Cercetător român din Marea Britanie: Atenție, începe sezonul tornadelor!

Roxana Garaiman

Redactor

Dr. Bogdan Antonescu (36 de ani), cercetător la Manchester University din Marea Britanie, avertizează într-un studiu de specialitate că începe sezonul tornadelor.

Din luna mai până în august, cu un vârf de sezon în iulie, tornadele – un fenomen pe care europenii îl privesc mai degrabă ca pe o curiozitate – pot aduce pagube masive pe continent, inclusiv în România.

Bogdan Antonescu (foto) își bazează afirmațiile pe o hartă a tornadelor pe care a realizat-o în premieră, alături de colegii săi britanici.

Harta prezintă distribuția și impactul acestui fenomen în Europa.

Deși reprezintă o realitate și pe Bătrânul continent, tornadele sunt cunoscute mai ales pentru ravagiile pe care le produc în Statele Unite.

Asta se întâmplă pentru că monitorizarea și studiul lor au fost ignorate de europeni după cel de-al Doilea Război Mondial, cu toate că au provocat pagube calculate la peste un miliard de euro.

Tornadele sunt tot mai dese și în estul Europei.

În România, din 1990 până în 2013 au fost înregistrate 89 de tornade. Motivul este unul simplu: în perioada comunistă, termenul de tornadă era interzis.

Abia în 2005 s-a emis prima avertizare de tornadă, realizare la care și-a adus contribuția și cercetătorul Bogdan Antonescu. A fost momentul care l-a determinat să aprofundeze studierea acestui fenomen.

Fost angajat al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Bogdan Antonescu este, din 2013, cercetător asociat la Universitatea din Manchester, iar în prezent ocupă funcția de director adjunct al Laboratorului European de Furtuni Severe.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Contactat de PressOne, el a fost de acord să ne răspundă prin e-mail la câteva întrebări despre tornade.

– Care este principala concluzie a studiului despre tornadele europene?

– Ceea ce încerc să fac prin cercetarea mea este să atrag atenția publicului larg, cercetătorilor și meteorologilor asupra riscului pe care tornadele îl reprezintă pentru Europa.

Desigur, tornadele reprezintă un risc mai mic în comparație, de exemplu, cu precipitațiile intense care produc inundații rapide, însă, atâta timp cât produc victime și pagube materiale, nu cred că pot fi ignorate, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor din Europa.

Recent, am publicat o serie de articole despre tornadele din Europa. Unul dintre acestea este o sinteză (prima, realizată în ultimii 100 de ani) a cunoștințelor actuale despre tornadele europene.

Cel de-al doilea articol, publicat la sfârșitul lunii aprilie, este o analiză a riscului asociat tornadelor din Europa. În acest articol am arătat, împreună cu colegii de la Universitatea din Manchester și cu cei de la Laboratorul European de Furtuni Severe, că, dintre cele 5.478 de tornade raportate în Europa între 1950 și 2015, au rezultat peste 300 de morți, 4.400 de răniți și pagube estimate la mai mult de un miliard de euro.

Aceste două articole prezintă pentru prima dată distribuția tornadelor și impactul lor la scară europeană.

– Cercetarea dumneavoastră a presupus măsurători pe teren?

– În general, cercetarea mea nu implică muncă de teren, ci mult timp în fața calculatorului, în arhive sau în biblioteci.

Însă, pentru studiul tornadelor din România, am efectuat (înainte de plecarea mea la Universitatea din Manchester), împreună cu colegii de la ANM, analize în teren ale pagubelor produse de tornade și interviuri cu martori ale acestor evenimente.

Aceste analize ale pagubelor sunt foarte importante pentru că, pe baza lor, se fac estimări privind intensitatea tornadelor.

– Ce este mai exact vânătoarea de tornade?

– Vânătoarea de tornade nu înseamnă neapărat o activitate științifică, cu toate că observațiile în teren sau chiar măsurătorile făcute de vânătorii de tornade pot fi folosite în scopuri științifice.

