„Ne-au părăsit curajul și rațiunea și am venit cu o intervenție masivă în piață.” Cum explică Consiliul Concurenței creșterile record de prețuri

Guvernul aprobă prin ordonanță de urgență acordarea unui nou ajutor financiar de care să beneficieze în principal persoanele vârstnice, pe fundalul creșterii record de prețuri. 700 de lei ar urma să primească pensionarii din sistemul public ale căror pensii sunt sub 2.000 de lei, se arată în proiect. Între timp a început și emiterea tichetelor sociale, pentru persoanele vulnerabile. 

Comisia Europeană estimează că inflația va înregistra în acest an o valoare record de 8,9% în România, mai mult decât dublu comparativ cu 2021, context în care, susțin multe voci, sunt posibile și măsuri mai puțin populare, greu de asumat de coaliția la guvernare. 

Este o situație de criză în care sunt căutați și vinovați: „(…)acest Bogdan Chirițoiu încearcă în mod constant falimentarea firmelor private cu capital românesc”, îi reproșează, de exemplu, deputatul PSD Radu Cristescu președintelui Consiliului Concurenței. Spre aceeași instituție se uită și senatorul social democrat Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice.

El reproşează Consiliului Concurenţei un “apetit crescut” de a amenda cu sume mari companii autohtone şi chiar companii de stat, în condiţiile în care, susține Daniel Zamfir, ar exista o “lentoare” de a lua măsuri împotriva companiilor care „fie au înţelegere, se cartelizează, fie au un monopol de piaţă”.

PressOne l-a întrebat pe președintele Consiliului Concurenței dacă are vreo responsabilitate pentru creșterile de prețuri, dar și cum arată parteneriatul între instituția pe care o conduce și ceilalți reprezentanți ai statului, din moment ce contribuabilii sunt obligați să urmărească acuzele reciproce între oameni care ar trebui, de fapt, să lucreze împreună și să le reprezinte interesele.

PressOne: Cum explicați dvs. inflația actuală, independent de instituția pe care o conduceți?

Bogdan Chirițoiu: Este inflație, nu avem doar o creștere a unui preț. Este o creștere care a pornit în primul rând de la energie și care se răspândește în restul economiei. Și nu există o singură cauză.

Cea mai importantă cauză pentru ce se întâmplă acum este războiul și pregătirea războiului. E clar acum că Rusia a redus de anul trecut livrările de gaze către Europa, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la gaze și indirect și la electricitate. Iar invazia efectivă din februarie nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile. 

Da. E inflație. Pornește de la energie și se leagă în primul rând de comportamentul Federației Ruse. 

PressOne: Cu toate acestea dvs. ați declarat relativ recent că „liberalizarea nu e o problemă, ci modul în care a fost făcută” de către statul român. Cum explicați astăzi această afirmație? 

B.C.: Liberalizarea este un lucru bun în principiu și a fost un lucru bun la momentul respectiv. Acum avem tendința umană să ne uităm mai degrabă la lucrurile rele, decât la cele bune. Atunci când am liberalizat prețurile la gaze, ele au scăzut. Dacă nu făceam liberalizarea, am fi plătit facturi cu mult mai mari, la vremea respectivă. 

Nu liberalizarea în sine e problema, ba chiar ne ajută să fim mai raționali, din punct de vedere economic. Să ieșim din modelul nostru, cred eu, greșit pe care îl perpetuăm și în momentul de față: dăm bani la toată lumea. Și la cei bogați, și la cei mai săraci. În loc să ne concentrăm să-i sprijinim cu adevărat numai pe cei care au neapărată nevoie de acest sprijin. 

PressOne: În această logică, cum explicați faptul că statul român nu a reușit nici până astăzi să stabilească cine și ce este un „consumator vulnerabil”?

B.C.: Totuși, statul a făcut pași. Pași târzii, dar i-a făcut. Anul trecut a fost aprobată legea privind consumatorul vulnerabil. Și a venit cu măsuri de sprijin suplimentare pentru această criză. Categoria de „vulnerabil” a fost extinsă, pe perioada crizei. Sunt lucruri, spun eu, corecte. 

