Cetățenii care schimbă orașul. Cum are grijă Asociația Incotroceni de spiritul unuia dintre cele mai vechi cartiere din București

Gruia Dragomir

Redactor

Se spune că numele cartierului Cotroceni vine cel mai probabil de la verbul „a cotroci”, care înseamnă fie „a scotoci”, fie „a adăposti”, și ar veni de la pădurea deasă în care se ascundeau haiducii și tâlharii până prin 1660, când dealul Cotroceni a devenit proprietatea lui Șerban Cantacuzino. Acum, bucureștenii vin aici să „cotrocească” după cafenele de specialitate sau terase pe care să se odihnească după plimbările pe străduțele pline de verdeață și case vechi. Palatul Cotroceni, Opera Națională, Universitatea de Medicină, Biserica Sfântul Elefterie, Casa Cezar Golici sau casa Cezar Gagel, sunt doar câteva dintre monumentele istorice din acest cartier. 

Foto © Teodororoianu | Dreamstime.com

Te-ai gândi, așadar, că o astfel de zonă, o adevărată comoară pentru un oraș ca Bucureștiul, ar fi ocrotită de autorități. Însă locuitorii ei s-au văzut nevoiți să se organizeze într-un grup de inițiativă civică, pentru ca împreună să poată lupta împotriva nepăsării sau distrugerilor cauzate de autoritățile locale. Despre probleme cartierului Cotroceni și despre cum pot fi ele rezolvate prin implicarea comunității locale am discutat cu Dinu Drog, co-fondator și președinte Incotroceni, și cu Maria Man, vicepreședinte al asociației. 

„E important ca vecinii să se cunoască între ei”

Construcții şi renovări care nu respectă Regulamentul zonei protejate, sisteme de canalizare nerefăcute de zeci de ani, carosabil plin de gropi, școli abandonate de autorități, parcuri și alte spații verzi lăsate de izbeliște - Cotroceniul se confrunta, în urmă cu 10 ani, în 2014, cu toate aceste probleme și multe altele. 

Dinu a intuit că fără implicarea activă a comunităţii locale, ele nu or să dispară pur și simplu. Împreună cu mai mulți vecini, au decis să se organizeze într-un grup de inițiativă comunitară: Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti. Asociația a fost înființată un an mai târziu. După 10 ani de activitate, în prezent, peste 3.000 de persoane sunt în baza de date şi participă la acţiunile lor.

Maria Man, vicepreședinte al asociației, povestește că au reușit să își construiască capitalul de încredere și credibilitate în ochii vecinilor prin acțiuni concrete, generate de nevoi comune, pe care le-au identificat tot cu ajutorul comunității. 

„În comunitățile de dimensiuni medii, cum este și cartierul nostru, e important ca vecinii să se cunoască între ei și să creeze conexiuni, iar pentru asta a fost nevoie să creăm evenimente și oportunități de socializare”, spune Maria. 

Tot ea spune că un moment foarte important din procesul de coeziune comunitară l-a reprezentat crearea grupului de Facebook destinat exclusiv riveranilor și persoanelor care muncesc în zonă, care se lovesc de realitățile cartierului, care a căpătat o viață proprie. 

De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită

Prețurile caselor și chiriilor din România au crescut constant după ce economia globală a început să-și revină din Marea Recesiune (criza financiară din 2008). Tot mai mulți tineri din România constată că devine tot mai dificil să spere la o locuință pe care să o numească „a lor”.

Poluarea aerului: 20+ de măsuri care ne pot aduce rapid un aer curat în oraș

Poluarea aerului este cauzată aproape exclusiv de om. Adică de fiecare dintre noi și de activitățile noastre. Asta este cheia pentru înțelegerea măsurilor care trebuie luate urgent dacă vrem să respirăm aer curat în orașele din România.

„Am creat grupul în timpul pandemiei, din dorința de a oferi o platformă pentru vocile tuturor vecinilor. Acum, grupul este canalul principal de comunicare, un spațiu viu, care nu depinde exclusiv de Incotroceni, în care se dezbat probleme și nevoi, se lansează idei și inițiative personale”, adaugă Maria. 

Lupta pentru Parcul Romniceanu

Una dintre cele mai importante lupte duse de asociație până acum, marcată de hărțuiri și amenințări din partea autorităților, a avut loc la finalul lui 2017 și a vizat salvarea Parcului Romniceanu, inima verde a Cotroceniului.

În cadrul Zilei Cartierului Cotroceni din 2017, asociația a organizat atelierul „Încotro Parcul Romniceanu?„, la care au participat activ mulți vecini, dar și specialiști în peisagistică și urbanism. De asemenea, au realizat consultări în comunitate legate de așteptările oamenilor în legătură cu renovarea acestui spațiu public. 