Vânătoarea de tornade este un hobby care are drept scop urmărirea în teren a tornadelor și a furtunilor severe. Există însă și cercetători care vânează tornade cu scopul de a înțelege cât mai multe despre formarea și evoluția lor.

Vânătoarea de tornade este asociată în principal cu Aleea Tornadelor din Statele Unite, o regiune în care condițiile necesare pentru formarea tornadelor apar mai frecvent în comparație cu alte regiuni din America.

Există organizații ale vânătorilor de tornade în multe țări din Europa (chiar și în România), iar observațiile colectate de aceste organizații mi-au fost de multe ori de folos în cercetarea mea. Din păcate, până în prezent, nu am participat la o vânătoare de tornade.

– Cum se produce o tornadă?

– Există trei ingrediente necesare și suficiente: umiditate, instabilitate și un mecanism de declanșare.

Avem nevoie de umiditate pentru a produce norul care ulterior va fi asociat cu tornada.

Avem nevoie de instabilitate atmosferică pentru a produce dezvoltarea pe verticală a norului (care rezultă din condensarea particulelor de aer umed).

Avem nevoie de un mecanism de declanșare pentru a ridica particulele de la nivelurile joase ale atmosferei până la nivelurile la care există instabilitatea atmosferică.

Aceste trei ingrediente pot duce la formarea norilor de tip cumulonimbus, acei nori cu dezvoltare mare pe verticală, asociați cu trăsnete și grindină. Pentru a produce o tornadă, acești nori de tip cumulonimbus trebuie să evolueze într-o altă structură noroasă, numită supercelulă.

Pentru a forma o supercelulă, este necesar că vântul să își schimbe direcția și viteza pe măsură ce urcăm în altitudine. Supercelula e o structură noroasă a cărei regiune inferioară este în rotație. Această regiune în rotație va fi ulterior asociată cu tornada.

Formarea tornadelor este un proces extrem de complicat despre care nu știm la ora actuală toate detaliile, iar descrierea de mai sus oferă doar o idee generală despre cum se formează tornadele.

– Cât de afectată este Europa de fenomenul tornadelor?

– Un răspuns categoric la această întrebare este foarte greu de dat, motivul fiind unul simplu: nu avem suficiente date despre tornadele din Europa.

În general, putem spune că frecvența și intensitatea tornadelor din Europa este mai mică în comparație cu Statele Unite.

Totuși, lipsa bazelor de date a dus la o subestimare a numărului tornadelor în Europa și a impactului acestora.

În ultimii ani au existat inițiative de a dezvolta baze de tornade în Europa, cum este cea dezvoltată de Laboratorul European de Furtuni Severe.

O imagine din studiul cercetătorului Bogdan Antonescu, asupra incidenței tornadelor din Europa în perioada 1950-2015.

– Unde ne situăm, în comparație cu americanii?

– În 2015 au fost raportate 206 tornade în Europa, față de 1.177 de tornade în Statele Unite.

Cele mai multe tornade au fost raportate în Europa de Vest, sud-estul Angliei și în nordul Italiei. Această distribuție este legată de densitatea populației, care este mai mare în aceste regiuni în comparație cu estul Europei.

O densitate mai mare a populației înseamnă o probabilitate mai mare ca o tornadă să fie observată și raportată.

Situația este un pic mai complicată în privința tornadelor din estul Europei, având în vedere că, înainte de 1990, tornadele nu erau recunoscute oficial în unele țări (fiind raportate ca intensificări ale vântului). Această situație a dus, evident, la o subestimare a tornadelor.

În 2015, am publicat împreună cu dr. Aurora Bell (inițiatoarea studiilor de fenomene severe din România) primul studiu al tornadelor din România. În acest studiu am arătat că, între 1822 și 2013, 129 de tornade au fost raportate în România, cel mai frecvent în regiunea de sud-est a țării.

– Este adevărat că s-au înmulțit tornadele în România?

– Frecvența tornadelor în Europa a crescut în ultimii ani, dar asta nu se datorează unor cauze meteorologice, ci este rezultatul creșterii interesului publicului.

