Sabin Sărmaș este președintele Autorității care va gestiona fonduri de 2 miliarde de euro Foto: Simion Mechno / AGERPRES FOTO

Cine va coordona digitalizarea României

Programele informatice încă se livrează pe CD în unele instituții din sistemul public în România. Așa cum dosarele cu hârtii tapetează pereții, în locul documentelor electronice. Soluțiile la această realitate ar trebui să vină, în următorii ani, de la Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Ar urma să fie principalul instrument prin care guvernul urmărește digitalizarea sistemului public.

Creată la începutul acestui an, noua Autoritate ar urma să gestioneze peste 2 miliarde de euro din fonduri europene, și, printre altele, să asigure interconectarea sistemelor informatice publice.

Cu alte cuvinte, este cel mai important instrument de creare și asigurare a guvernării electronice. În fruntea Autorității, Ludovic Orban a numit un tânăr liberal, Sabin Ioan Sărmaș. În ultimii ani, acesta a fost consilier local din partea PNL în Cluj-Napoca.

Am vrut să vedem ce experiență are și ce îl recomandă pentru postul în care a fost numit.


Sabin Sărmaș are 32 de ani, este inginer licențiat în Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Când s-a înscris în organizația de tineret a PNL Cluj, majoritatea colegilor săi știau că este nepotul sociologului Vasile Dâncu, fost ministru în guvernele Năstase și Cioloș.

Sărmaș a precizat pentru PressOne că este rudă cu Vasile Dâncu și are o relație foarte bună cu acesta, dar că nu îi este nepot.

Potrivit declarațiilor de avere depuse de-a lungul timpului, Sărmaș a fondat, în 2016, alături de doi foști colegi de facultate, compania IT Cicada Technologies. Până în 2018, a fost și administratorul acesteia.

În 2018, cu șase angajați, cifra anuală de afaceri a companiei trecea puțin peste 1 milion de lei.

Potrivit Registrului Comerțului, Sărmaș deține încă o companie IT inactivă, fondată în 2012, Ubiquitous Technologies. Aceasta n-a reușit să aibă o cifră de afaceri mai mare de 5000 de lei pe an, între 2013 și 2016.

În fine, tot Sărmaș mai deține, alături de mama sa, o firmă care se ocupă cu creșterea păstrăvilor, SC Aqua Trout SRL, care are cifra de afaceri 0 și înregistrează pierderi constant. Tatăl său, Ioan Sărmaș, este angajat al Direcției Silvice Bistrița-Năsăud și șef al Păstrăvăriei de stat Fiad Telcișor, înființată în 1982.

Potrivit declarațiilor sale de avere, veniturile actualului director al Autorității pentru Digitalizarea României au fost rotunjite constant, în ultimii patru ani, de subvenții primite de la stat pentru creșterea oilor și terenuri, după cum arată declarațiile sale de avere. Sumele încasate anual din subvenții variază între 100.000 de lei (2016) și 25.000 de lei (2019). În 2016 și 2017, aceste subvenții sunt principala lui sursă de venit.

Nu am reușit să găsim online un CV al lui Sabin Sărmaș, dar, potrivit LinkedIn, el a absolvit în 2009 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, secția Telecomunicații, după care, în următorii trei ani notează că a fost doctorand la aceeași universitate. Totuși, la finalul celor trei ani de bursă, Sărmaș nu a mai susținut lucrarea și nu a obținut titlul de doctor.

Între 2014 și 2016 a fost membru în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome a Domeniului Public și Privat din Cluj. În 2016 a devenit consilier local din partea PNL și membru în consiliul de administrație al unei grădinițe și a liceului „Avram Iancu” din Cluj.

Sabin Sărmaș alături de premierul Ludovic Orban Foto: Facebook

Într-un dialog cu PressOne, Sărmaș a explicat că pentru postul pe care îl ocupă îl recomandă atât experiența sa în IT cât și cea în administrație publică, obținută în timpul mandatului de consilier local.