Opiniile au fost centralizate într-un document programatic  - Decalogul Parcului Romniceanu - trimis autorităților Primăriei sectorului 5, împreună cu o petiție semnată de peste 230 de oameni, prin care solicitau ca autorităţile să implice cetățenii din cartier în toate etapele de reabilitare şi de modernizare a parcului, începând cu faza de studiu de fezabilitate, concurs de soluții și până la recepția lucrărilor. 

„Ne doream ca reamenajarea Parcului Romniceanu să țină cont de dorințele și nevoile comunității care îl folosește zi de zi.” 

Dinu povestește însă că, în ciuda acestui aparent consens, la finalul anului comunitatea s-a trezit peste noapte cu buldozere în parc, care au distrus parțial spațiul verde pentru a face loc unui patinoar, „la 20 m de case, într-o zonă rezidențială”. 

Era vorba de un proiect ilegal al Primăriei Sectorului 5 (Primar Daniel Florea), cu acordul PMB (Primar Gabriela Firea). Dinu relatează că nu exista autorizație de construcție, că nu se făcuse prin consultarea cetățenilor, nu exista acord de vecinătate. 

„Cu toate că au negat public planul construirii, am descoperit în SEAP documentația de atribuire cu schițele patinoarului, caietul de sarcini, contractul de servicii etc. Era vorba de un plan mai amplu, care cuprinde și alte parcuri din sector”, completează Dinu.  

Puși în fața acestor evidențe și a presiunii publice, primarii au dat înapoi și au renunțat la proiect, însă au demarat o acțiune de intimidare a celor care semnaseră petiția și acțiunile în justiție împotriva autorităților. 

Un spațiu de aproximativ 400 de metri pătrați în care se afla materiale de construcții este încercuit cu banda de protecție a Poliției Locale Sector 5, în Parcul Romniceanu din București, miercuri 27 decembrie 2017. Inquam Photos / Alberto Grosescu

„Am fost toți controlați de PMB cu privire la legalitatea montării geamurilor tip termopan și, personal, în vacanța dintre Crăciun și Anul Nou, am primit maximum de amendă contravențională, pentru că nu m-am putut prezenta în termen de 24 de ore la primăria de sector, ca să demonstrez că am un contract de salubritate valid. După ce m-am întors din vacanță, a trebuit să dau în judecată primăria ca să obțin în instanță anularea acestei amenzi abuzive”, povestește Dinu.  

După consumarea scandalului, asociația a organizat o masă rotundă în colaborare cu OAR București, la care a participat viceprimarul sectorului, și în urma căreia au obținut niște promisiuni legate de refacerea parcului. 

„Din păcate, parcul continuă să rămână nerenovat, în ciuda eforturilor comunității (am intermediat un protocol cu OAR România, în sensul organizării unui concurs de soluții) și a unor lucrări superficiale de întreținere derulate de următorul primar de sector (Cristian Popescu Piedone). Sperăm ca noile autorități să asculte de vocea comunității, să fie transparente și democratice, și să organizeze un concurs de soluţii astfel încât, cu implicarea unor specialişti în peisagistică urbană, în amenajare de spații publice, să renovăm Parcul Romniceanu așa cum se cuvine unui loc atît de special pentru istoria întregului București”, spune Dinu. 

+250 de copaci 

În primăvara lui 2016, membri asociației au început să cartografieze spaţiile verzi de pe aliniamentul stradal. Au descoperit 165 de alveole fără copaci, alveole asfaltate sau care au copaci uscați, buturugi. Așa s-a născut proiectul „Copacul Incotroceni”.

Foto: Facebook Incotroceni

„Printr-o petiție, am solicitat autorităţilor locale să planteze copacii lipsă. În octombrie 2016, am demarat un proiect-pilot împreună cu Primăria Sectorului 5 și am plantat în alveolele disponibile primii 20 de copaci (tei), proveniți dintr-o donație privată. În baza unui protocol de colaborare cu autoritățile locale, acţiunea de plantare a continuat”, povestește Dinu. 

Proiectul de identificare a arborilor a continuat și în toamna anului 2019, când împreună cu peisagiști și voluntari, prin intermediul unei aplicații web, au cartografiat toți arborii din Parcul Romniceanu. Plantări au mai avut loc în 2022 și în 2024, de această dată doar cu sprijinul comunității, din bugetul Asociației și din donațiile vecinilor.

Cea mai bună strategie este menținerea unei presiuni constante asupra autorităților

Asociația Incotroceni derulează și alte proiecte importante în cartierul Cotroceni, printre care și modernizarea rețelei de electricitate și iluminat public, pentru care au reușit să evite montarea contoarelor inteligente pe fațadele caselor, păstrând astfel aspectul arhitectural al zonei. De asemenea, au inițiat dezbateri publice despre patrimoniul arhitectural al Cotroceniului și au distribuit o broșură despre întreținerea caselor din cartier. În 2018, au colaborat cu Netcity Telecom pentru montarea casetelor de fibră optică în locații discrete, implicând activ locuitorii în proces.

