Chorizo în sos de vin și o poveste din Dublin

Valentin Șchiopu

Redactor

Cristi Roman scrie excelent. Tot așa și gătește. Urmăriți-i blogul, vă veți convinge destul de ușor.

După 12 ani în presă, la TVR și la Gazeta Sporturilor, Cristi a emigrat în Irlanda, unde a urmat un curs profesional de gătit la Dublin Institute of Technology.

Acum, lucrează într-un hotel de patru stele. Se străduiește să își perfecționeze tehnica și face totul cu pasiune.

Când nu i-a mai plăcut atmosfera din Bucureștiul anilor 2007-2008, și-a asumat decizia de a pleca din țară. A eliminat de la bun început ingredientele unei dramolete.

Și, cu timpul, a învățat să țină pentru sine justificările legate de această hotărâre.

„Nu m-am considerat și nu mă consider deloc emigrant, fiindcă mă simt european în egală măsură precum mă simt român. După aproape 9 ani de Irlanda, simt și ceva irlandez cum tot crește în mine. Mutarea din București în Dublin nu a fost un mare șoc, ci doar o dorință îndeplinită.

Am învățat cu timpul, destul de contondent uneori, să țin pentru mine faptul că am plecat de bunăvoie și nu obligat, din cauză că voiam să câștig mai bine în străinătate.

Din păcate, există mulți emigranți economici din Europa Centrală sau Europa de Est, inclusiv din România, care se uită chiorâș la tine dacă nu te încadrezi în același tipar – fuga de sărăcie din propria țară”.

Cristi spune că încă după primii 3-4 ani în Irlanda s-a simțit destul de integrat – și convins că a luat o decizie înțeleaptă. În același timp, e conștient că tratează „un subiect foarte volatil, rămânerea sau întoarcerea, în condițiile în care se pot întâmpla tot felul de lucruri care-ți mută sensul vieții într-un mod major”.

De exemplu, recent a fost foarte aproape să câștige premiul cel mare – 88 de milioane de lire sterline, la Euromillions. N-a nimerit niciun număr :), dar a fost în proximitatea celor câștigătoare.

Cristi Roman (foto) lucrează de 6 ani într-o bucătărie profesionistă. Se consideră undeva la jumătatea drumului, ținta sa fiind să devină un chef experimentat. Dar, într-un fel, e convins că, la destinație, îl vor aștepta noi provocări.

Un an și jumătate a fost spălător de vase și ajutor la spălat, curățat sau tăiat de legume, fructe, carne și pește. De câteva luni, se simte pregătit să coordoneze o bucătărie relativ mică sau să fie numărul 2 într-o „bucătărie mai complexă”.

„Sunt fascinat de fiecare dată când citesc, întâmplător, despre miile de ore de zbor ale piloților experimentați de avioane. Aș zice că și în cazul nostru e vorba de zeci de mii de ore de muncă pentru a ajunge chef.

Dacă e să discutăm mai pe larg, atunci spun că nu cred că există o anumită limită de timp sau de experiență standard după care să poți spune: «gata, sunt chef!»

Ai mereu ceva de învățat în domeniul ăsta – din fericire pentru cine e pasionat și din păcate pentru cei încorsetați în meseria asta. Mai mult, chef poate avea diferite sensuri, în funcție de zona culinară unde îți desfășori activitatea (chef de hotel, chef de bistro mic, chef doar de evenimente, și tot așa).”

Cristi Roman are și un sfat pentru cei care vor să urmeze o carieră în gastronomie, dar nu sunt pregătiți pentru momentele intense dintr-o bucătărie unde se lucrează în ritm susținut:

„Nu-ți mai fie teamă de nimic din jurul tău, fă acel lucru, descoase-l, înțelege-l, învață! Uită-te în ochii și în inima lui, trage aer în piept și rezolvă-l!”

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.

Bonus, rețeta lui Cristi Roman pentru cititorii PressOne:

Chorizo în sos cremos de vin și smântână

E ceva creat instant, ca marea majoritate a lucrurilor pe care le fac în bucătăria de acasă: se poate mânca și simplu, dar cel mai indicat este alături de un carbohidrat de genul paste sau orez.

Am călit un cățel de usturoi în ulei de măsline, am adăugat feliile de chorizo, câteva ciuperci tăiate în bucăți ceva mai mari, și am stins cu vin alb de gătit (de obicei folosesc ceva foarte ieftin, e același vin de gătit pe care-l folosesc și la muncă).

Am adăugat smântână lichidă de gătit, apoi o mână de spanac proaspăt, am potrivit gustul cu sare, piper, și în 10 minute a fost gata.

Nu dau cantitățile, fiindcă niciodată (dacă nu e desert) nu cântăresc nimic când gătesc, ci măsor doar din ochi, dar și fiindcă fiecare știe câtă cantitate vrea să gătească, în funcție de numărul de persoane.

Totuși, hai să zic că, pentru două persoane, e nevoie de un cârnat de 100-120 de grame tăiat feliuțe, 100 de grame de ciuperci, 100 mililitri de vin alb, 150 mililitri de smântână și o mână de spanac.

Chorizo în sos cremos de vin și smântână, o rețetă de Cristi Roman.