Ce mi se pare greșit e faptul că am cedat, ne-au părăsit curajul și rațiunea și am venit cu o intervenție masivă în piață, care va fi foarte costisitoare. 

PressOne: Vă referiți la ordonanța care prevede plafonarea prețurilor în energie? 

B.C.: Da. „Plafonare” sună frumos, dar în realitate trebuie să fii conștient că prețurile alea sunt mari și că cineva tot trebuie să le plătească. Statul le plătește și nu înseamnă că în realitate costurile sunt mai mici. Bugetul statului va plăti diferența. Și tot de la noi, contribuabilii, va lua statul banii ăștia. 

Anul trecut speram că mergem pe un drum bun și că vom reduce sprijinul doar la cei mai vulnerabili. Îi putem ajuta și pe restul, dar cum? Îi ajutăm să-și monteze panouri solare sau să aibă alte sisteme de energie, mai puțin consumatoare. 

Statul poate să-i ajute așadar și pe cei mai înstăriți, dar prin alte metode, mai inteligente decât ceea ce face în momentul de față, la costuri uriașe. 

PressOne: M-aș uita însă și spre comportamentul companiilor din energie. Până la urmă cât de corecte au fost în raport cu consumatorii lor? 

B.C.: Companiile mari, obișnuite să dețină monopoluri în energie, au o mare dificultate să se adapteze la piață. Trebuie să menținem o presiune asupra lor și de-asta am și dat amenzi. Toți distribuitorii de gaze din România au fost amendați de noi. Celor mai mari patru distribuitori le-am dat amenzi de 10 milioane de euro. 

Investigăm distribuitorii și furnizorii din electricitate. N-avem cum să ne imaginăm că aceste companii sunt ușă de biserică. Dar e totuși corect de spus că prețurile mari la energie din momentul de față nu au legătură cu un comportament incorect al companiilor din România și nici din restul Europei. Prețurile cresc peste tot din cauza comportamentului Rusiei. 

PressOne: Însă undeva în luna mai nu excludeați posibile înțelegeri monopoliste, între companii, care ar putea provoca creșteri de prețuri. S-a schimbat ceva între timp? 

B.C.: În continuare nu exclud că e posibil să fie comportamente incorecte. Noi am amendat și investigăm. Dar nu astfel de comportamente incorecte cresc prețurile în halul în care au crescut ele. Repet: acest lucru s-a întâmplat din cauza acțiunilor, comportamentului Rusiei și războiului. 

Acum, că pe lângă elementul acesta principal, mai pot fi niște elemente ce țin de incorectitudinea companiilor, atunci, da. E posibil. Din acest motiv au fost amendați de ANRE, ANPC. De asta investigăm și amendăm și noi. Dar trebuie să fim realiști: sancțiunile vizează fenomene totuși marginale. 

PressOne: În România unele companii „au reușit” să găsească o cale și să se transforme într-un fel de samsari de energie.

B.C.: Asta fac. Cumpără și vând. Așa fac furnizorii. Cumpără energie de la producători și vând, ăsta e modelul lor de afaceri. 

PressOne: Au fost și companii de garsonieră care au denunțat contractele și au dispărut în ceață.

B.C.: Da.

PressOne: Cum explicați atunci faptul că autoritățile, în ansamblu, sunt mereu surprinse de acest mod de operare?

B.C.: Nu am o explicație, pentru că nu e prima dată când se întâmplă. În urmă cu trei ani s-a întâmplat același lucru. Atunci scandalul a fost mai mic, pentru că au fost afectați doar consumatorii industriali. Lumea a uitat, dar lucrurile acestea s-au întâmplat. Noi le-am semnalat la vremea respectivă și de asta am recomandat să se ia măsuri prin care să fie penalizați mai serios furnizorii oportuniști. 

Două lucruri am recomandat: să fie sancțiuni mai mari, să poată fi scoși de pe piață și să fie obligați să prezinte garanții clientului, când îi promit că îi vând o cantitate de energie. Să arate înainte că au deja contractată acea cantitate de energie sau că au resurse să plătească penalități. 

Comportament incorect, pornit tot de la o companie de stat 

PressOne: Ce s-a ales de recomandările Consiliului Concurenței?

