Chirurgul care a protestat la Seul: "Orgoliile și nepotismul nu sunt incluse în jurământ"

Valentin Șchiopu

Redactor

Chirurgul plastician Mihai Așchilian a protestat joi, de unul singur, în fața ambasadei României de la Seul (Coreea de Sud), în urma inițiativei guvernului Grindeanu privind modificarea codurilor penale.

Medicul a pregătit două bannere, unul în limba română, celălalt, în engleză. „Bun venit în România, unde am legalizat hoția!” şi „Your shame knows no boundaries, neither does our voice!”, acestea au fost mesajele doctorului Aşchilian, aflat la un schimb de experiență la centrul medical ASAN.

Cu o zi înainte, miercuri, Aşchilian tocmai se trezise şi își verifica căsuța de mail când, „la ceas de seară”, membrii Guvernului operau schimbările care au scos lumea în stradă.

Diferența de fus orar i-a permis să asiste în direct la frământările din țară. 31 ianuarie, ora 23, în România, corespundea cu 1 februarie, ora 6 dimineaţa, la Seul.

„Verificam, dimineața, știrile din țară când am văzut la cald, pe posturile de știri, Ordonanțele care fuseseră date cu câteva minute înainte. Vă spun sincer că am fost extrem de indignat.

N-am avut foarte mult timp de stat pe internet, pentru că urmau operații foarte complicate în acea zi. Seara, după program, am luat decizia ca a doua zi să mă prezint la Ambasadă pentru a-mi exprima și eu solidaritatea cu cei prezenți la miting”, a povestit Așchilian.

Joi, 2 februarie, în jurul orei 17, medicul și-a instalat pancartele pe o stradă pustie, într-un complex de ambasade, fiecare împrejmuită. Într-un final, după ce a sunat la interfonul de la intrarea în ambasadă, a fost primit de unul dintre reprezentanții instituției.

De aici a trimis o scrisoare pe adresa Cancelariei primului ministru al României.

„Am avut o discuție foarte plăcută și interesantă despre patriotism și despre cum am putea face ca sentimentul patriotic să fie mai prezent în inima românilor. Îi dădusem exemplul ungurilor, care se ajută când sunt în străinătate, iar noi, în loc să ne ajutăm, ne punem piedici.

Așchilian e medic specialist în chirurgie plastică și reparatorie.

I-am rugat să-mi permită să scriu ceva în registrul lor, iar dânsul mi-a spus că pot face o scrisoare, pe care o va trimite, prin Ministerul Afacerilor Externe, instituției către care o adresez.

My Fair Ioji. Cum a ajuns un cățel al străzii din Sighișoara într-o fermă de vis din Cornwall 

Câinii din România, care au fost salvați de pe stradă și trăiesc în adăposturi publice sau private, sunt adoptați sistematic în Marea Britanie, prin intermediul unor asociații de caritate. 

O asociație din Cluj organizează anual tabere pentru copiii cu boli grave. Cum reușește? „Dacă oamenii pun împreună bucățelele mici pe care le au, în timp efectul lor crește și se multiplică”

De 13 ani, Yuppi Camp, un ONG din Cluj, organizează tabere terapeutice pentru copiii cu boli grave. Timp de câteva zile, copii cu diabet, cancer, boala celiacă, hipoplazie renală și alte boli grave au parte de activități în aer liber, sub atenta supraveghere a unei echipe formate din medic, asistentă medicală, dietetician și, în unele cazuri, kinetoterapeut. Alături de ei, și părinții iau o pauză și „stau fără stresul că copilul s-ar putea să nu fie bine”.

Așadar, mi-am așternut durerea din suflet și îngrijorarea mea legată de viitorul copiilor noștri, în condițiile în care, la noi, faptul că ai furat ar putea fi considerat legal.

Cum i-aș putea explica asta fiicei mele, căreia încerc să-i ofer o educație cinstită și corectă?”

„Aici, medicul nu e într-o fugă continuă după bani”

Așchilian se află de trei săptămâni la Seul, la un centru medical prestigios – „un spital cât un oraș”. El asistă la ultimele metode în ceea ce privește chirurgia ortognatică și tehnicile de facial bone counturing (schimbarea contururilor feţei şi evidenţierea unor trăsături în detrimentul altora).

