile la subsolul unui mall, inclusiv o finală de cupă europeană.

De altfel, ce ironie, clubul primăriei nu dispune de săli de joc sau antrenament (spre deosebire de Rapid, Dinamo sau CSA Steaua, care au bază materială și suporteri), ci le închiriază de la rivale. 

În jurul navei amiral, adică handbalul feminin, flotila CSM s-a scufundat. Totuși, taxele și impozitele bucureștenilor continuă să finanțeze un proiect sportiv eșuat, drenat metodic de resurse și administrat pompieristic.

Clubul de sifonat metodic București este doar o altă companie municipală a cărei rațiune de a fi este tocmai de a fi devalizată. Desigur, bucureștenii se pot consola cu ideea că, la 10 milioane de euro pe an, clubul costă mai puțin decât inutilul pasaj Ciurel (50 milioane) și alte găuri negre municipale în care le dispar banii. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...