B.C.: Cred că parțial au fost implementate. Știu că în toamnă ANRE a luat măsuri în acest sens. S-a întărit disciplina în rândul furnizorului, dar abia din toamnă, când deja se întâmplaseră fenomene de tipul celor descrise de dvs. 

În rândul companiilor, Electrica, compania statului, a greșit masiv privind facturarea către consumatori. Nu s-a ținut cont de legea dată de guvern privind compensarea. A pornit de la o companie de stat. Celelalte companii poate n-au fost perfecte, dar au reușit în mult mai mare măsură să respecte legea, față de cum a reușit, iată, o companie a statului. 

PressOne: Teoretic, România ar avea experiența precedentei liberalizări. Ce nu a învățat sau ce nu a vrut să învețe statul român?

B.C.: Faptul că tolerăm furnizori oportuniști și că nu e suficientă disciplină în piață. Și doi: de ce sunt consumatorii noștri mai afectați decât cei din alte țări? Pentru că de crescut, au crescut prețurile în toată Europa. Și România e aliniată: prețurile noastre la gaz sunt foarte apropiate de cele din restul Europei. La fel și la electricitate. 

Problema este că la noi au o pondere foarte mare contractele pe piața pe termen scurt, pe piața spot, iar impactul se transmite extrem de ușor. Orice creștere de preț se duce mult mai rapid la consumator, față de alte țări, unde predomină contractele pe termen lung. 

Nu am construit suficiente instrumente care să permită consumatorului să aibă contracte pe termen mai lung. Și atunci România rămâne extrem de dependentă de piața de a doua zi, una extrem de volatilă. 

PressOne: Cum pot rezista oportuniștii – sau chiar un cartel – fără o formă, directă sau indirectă, de complicitate din partea politicienilor?

B.C.: Devine prea filosofică discuția. E clar că e o lipsă de acțiune din partea autorităților, care s-au mișcat încet pe unele subiecte. Acum nu pot eu să spun dacă asta e sau nu complicitate. 

Devin eu filosofic cu un citat din Napoleon, care spunea că prostia e mult mai gravă ca hoția. E mult mai răspândită și produce pagube mult mai mari. Când ceva merge prost, cât e eroare și cât e rea intenție? E greu de spus. 

Nu neglijez faptul că unele lucruri merg prost din nepricepere, din eroare. Nu neapărat că cineva are o intenție. Până la urmă și un complot e greu de organizat, trebuie niște calități. Trebuie să existe o anumită competență, care de obicei lipsește. 

PressOne: Politizarea conducerilor autorităților de reglementare ce impact credeți că are? 

B.C.: Nu este un model uniform. Avem instituții care merg mai bine și instituții care merg mai puțin bine. Nu cred că sunt eu în măsură să fac o apreciere generală privind toate autoritățile de reglementare. 

Vedem instituții în care mandatele sunt mai lungi, altele unde cu greu își termină cineva un mandat. 

PressOne: ANRE unde ar fi, din acest punct de vedere?

B.C.: Eu spun că ANRE are cea mai dificilă sarcină, pentru că industria de energie are un impact foarte puternic la consumator. Au cea mai dificilă activitate. Cumva e normal să fie mai multe probleme acolo, în comparație cu alte locuri. 

PressOne: Care e responsabilitatea Consiliului Concurenței, pe fundalul creșterilor de prețuri? Vi s-a reproșat direct, inclusiv din partea unor parlamentari PSD.

B.C.: Ce face Consiliul Concurenței? Are grijă să nu se formeze carteluri, ca să nu crească prețurile. Și atunci e cumva natural reproșul, am sesizat că există această tendință.  

Oamenii se gândesc „au crescut prețurile, înseamnă că cei de la Consiliu n-au văzut cartelurile care le-au crescut”. Dar acum e o altă situație. Nu e o creștere doar într-o piață, unde câteva companii nu se comportă corect. Acum avem o creștere în toată economia, de aceea se numește inflație. 

Nu are nicio legătură cu Consiliul Concurenței și n-are treabă cu cartelurile sau cu proasta funcționare a pieței. Are legătură cu situația macroeconomică. Sunt alte pârghii. Instrumentele de luptă cu inflația nu sunt la Consiliul Concurenței. Cu inflația ne luptăm prin dobânzi mai mari și cheltuieli mai mici din partea statului. 