Reporter: Există un grad de rudenie între dvs. și Vasile Dâncu? Am auzit nenumărate variante.

– Nu-mi place să discut în general de aspecte de genul ăsta, dar nu ascund că există un grad de rudenie. Adică n-ar fi de ce să ascund asta. Am o relație bună cu Vasile Dâncu, profesională.

E un om de la care ai multe de învățat. El e rudă cu mama mea, verișor de gradul al treilea sau ceva de genul ăsta. Nici vorbă că aș fi eu nepotul lui, cum se tot vehiculează. Practic a copilărit cu mama, ei sunt niște verișori îndepărtați, e un decalaj de generație acolo.

Ca să fiu precis, bunicul meu e văr cu Vasile Dâncu. De la asta și până la nepotul lui Dâncu e un drum destul de lung. Dar am o relație foarte bună cu el.

– Nu am reușit să găsesc un CV al dvs. Pe pagina de LinkedIn apare că ați fost doctorand, dar nu apare titlul.

– Am fost la UTCN trei ani de zile în cadrul unui program doctoral, dar nu mi-am susținut teza. Cumva, nu m-a atras în final universitatea și nici să rămân în universitate. Îmi doream ceva un picuț mai dinamic.

Nu vreau să fac cercetare toată viața, ăsta a fost unul dintre motive. Și motivul principal a fost exigența față de teză. Adică, o teză nu e un lucru pe care-l mai repeți o dată-n viață. Dacă ai făcut-o prost o dată, cu aia rămâi toată viața.

Și atunci am zis că decât să fac o chestie de care să nu fiu neapărat mândru și să cred că nu se ridică la așteptări, mai bine n-o susțin. Dac-o să fie vreodată să o susțin, o voi susține. Dacă nu, asta este.

– A fost vorba de un doctorat cu bursă POSDRU?

– Da, era unul dintre primele programe. Știu că au fost ceva probleme la început, cu întârzierea la fonduri și așa mai departe, tare greu ne-am descurcat cu banii.

– Întreb pentru că știu că la genul acesta de programe, unele universități cereau doctoranzilor să înapoieze banii dacă nu susțin lucrarea.

– Lucru care se și întâmplă în cazul meu, adică sunt într-un grafic de returnare a banilor. (datoria menționată nu apare în niciuna din declarațiile de avere depuse de Sărmaș, n.red.)

– Mai aveți trecute în declarațiile de avere venituri dintr-un proiect derulat prin Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale și subvenții. E vorba de subvenții pentru creștere de ovine?

– Subvențiile respective erau subvenții din activități agricole. PFA-ul avea asta obiectul de activitate. Erau două tipuri, cred combinate, nu mai rețin exact. Aveam și un teren pentru care primeam ceva subvenție. Și pentru ovine, da, ovine erau.

– Ce credeți că vă califică pentru poziția de director al acestei Autorități?

– Experiența destul de, să zic, consistentă până la urmă în zona de management pe care am avut-o în tehnologia informației. Și asta mă ajută, și contactul pe care l-am avut cu domeniul public, pentru că e greu oricum, dacă nu înțelegi sistemul public, să vii și să reușești să implementezi politicile care se aplică în dezvoltarea de proiecte în zona privată.

Din afară pare destul de ușor și întrebi de ce nu se aplică imediat toate metodologiile pe care le folosim noi, toate procesele pe care le folosim în zona privată. Îți dai seama de multe ori că te împiedică legislația profund.

Pe urmă sunt și niște blocaje în mecanismele din administrația publică. Și atunci combinația asta de experiență atât cu zona publică, în ideea în care am fost consilier local, dar și cu experiența din privat, pentru că am reușit să construiesc o firmă de la 0, fără să plec dintr-o companie mare.