Despre relația pe care o au acum cu autoritățile, Dinu spune că este una „instituțional corectă” din perspectiva unei asociații de cartier. „Cred că cea mai bună strategie este menținerea unei presiuni constante asupra autorităților, dacă vrei să să obții rezultatul dorit. Iar această presiune e bine să vină din mai multe direcții, deci nu doar de la asociație. De aceea, cerem vecinilor să depună și ei cereri și petiții, pentru a spori efectul „picăturii chinezești”. Și, de cele mai multe ori, la final, picătură cu picătură se obține efectul dorit”. 

Cu toate acestea, el critică atitudinea Primăriei Sectorului. „Cotroceni nu există pentru autoritățile locale, nu e pe harta lor de interes, pentru că suntem puțini și nu contăm din punct de vedere electoral”, spune Dinu. 

Prin urmare, investițiile publice din cartier sunt la nivel minim. Oricine se plimbă prin Cotroceni va da peste trotuare sparte, arbori uscați, parcuri dezolante. Nu există o implicare reală a autorităților în rezolvarea problemelor. „Singura soluție este să încercăm să depășim aceste obstacole folosindu-ne de alți actori instituționali sau de cei din zona de business, pentru realizarea unor obiective punctuale”, susține Dinu.  

Foto: Facebook Incotroceni

De altfel, unele inițiative ale asociației sunt finanțate din sponsorizările și donațiile vecinilor și ale business-urilor din cartier sau parteneri din mediul privat. „De exemplu, așa am procedat când am achiziționat arborii plantați în primăvară, precum și la festivitatea de final de an de la Școala 150, unde am premiat 9 elevi care s-au remarcat prin performanțe școlare deosebite și implicare civică”, spune Maria Man, care adaugă și că, în trecut, au câștigat finanțări pe diverse proiecte de la OAR și ARCUB. 

Bazar de Cotroceni

Bazar de Cotroceni este un eveniment inițiat de Incotroceni și co-creat alături de comunitate. În cadrul lui, participanții pot explora curțile locuitorilor din cartier, unde se vând diverse obiecte vintage, hand-made și alte produse, contribuind la un sentiment de comunitate și la promovarea unei economii locale.

Foto: Facebook Incotroceni

În ultimii ani, mai mult sau mai puțin intenționat, Bazarul a crescut foarte mult și a devenit cel mai amplu proiect al asociației, aducându-i cea mai mare vizibilitate și implicând activ peste 300 de vecini. Însă extinderea proiectului a venit la pachet cu alte probleme, iar următoarea ediție, care va avea loc în toamnă, va include o serie de schimbări: circulația auto va fi restricționată, interzicând accesul mașinilor vizitatorilor în cartier. De asemenea, dacă până acum Bazarul oferea obiecte vintage sau hand-made în curțile vecinilor, ediția de toamnă va pune un accent mai mare pe diverse forme de cunoaștere și învățare, cu intenția de a depăși treptat componenta comercială.

Iar ediția din toamnă (12 - 13 octombrie) vine și cu o altă premieră: Parcul Romniceanu va fi agora evenimentului de această dată.

„Dacă se enervează, e bine”

Pentru a continua îmbunătățirea calității vieții în cartierul Cotroceni în următorii ani, Maria spune că se vor concentra pe trei direcții principale: cultură și educație, vegetație, și infrastructură. „Vom continua plantarea de arbori. Ne propunem ca până în 2026 să nu mai avem nicio alveolă liberă și, alături de peisagiști specializați, să replantăm arbori noi în locul celor uscați, care reprezintă un pericol public. Vrem să deblocăm proiectul Parcului Romniceanu și să găsim o soluție pentru acesta, alături de autoritățile locale”, adaugă Maria. 

Împreună cu Apa Nova, asociația încearcă deja să monteze guri noi de canalizare pentru a evita acumulările de apă care se formează pe stradă după ploile abundente, iar iluminatul public pe străzile unde acesta este nefuncțional, insuficient sau inexistent a devenit o prioritate.

Poveștile inițiativelor civice sunt dovaca faptului că, atunci când oamenii se mobilizează și lucrează împreună, pot schimba cu adevărat lucrurile. Dinu Drog are un singur sfat pentru cei care vor să se organizeze într-un grup de inițiativă civică: să fie atenți la contextul și mediul înconjurător, deoarece de acolo provin atât problemele, cât și inspirația. „Dacă se enervează (autoritățile, nr.), e bine. E primul pas spre implicare civică. Va fi greu, oamenii vor crede că fie sunt proști, fie idealiști, uneori va dura mai mult decât și-au imaginat și uneori nu le va ieși cum au vrut. Dar, cu un pic efort de organizare, naivitate și încăpățânare, vor reuși să aibă succes”, încheie Dinu. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€