PressOne: Arătați spre guvern și Banca Națională? 

B.C.: Da. Pârghiile sunt la BNR și la guvern, în special la ministerul de Finanțe. 

PressOne: Anumiți parlamentari PSD nu sunt de acord cu acest argument. De ce considerați că se întâmplă acest lucru? 

B.C.: Oamenii sunt liberi să aibă  propriile opinii. Poate fi un deficit de înțelegere, pot fi și alte explicații. Poate se caută o anumită acoperire a unor acțiuni politice. E în firea lucrurilor, până la urmă. În România instituțiile de reglementare sunt independente. Nu iau decizii după cum le spune Parlamentul sau altcineva. Sunt instituții care trebuie să aplice legea sub controlul instanțelor.

Cei care ne spun nouă dacă am greșit sau nu în modul cum aplicăm legea sunt judecătorii. Altă instituție a statului poate avea opinii, dar nu poate interfera cu modul în care luăm deciziile. Asta se scapă din vedere. Oamenii despre care vorbiți nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă. 

PressOne: Contribuabilii români văd de multe ori două entități ale statului care își fac reproșuri. Care e de fapt mesajul care ajunge la oameni?

B.C.: Mi se pare că noi, cei din administrație, în sensul larg, într-adevăr, nu ne facem datoria. Datoria de a explica populației ce se întâmplă și de a o pregăti. Cred că e multă confuzie la nivelul populației. Oamenii văd creșterile de prețuri și nu văd și explicațiile. 

Ce treabă au roșiile cu războiul? Au. Pentru că a crescut și prețul îngrășămintelor. Dacă trebuie transportate din seră la piață, atunci crește și prețul transportului. Războiul generează creșteri de prețuri în foarte multe domenii, iar legăturile pot să nu fie intuitive.  

Dacă nu le explicăm asta oamenilor, atunci ei vor trăi iar cu senzația că se întâmplă ceva care nu e sub controlul lor, rezultatul unui comportament incorect sau al unei conspirații. De data asta nu e nicio conspirație. Sunt lucruri pe care nu le putem împiedica, România nu poate opri războiul. Dacă înțelegem cauzele, putem lua acțiuni ca să împiedicăm efectele.

PressOne: Există vreun lobby sau o anumită apropiere între unii producători, din anumite sectoare economice și oameni politici, care ajung apoi să „colaboreze”? 

B.C.: Oamenii de afaceri din companii mari, mici, străine sau românești evident că au relații. Tocmai de asta peste tot în Europa instituțiile de reglementare sunt independente. N-o să dăm amenzi după prietenia lui X cu Y. Instituțiile trebuie să-și facă treaba.

Retorica naționalistă, reactivată de unii parlamentari PSD

PressOne: E posibil să existe o prietenie între producătorii autohtoni de ouă, de exemplu și anumiți oameni politici? 

B.C.: Nu știm dacă vorbim de o industrie întreagă, de o ramură. Evident că sunt anumite companii importante într-un județ, să spunem, și care pot avea legături. Și până la un punct e firesc: oamenii politici trebuie să reprezinte interesele comunității, inclusiv economice. Ce trebuie să înțeleagă toată lumea e că noi nu luăm decizii în funcție de ce companie e prietenă sau nu cu politicieni. 

PressOne: Vi s-a reproșat că vizați în mod direct producătorii români de ouă, pe care i-ați amendat cu 6% din cifra de afaceri. 

B.C.: Nu se așteaptă nimeni ca atunci când amendezi o companie, oamenii de acolo să fie foarte fericiți. Evident că se plâng. Se plâng și prietenilor pe care îi au. 

Modul în care luăm noi deciziile e riguros. E multă atenție la detalii, atunci când luăm decizii. Sunt supervizate și de Comisia Europeană, se uită și ei. Dacă greșim, există recursul la instanță.

Sunt foarte rare situațiile în care judecătorii decid că noi am aplicat în mod greșit legea. Procentul nostru de succes la Înalta Curte e de peste 95%, în ultimii ani. Uneori, instanța poate reduce cuantumul amenzii. 