El spune că în Coreea de Sud a decoperit o altă dimensiune a practicii medicale.

„Sunt nu doar foarte bine pregătiți ci și foarte avansați tehnologic. De la mulaje 3D la 3D printing pentru unele părți osoase faciale, lucruri pe care în Europa și SUA, unde am lucrat, nu le-am văzut.

Pe urmă, aici medicul nu se află într-o fugă continuă după bani, pentru a se îmbogăți. El urmărește niște venituri care-i asigură un trai mai mult decât decent și singurul lui gând este cum să fie cât mai bun în ceea ce face.

ASAN Medical Center este cel mai bun spital din Coreea și unul dintre cele mai prestigioase din Asia. Dificultatea cazurilor e foarte mare”, a povestit medicul Mihai Aşchilian, care are 40 de ani.

Chirurgul clujean a adunat mai multe stagii de perfecționare profesională în Europa de Vest sau SUA. În prezent, el lucrează în mediul privat.

Omul crede în schimbarea la față a sistemului medical din România.

Până atunci, o poveste din prezentul mai puțin seducător. Și o altă scrisoare deschisă adresată breslei din care face parte.

„Locul tău nu e aici, eşti mult prea bună”

„Discutam, zilele trecute, cu o fostă colegă de facultate, actualmente medic dermatolog la un prestigios institut parizian, despre aventurile exodului ei profesional.

Cea mai mare mirare a mea era legată de decizia ei de a părăsi țara, știind că, timp de o lungă perioadă, fusese destul de înverșunată pe acest subiect.

Deși mereu unul dintre cei mai buni studenți și rezidenți, nu își dorise niciodată să plece din România, decât eventual pentru un stagiu sau un congres. Iar acum, eu eram aici, ea… în Paris.

«Știi ce mi-a spus profesorul C. la finalul rezidențiatului, Mihai? Locul tău nu e aici, ești mult prea bună», mi-a explicat ea sursa deciziei pe care o luase.

Ca să vă traduc în termeni concreți: un profesor are șansa să găsească un rezident foarte bun, dedicat, care a confirmat deja că are toate calitățile pentru un viitor medic strălucit. Și ce face? Îl trimite în altă țară, că noi, românii, nu merităm așa ceva.

Vi se pare altruism? Ar fi fost, dacă profesorul i-ar fi oferit vreo alternativă: «Rămâi aici, și ai tot sprijinul meu, sau pleci într-o altă țară care, probabil, va fi mai generoasă cu tine». Dar oferta locală nu a venit niciodată.

Un pacient din Zalău, Satu Mare sau Botoșani ajunge la Cluj sperând că aici va găsi cei mai buni specialiști, într-un spital universitar în care se presupune că ar trebui să lucreze «la crème de la crème».

Pentru mulți, e ultima salvare, după ce și-au petrecut luni de zile prin spitale orășenești cu dotări și medici nu tocmai de prim rang. Pentru ei va fi doar o curiozitate faptul că regăsește același nume de familie printre medici.

Pacientul se va aștepta să fie tratat de cei mai buni, neștiind că celor mai buni li s-a indicat o altă direcție în carieră.

Să fii medic e o meserie, să fii profesor e o artă. Când cele două aspecte se împletesc, omul respectiv ar trebui să fie un medic foarte bun, capabil să crească alături de el medici care să devină chiar mai buni decât el. E singurul mod în care faci medicina să evolueze.

Ca profesor, când grija ta este să nu îți creezi competiție, înseamnă că blochezi sistemul și nu dai șanse reale pacienților tăi. În prezent, în spitalele din România, bolnavilor li se spune mult prea des – «Ce să mai facem, dacă nici dom’ profesor n-a rezolvat, înseamnă că nu se poate!»

Credeți-mă, se poate! În stagiile mele din străinătate ni se spunea soluția găsită de profesor și eram provocați să venim cu ceva mai bun.

Și dacă un «biet» rezident găsea o soluție mai bună pentru un caz, profesorul nu avea nicio problemă să o pună în aplicare.

Pentru că, în final, nu contează decât un singur lucru: am depus cu toții un jurământ în care orgoliile, falsa competiție, nepotismul nu sunt incluse. Contează doar să facem bine.”

Chirurgul Mihai Așchilian, pe blogul său

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€