Aici mă laud, deși nu e neapărat foarte normal. Dar am reușit să creez o companie fără să plec cu un proiect de la o firmă mare, cum se întâmplă de foarte multe ori. Fără să am contracte în zona de tehnologie a informației cu statul… nu că statul e un lucru rău, dar nu le-am avut. Am clădit-o nu ușor, dar am reușit să clădesc firma asta. Și asta înseamnă că oarecum am reușit să-mi validez câteva proiecte pe care le-am început.


Pentru a înțelege mai bine ce va trebui să facă Autoritatea pentru Digitalizarea României, am apelat la Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii din România (ANIS).

Mihai Cazacu, Public Affairs Manager al Asociației, a explicat pentru PressOne că principala provocare a lui Sărmaș va fi să angajeze profesioniști în noua Autoritate.

Lipsa personalului înzestrat cu abilitățile și cunoștințele tehnice adecvate, din cauza salarizării proaste, este cauza principală atât pentru proiectele ratate în trecut, cât și pentru lipsa proiectelor de digitalizare în administrația publică.

Deși în spațiul public circulă informații cu privire la salarii foarte ridicate în administrația publică, ele nu se referă la posturile care necesită studii de științe exacte (inginerie, medicină, biologie, etc). Lipsa generalizată a inginerilor publici face ca instituțiile din administrație să nu poată determina corect soluțiile tehnice necesare atunci când negociază cu furnizorii sau cu consultanții. Asta este valabil și pentru sisteme informatice, și pentru autostrăzi, căi ferate și spitale. Este păcat, pentru că România este una dintre puținele țări europene unde studiile în domeniul științelor exacte continuă să fie populare”, a explicat Cazacu.

I-am solicitat să treacă în revistă și care sunt problemele care vor avea nevoie de intervenție și rezolvare rapidă în domeniu. Cazacu a vorbit despre rezistența la digitalizare a unei clase de funcționari publici care s-au obișnuit cu privilegiile pe care le oferă

Rezistența principală la eliminarea hârtiilor provine din partea unor conducători de departamente care își bazează influența față de șefii lor pe capacitatea de a „rezolva” probleme pentru acei șefi prin antedatarea unor documente sau prin „rătăcirea” altora. În paranteză fie spus, majoritatea salariilor care revoltă opinia publică sunt la acest nivel.

Cum sunt extrem de puține persoane care au autoritatea de a antedata sau rătăci documente, rezistența la eliminarea hârtiilor în interiorul instituției este în realitate ușor de redus. Pentru fiecare conducător care acceptă să antedateze sau să rătăcească hârtii există zeci de alți angajați ai instituției care pot să îi ia locul și care își vor îndeplini atribuțiile corect.

Mihai Cazacu, Public Affairs Manager, ANIS

În fine, Cazacu a mai arătat că industria locală de software speră la implementarea unui mecanism de consultări periodice între Autoritate și mediul privat.

De asemenea, ne așteptăm ca industria să fie implicată în elaborarea normelor tehnice de implementare a Cadrului Național de Interoperabilitate, astfel încât să se respecte neutralitatea tehnologică și să se asigure o standardizare a modului în care se vor implementa viitoarele proiecte de digitalizare.

Existența unui Cadru Național de Interoperabilitate utilizabil va asigura predictibilitatea și transparența necesare, deoarece firmele de software vor cunoaște arhitectura generală a proiectelor și anumite aspecte importante ale implementării. Aceste informații, care până acum nu au fost niciodată publice, le vor permite să-și aloce corespunzător resursele în cazul în care ar dori să participe la implementarea proiectelor de digitalizare a administrației”, a încheiat el.


Autoritatea pentru Digitalizarea României a fost înființată prin Ordonanță de Urgență în luna noiembrie a anului trecut și este subordonată premierului României, Ludovic Orban. În 16 ianuarie, Guvernul a mai emis un OUG care conține norme de operaționalizare a Autorității.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...