PressOne: De ce a amendat Consiliul Concurenței producătorii autohtoni de ouă?

B.C.: Am amendat cinci companii. Unele au primit 3% din cifra de afaceri, altele 6%. O companie și-a și recunoscut vinovăția și a primit astfel o amendă mai mică. Referitor la capitalul românesc: după cum am spus, nu dăm amenzi diferite străinilor și românilor. Și în cazul ouălor, unele companii au capital românesc și altele capital străin.

Companiile respective au încercat să crească prețurile la ouă, ceea ce a afectat consumatorii. În unele momente au și reușit. Și era important să fie sancționate.

Dar nu e singura sancțiune. Vorbim mult mai mult de 2 milioane amendă la ouă decât de peste 70 de milioane de euro, amendă pentru producătorii de imunoglobuline. Cazul mare pe anul trecut, din punctul de vedere al sancțiunii, dar și ca impact social, a fost cel al imunoglobulinelor, unde firmele farmaceutice sunt, toate, străine. Acolo a fost vorba de accesul pacienților români la medicamente. 

E normal să ne uităm cu prioritate la firmele mari, care au potențialul să afecteze economia. Anul trecut 90% din amenzi au fost către firme mari, care sunt, în general, străine. 

PressOne: În climatul politic și social actual, vedeți riscul instrumentalizării unei retorici naționaliste care să vizeze separarea oamenilor de afaceri în două categorii: străini și români? Și care ar putea fi posibilele consecințe, dacă s-ar întâmpla asta? 

B.C.: Riscuri au fost. Să ne aducem aminte că acum câțiva ani eram în această situație (n.r. referință la perioada Liviu Dragnea). Cred că societatea românească a arătat că poate trece peste așa ceva. 

În momentul de față și climatul intern, dar și faptul că avem un conflict militar la granițe ne fac pe toți să înțelegem că e foarte bine că suntem în UE și NATO. Și e important să arătăm că ăsta e locul nostru. 

Acum trei ani vedeam un risc mult mai mare, acum mi se pare că pericolul, în bună măsură, a trecut. Nu spun că trebuie să lăsăm garda jos, dar mi se pare că pericolul e mult mai mic. 

PressOne: Vi se impută că solicitați protecție din partea SPP. De ce aveți nevoie de SPP, într-o țară în care și șefii Consiliilor Județene cer, de exemplu, girofar?

B.C.: Serviciile SPP există deja de 10 ani și nu e singura măsură de protecție la Consiliul Concurenței. Suntem verificați cu privire la modul în care gestionăm informațiile confidențiale, comunicațiile noastre sunt protejate de STS. E un pachet de măsuri prin care e protejată instituția de diferitele intervenții. 

Protecție SPP există de 10 ani și a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, CSAT. A fost votată și de Parlament, acum trei ani. Că Parlamentul s-a răzgândit și vrea să elimine această prevedere din lege, ok. Dar până la urmă vorbim de un conducător auto. 

PressOne: Spuneți că aveți nevoie de un șofer de la SPP? 

B.C.: Îl am deja, de 10 ani. Și aș prefera să-l țin. Dar dacă e un subiect atât de important pentru Parlament, vom angaja alt șofer. Nu e ăsta un capăt de țară. 

PressOne: Sunteți președintele Consiliului Concurenței de mai bine de 13 ani. V-ați pus vreodată problema că e posibil să fie cam mult?

B.C.: Da. 

PressOne: Când anume v-ați gândit la asta?

B.C.: Am candidat pentru un nou mandat anul trecut. Până la urmă m-am gândit că în contextul în care e Consiliul e interesant și pentru mine să continui, dar și pentru instituție. Asta a fost concluzia mea. Parlamentul m-a audiat și mi-a acordat votul. Președintele m-a numit.

Ce aduce viitorul, nu știu să vă spun. În orice caz, și eu mi-aș dori la un moment dat să fac și altceva în viață. Și pentru mine, dar și pentru că există riscul să te plafonezi. De la caz la caz. Depinde de context și de ce oportunități sunt. Până la urmă este și o decizie personală, nu sunt condamnat la locul de muncă. Este și o decizie instituțională, despre ce e cel mai bine pentru Consiliu.