Cinci narațiuni false privind vaccinarea anti-COVID, reactivate de un raport CNCAV vechi de șase luni

Cândva pe la jumătatea anului trecut, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) publica, fără surle și fără trâmbițe, un raport de activitate intitulat „ROVACCINARE Misiune îndeplinită 2020-2022”. Pe lângă titlul neinspirat, care prezintă în termeni optimiști o campanie de vaccinare care a imunizat sub jumătate din populație, documentul a stârnit controverse din două alte motive. 

O dată pentru că vorbește pe larg despre reacțiile adverse cauzate de vaccinurile anti-COVID și a doua oară pentru că existența sa n-a fost mediatizată suficient vara trecută, fiind descoperit anul acesta, complet accidental, de un fost purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății. 

Controversele legate de conținutul raportului și împrejurările publicării sale au readus în atenția publică o suită de narațiuni false despre COVID-19 și vaccinare. Niciuna dintre ele nu este nouă, dar asta nu le împiedică să rămână persistente în conștiința publică. 

PressOne a analizat fiecare narațiune în parte și a consultat experți în farmacovigilență pentru a vedea unde greșesc și unde au dreptate cei care astăzi, în ianuarie 2023, se arată revoltați de concluziile raportului CNCAV.

Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne

„Raportul a fost publicat pe ascuns”

Raportul și conținutul său au devenit subiect de polemici după ce Bogdan Oprea, purtător de cuvânt al ministerului Sănătății în ultimul mandat al lui Vlad Voiculescu, a atras atenția asupra existenței sale pe pagina personală de Facebook. Printre altele, acesta a reproșat autorităților că au publicat documentul pe ascuns. 

„Absolut îngrijorător, raportul publicat pe ascuns ne arată, în premieră, partea pe care autoritățile s-au chinuit atât de mult s-o ascundă și s-o mușamalizeze: raportările de efecte adverse (credeți-mă, știu ce vorbesc când fac referire la mușamalizare, și din perioada scurtului meu mandat de purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății, ianuarie – martie 2021, și din ulterioare experiențe medicale personale legate de vaccinare)”, scria Oprea pe Facebook în prima jumătate a lunii ianuarie.

Reproșul fostului purtător de cuvânt este doar pe jumătate adevărat. Într-adevăr, documentul a fost urcat pe site-ul campaniei de vaccinare fără prea multă fanfară, pe 6 iulie 2022, la scurt timp după ce secretarul de stat Andrei Baciu anunța că CNCAV se închide. Câteva zile mai târziu, pe 12 iulie 2022, pagina de Facebook RO Vaccinare posta un mesaj de adio în care era menționat și raportul de activitate CNCAV:

„În primul comentariu găsiți link-ul de la broșura în care am prezentat aproape tot ce a presupus Campania Națională de Vaccinare împotriva COVID-19 și toate instituțiile, organizațiile și asociațiile care ne-au susținut”, se arată în postarea paginii. Puțin mai jos, în secțiunea de comentarii, poate fi găsit și astăzi un link către raport. Din iulie 2022 și până astăzi, postarea a strâns peste 3800 de reacții și a fost împărtășită de peste o sută de ori. 

Am încercat să-l întrebăm și pe Andrei Baciu dacă a existat vreo conferință de presă sau vreun efort suplimentar de a comunica populației rezultatele campaniei de vaccinare, dar politicianul liberal n-a răspuns solicitărilor PressOne până la ora publicării acestui text. 

„41 de mii de oameni au avut reacții adverse la vaccin”

Un alt reproș important din postarea lui Bogdan Oprea face referire la faptul că vaccinurile anti-COVID 19 au provocat reacții adverse în peste 41 de mii de români. 

„Raportul de activitate al CNCAV indică acum, negru pe alb, 41.486 de reacții adverse post-vaccinare indezirabile (RAPI) (pag. 29)! 41.486 de oameni!!! Aceștia sunt oameni, nu cifre! Oameni despre care, pe durata vaccinării, autoritățile și CNCAV-ul nu au scos o vorbă, au mințit că nu există, că nu sunt grave efectele raportate de cetățeni (căutați declarațiile lor, este plin internetul de ele)”, susținea Bogdan Oprea pe 12 ianuarie 2023. 

Acuzația fostului purtător de cuvânt a fost preluată necritic de mai mulți influenceri și instituții de presă (unele finanțate de stat pentru a informa „corect”). 

„Ies la iveală detalii înfiorătoare: peste 40.000 de români au raportat reacții adverse post-vaccinare COVID. Cu ce probleme grave s-au confruntat”

„Peste 40.000 de români, reacţii adverse la vaccinul COVID. Tudor Ciuhodaru: ”Cel mai mare experiment medical din istoria planetei! Lucrurile sunt grave!”