Evoluția bazei de date despre tornade din Europa prezintă o creștere de la o medie de 32 de tornade pe an, între 1950 și 1995, la 250 între 2006 și 2010. Observațiile făcute de publicul larg au contribuit la această creștere.

Datorită accesului la internet, acum este mult mai ușor ca, odată ce o tornadă este observată, să fie raportată și inclusă apoi într-o bază de date. În ultimii ani, din ce în ce mai multe servicii meteorologice au început să dezvolte astfel de baze de date de tornade.

În România, situația este asemănătoare, cele mai multe tornade fiind raportate după 1990 și în special după producerea tornadei de la Făcăeni din 2002.

– Tornada de la Făcăeni a fost cea mai puternică înregistrată vreodată în România?

– Da, această tornadă a distrus peste 30 de case și a produs trei victime. Pe baza analizei pagubelor, tornada a fost clasificată ca fiind o tornadă de categoria 3 pe scara Fujita.

Scara Fujita este utilizată pentru estimarea intensității tornadelor pe baza pagubelor produse. Pe această scară, intensitatea tornadelor este estimată de la F0 (pagube minore) până la F5 (distrugere completă).

Cele mai intense tornade raportate în Europa au fost din categoria F5, cum este cazul celei de la Ivanovo (la nord de Moscova), din 9 iunie 1984, care a produs peste 100 de victime.

– Există vreo corelație între încălzirea globală și formarea tornadelor?

– Legătura directă între tornade și încălzirea globală nu poate fi studiată, deoarece bazele de date nu acoperă un interval suficient de mare care să ne permită să observăm o influență a schimbărilor climatice.

Ce putem face însă este să analizăm cum se va schimba frecvența ingredientelor pentru formarea tornadelor, odată cu schimbările climatice. Există indicii că frecvența de apariție a ingredientelor pentru tornade va crește în viitor, însă asta nu înseamnă că și frecvența tornadelor va crește.

De exemplu, este posibil ca schimbările climatice să ducă la creșterea numărului de supercelule, însă nu știm câte dintre aceste supercelule vor produce tornade.

– În ce măsură pot meteorologii să prognozeze producerea unei tornade?

– Pentru a prognoza apariția unei tornade, meteorologii folosesc metoda ingredientelor, pe care am descris-o mai sus.

Astfel, un meteorolog previzionist poate identifica, utilizând obervațiile de la stațiile meteorologice și modele numerice de prognoză, regiunile în care cele trei ingrediente apar în aceeași regiune și în același timp.

Acest tip de prognoză se poate face cu 6-8 ore înainte de producerea evenimentelor. În orele imediat dinaintea producerii evenimentului, radarele meteorologice sunt cele care vor furniza meteorologului detaliile necesare privind apariția supercelulei și, ulterior, a tornadei.

Administrația Națională de Meteorologie deține una dintre cele mai bune rețele de radare meteorologice din Europa (similare celor folosite în SUA), iar specialiștii în fenomene severe din cadrul ANM sunt printre cei mai buni din Europa.

Rețeaua de radare din România permite monitorizarea supercelulelor și poate furniza indicii legate de formarea tornadelor.

Datele de la rețeaua de radare împreună cu observații meteorologice și modele numerice de prognoză au fost folosite în 2005 pentru a elabora prima avertizare de tornade din România. Astfel de avertizări au mai fost emise doar pentru șapte țări din Europa începând cu 1967.

– Deoarece este o teorie care se vehiculează adesea în media, vă rugăm să clarificați dacă există posibilitatea ca tornadele sau alte fenomene meteorologice să fie provocate de oameni, folosind tehnologii în contextul unui așa-numit război meteorologic.

– Nu știu foarte multe despre războiul meteolorologic. Din punctul meu de vedere, ideea de război meteorologic nu este fondată științific.

De-a lungul timpului, au existat o serie de experimente prin care s-a încercat controlarea fenomenelor meteorologice (de exemplu, producerea precipitațiilor), însă marea majoritate a acestor experimente a eșuat.

Nu putem controla fenomenele meteorologice, iar motivele țin de dinamica atmosferei. Nu există nicio tehnologie care să permită producerea și controlul unei tornade de către oameni.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€