„Raportul Ro Vaccinare este înfiorător! Zeci de mii de reacții adverse indezirabile ascunse de Gheorghiță și ai lui. Un fost oficial vaccinist dă de pământ cu colonelul pus sub protecția SRI”

Acestea sunt doar câteva titluri de știri care-l citează pe Oprea, cu scopul de a alimenta alarmismul antivaxx, deși acesta menționează explicit în postarea originală că a încurajat și încurajează în continuare vaccinarea anti-COVID. 

Problema este, însă, că raportul CNCAV vorbește doar despre 19.716 oameni care au avut reacții alergice post-vaccinare în perioada 27.12.2020 – 31.12.2021, nu 41 de de mii. Conform documentului, 41.486 este numărul total de reacții, nu de oameni, pentru că unele persoane au prezentat mai multe tipuri de efecte adverse în urma vaccinării. 

Iar severitatea acestor reacții este mult exagerată. Dacă citești cu atenție documentul, vei observa că din milioane de doze administrate, doar o foarte mică parte au provocat reacții alergice cu adevărat grave. Cu toate acestea, înșiruirile de reacții adverse cuprinse în raport au fost preluate de o parte din presă și influenceri din zonele periferice ale politicii românești pentru a construi un tablou apocaliptic despre vaccinare. 

„Pericol pentru Raed Arafat: românii pregătesc acțiuni în justiție, după raportul celor 40.000 de efecte adverse, ca urmare a administrării serului COVID. Avertismentul avocatului Gheorghe Piperea”, spunea un titlu România TV din 11 ianuarie.

Parcurgerea completă și atentă a raportului arată o altă realitate, una mai puțin senzațională:

Pe lângă faptul că majoritatea reacțiilor alergice grave ori au trecut de la sine, ori au avut o evoluție favorabilă după spitalizare, dintre toate cele 26 de decese suspecte că ar fi fost provocate de reacții alergice la vaccin, 25 au fost infirmate, iar pentru un altul investigația este încă în curs de finalizare.

„Vaccinarea anti-COVID a fost cel mai mare experiment medical din istoria planetei”

O narațiune foarte populară încă de la începutul campaniei de vaccinare și care persistă până în ziua de azi este că vaccinurile utilizate la nivelul Uniunii Europene sunt „experimentale”. Termenul „experimental” este însoțit de fiecare dată de acuzația că în contextul vaccinării anti-COVID au fost ignorați niște pași importanți ai procesului de testare și monitorizare. Profesioniștii din domeniul medical și farmaceutic contestă această acuzație. 

Într-un răspuns transmis PressOne, Anca Dana Buzoianu, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, a explicat etapele prin care au trecut vaccinurile anti-COVID înainte de a fi aprobate pe teritoriul Uniunii Europene: 

„Orice medicament, inclusiv vaccinurile, înainte de a fi puse pe piață, sunt supuse unor studii clinice, studii desfășurate în trei faze. În mod normal, cele trei faze se desfășoară succesiv. În perioada pandemiei, datorită urgenței, cele trei faze s-au suprapus.

Trebuie subliniat faptul că descoperirea vaccinurilor pentru COVID-19 nu a plecat de la zero. Au existat cercetători care studiau vaccinuri împotriva coronavirusurilor înainte de 2019. Astfel, datele existente la acea dată au ajutat la accelerarea dezvoltării vaccinului împotriva COVID-19”, rezumă cercetătoarea contextul apariției vaccinurilor anti-COVID. 

„Ni s-au ascuns efectele adverse”

O altă acuzație populară a ultimelor săptămâni a fost că statul român și autoritățile medicale din subordinea sa ar fi ținut sub tăcere existența reacțiilor alergice cauzate de vaccinuri. E suficientă o căutare rapidă pe Google pentru a înțelege că, în ciuda unei campanii de comunicare altminteri deficitare, informația că vaccinurile provoacă anumite reacții alergice în anumite persoane a existat dintotdeauna. 

Pe tot parcursul campaniei, fiecare actualizare zilnică privind vaccinarea a conținut și date despre reacțiile alergice raportate în cursul zilei respective. Mai mult, când au existat dovezi suficiente că în cazuri foarte rare unele seruri pot cauza tromboze (cazul Astra Zeneca și Johnson & Johnson) sau miocardite (cazul Pfizer și Moderna), statul român, autoritățile medicale europene și presa centrală au vorbit pe larg despre acest lucru. 

Cu toate acestea, odată descoperit raportul de activitate CNCAV, mai mulți lideri de opinie și politicieni de extremă-dreapta au pretins și încă pretind că existența acestor tipuri de reacții ar fi fost ascunsă. Ceea ce n-ar fi fost posibil, pentru că monitorizarea pe termen lung a efectelor adverse este un proces prin care trece fiecare medicament sau vaccin aprobat la nivelul UE (domeniul științific în sine se numește „farmacovigilență”), iar vaccinurile anti-COVID n-au beneficiat de tratament special din acest punct de vedere.

„După ce un medicament sau vaccin este autorizat și este utilizat în terapie, urmează faza de studiu post-marketing, faza IV. Există o legislație specifică referitoare la această activitate, regulamentul UE nr. 1027/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, iar scopul implementării și respectării acestuia este creșterea siguranței pacientului și îmbunătățirea sistemului de sănătate prin monitorizarea atentă a medicamentelor, prin depistarea, evaluarea și interpretarea reacțiilor adverse și a altor probleme legate de terapia medicamentoasă. 

Iar procesul durează atâta timp cât medicamentul este pe piață. Trebuie subliniat că medicamentele noi sunt supuse și unor monitorizări suplimentare, astfel încât trebuie raportate toate efectele adverse. (…) Reacțiile raportate sunt reacții observate în urma administrării unui medicament, dar pot să nu aibă legătură cu acesta și să fie cauzate de alt medicament din planul de tratament al pacientului sau de o altă boală ”, explică Anca Buzoianu pentru PressOne. 

În România, toate reacțiile raportate sunt colectate de către Centrul Național de Farmacovigilență din cadrul din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Ele sunt clasificate în funcție de severitate și frecvența de apariție, după care se calculează raportul dintre risc (reacțiile adverse) și beneficiu. Dacă beneficiul este mai mare decât riscul, medicamentul rămâne pe piață și este recomandat în continuare pacienților, susține Anca Buzoianu. 

„Există situații când, după câțiva ani de la punerea pe piață, un medicament este retras datorită unor reacții adverse severe care duc la inversarea raportului risc/beneficiu”, continuă cercetătoarea.

Deci faptul că vaccinurile aprobate în timpul pandemiei sunt folosite în continuare arată că atât ANMDM, cât și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) au stabilit că balanța înclină, momentan, în favoarea beneficiilor. Ultimul update EMA pe acest subiect spune clar: după administrarea a aproape un miliard de doze, concluzia este că majoritatea efectelor adverse sunt slabe și de scurtă durată, iar reacțiile grave sunt foarte rare. 

„În Italia există un fond de 250 de milioane de euro pentru despăgubiri”

În ciuda tuturor datelor care arată că vaccinurile sunt considerate în continuare sigure de autoritățile competente, europarlamentarul Tudor Ciuhodaru (la bază medic primar de medicină de urgență) a profitat de scandalul provocat de raport pentru a hrăni alarmismul antivaxx:

„Ni s-a vândut o chestie ca fiind sigură și eficientă. Cine răspunde pentru aceste informații ascunse, cine răspunde pentru morți? În Italia se acordă deja despăgubiri, există un fond de 250 de milioane de euro”, a declarat politicianul social-democrat la începutul anului. 

Informația că Italia ar fi alocat bani pentru despăgubirea celor cei afectați de vaccinuri circulă deja de ceva timp și nu este întru totul falsă. Într-adevăr, în Italia există un fond în acest sens, doar că, în primul rând, valoarea sa este de 150 de milioane de euro, nu 250. În al doilea rând, cei care propagă informația evită să menționeze contextul legal în care a apărut acest fond. Legislația italiană prevede compensații pentru pacienții care au suferit complicații ireversibile în urma vaccinării obligatorii încă din 1992, iar începând cu anul trecut, la presiunile partidului populist Lega Nord, legea vizează și vaccinarea anti-COVID.

Potrivit presei italiene, o primă despăgubire în acest sens a fost acordată în primăvara anului trecut: 77 de mii de euro acordați familiei unei profesoare de 32 de ani care a murit în urma unei tromboze cerebrale provocate, spun medicii legiști, de vaccinarea cu AstraZeneca. Anca Buzoianu spune că subiectul trombozelor – un efect rar, dar cu consecințe grave, dacă nu se intervine la timp – provocate de vaccinarea cu AstraZeneca și Johnson & Johnson este dezbătut încă din 2021. 

„Referitor la vaccinul J&J, Vaccine Adverse Event Reporting System, sistemul de monitorizare a vaccinurilor din SUA care furnizează date pentru FDA și CDC (Centers for Disease Control and Prevention), încă din primăvara anului 2021 a prezentat date despre sindromul de tromboză cu trombocitopenie (STT) care poate să apară după administrarea acestui vaccin.

Această reacție a fost interpretată ca rară, dar severă. A fost raportată la 60 persoane din 18 milioane cărora li s-a administrat vaccinul. În mai 2022, FDA a restricționat utilizarea vaccinului J&J persoanelor cărora nu li se putea administra alt vaccin împotriva COVID-19 (Pfizer-BioNTech sau Moderna). 

Aceeași reacție severă, STT, a fost observată și după administrarea vaccinului AZ. Un studiu efectuat în Australia a arătat o incidență a acestei reacții de 2-3 la 100.000 persoane. Încă există studii în desfășurare care au ca scop identificarea incidenței reacțiilor adverse post vaccin anti-COVID-19”, explică cercetătoarea într-un răspuns transmis PressOne.