Cercetare, dar slabă

Codruţa Simina

Redactor

Un recent raport al Curții de Conturi vorbeşte despre deteriorarea continuă, începând din 1990, a domeniului cercetării și inovării din România.

În loc să fie sursă de creștere economică, domeniul Cercetare, Dezvoltare și Inovare – denumit în continuare CDI – este victimă a deciziilor politice nefaste.

*

Sistemul de cercetare din România ocupă locuri triste în clasamentele internaționale, în pofida potențialului acestuia, atrage atenția raportul Curții de Conturi, încă din primele pagini.

România cheltuiește pentru CDI, pe cap de locuitor, aproape de 20 de ori mai puţin decât media europeană.

Mai departe, una dintre problemele esențiale este înaintarea în vârstă a vechilor specialiști, dublată de exodul celor tineri. În 1989,CDI însemna, în România, peste 150.000 de oameni.

„Potrivit standardelor internaţionale, dar şi după nevoile interne, România nu are destui cercetători, lipsind masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.

Numărul de cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii cu filiale în România se arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locale şi a desfăşurării unei activităţi curente de cercetare-dezvoltare”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Autorii mai menționează că aproximativ 15.000 de cercetători români profesează astăzi în străinătate. Numărul este echivalent cu trei sferturi din personalul CDI care lucrează în România.

Ca și cum asta n-ar fi fost suficient pentru a destabiliza un sector considerat prioritate națională, raportul Curții de Conturi vorbește despre organizarea haotică a competițiilor pentru proiecte, dublată de alocarea cu sincope a fondurilor, odată competițiile finalizate.

*

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: România în șoc. Călin Georgescu vine de nicăieri și cucerește țara și Diaspora

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

„Cu toate că statul trebuia să asigure stimularea CDI naţionale, aceasta fiind considerată prioritate naţională şi principala activitate creatoare şi generatoare de progres economic şi social, sectorul de cercetare românesc a fost puternic afectat după anul 1989 ca urmare a subfinanţării sistemului, managementului defectuos, dar şi incoerenţei cadrului legal referitor la activitatea de cercetare-dezvoltare, datorată în principal lipsei unei viziuni naţionale pe termen lung.”

Fragment din raportul Curții de Conturi

Raportul consemnează câteva consecințe grave ale lipsei de interes politic pentru CDI.

I. România ar putea fi pusă în imposibilitatea de a produce urgent vaccinuri. Raportul notează că „lipsa unei viziuni politice referitoare la activitatea Institutului Cantacuzino a determinat apariţia şi manifestarea unor interese financiare private, ce pot pune ţara noastră în imposibilitatea asigurării producţiei urgente de vaccinuri, în cazul unor epidemii sau pandemii”.

II. Între 1990 și 2014, suprafaţa de teren necesară cercetării agricole a fost drastic diminuată, de la circa 159.000 de hectare, la aproximativ 33.000 de hectare. Raportul mai subliniază că ne lipsesc mecanismele de protecție față de ocuparea abuzivă a terenurilor agricole care sunt necesare exclusiv pentru cercetare.

III. În 2014, banii alocați pentru Cercetare și Inovare, 1,84 miliarde de lei, reprezintă doar 67,7% din finanțarea asumată pentru implementarea Strategiei naţionale pentru cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, „subliniind perspectiva de nerealizare a obiectivelor asumate atât pe plan naţional, cât şi la nivel european”.

IV. Între 2011 și 2014, Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare din România au fost menținute într-o stare latentă, din cauza alocărilor financiare reduse, care nu pot acoperi datoriile acestora.

V. Cu toate că suntem printre puținele țări care au experiența necesară în cercetare, proiectare și fabricare de avioane, modele proprii, în 2014 România a cumpărat, prin decizie politică, avioane militare second hand.

VI. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală din Balotești deține aparatură modernă de înaltă clasă și un număr suficient de cercetători, însă, din cauza haosului creat în competițiile de proiecte, unele echipamente nu sunt folosite.

Ca să vă faceți o idee, „competiţia Tinere echipe a fost organizată în octombrie 2014 şi evaluarea ei a început doar în mai 2015, iar competiţia Parteneriate a avut termenul de depunere al proiectelor în iunie 2013, iar rezultatele au fost publicate abia în iunie 2014″.

VII. Inovarea nu a reușit să se impună ca factor central al dezvoltării economice în România. Țările europene sunt cotate ca având economie inovativă, România fiind singura calificată drept eficientă.

*

Pentru a nu rămâne la cifre și concluzii formulate în limbaj birocratic, l-am rugat să comenteze raportul Curții de Conturi pe Dragoș Ciuparu, fost șef al Cercetării din România.

Ciuparu spune că raportul descrie cu acuratețe mai multe probleme critice ale macrosistemului de cercetare, dar adaugă și câteva concluzii proprii.

Dragoș Ciuparu are un doctorat la Paris și a predat timp de 7 ani la faimoasa universitate americană Yale.

„Auditorii s-au lăsat ‘îndrumaţi’ în analiza datelor puse la dispoziţie de cei cu care au discutat. Bunăoară, informaţii esenţiale ar fi putut fi obţinute din analiza rapoartelor de evaluare ale echipelor internaţionale care au vizitat institutele de cercetare și dacă ar fi studiat evoluţia procesului de evaluare în vederea certificării.

Ar fi putut constata că peste 65% dintre procesele de evaluare erau finalizate la jumatatea anului 2012 şi mecanismul de finanţare instituţională ar fi putut fi implementat din 2013, dacă ar fi fost voinţă politică.

Faptul că sunt cîteva institute care nu pot fi evaluate nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Câte institute de cercetare în domeniul turismului se găsesc în lumea largă? Câte institute de acest fel se găsesc în UE? Pot fi activităţile acestor institute încadrate ca activităţi de cercetare, sau fac obiectul unui gen de consultanţă de specialitate? Produc ele cunoaştere?„, scrie Dragoș Ciuparu.

Un alt comentariu al său se referă la blocarea unui set de reguli care ar fi condus la transparentizarea procesului de alocare a fondurilor, aspect eludat de autorii raportului.

„Ordonanța Guvernului 6 din 2011 prevede introducerea finanţării instituţionale pe baza standardelor de cost pentru toate entităţile de cercetare certificate, inclusiv cele din IIS (universitățile care fac cercetare – n.r.).

Cine s-a opus cu îndârjire acestei prevederi legale şi a reuşit să împiedice implementarea ei, pentru că asta ar fi dus la transparentizarea finanţării şi deschiderea unei competiţii reale pentru finanţarea instituţională, ar trebui să fie lămurit.

În acelaşi timp, şi fără a dori să fac o pledoarie pro domo, universităţile nu primesc fonduri de cercetare! Granturile doctorale, atâtea câte sunt, constituie o picătură din oceanul necesar unei finanţări serioase pentru ceea ce înseamnă cercetarea universitară a secolului 21″, mai arată Ciuparu.

De asemenea, el atrage atenția asupra falsității unor concluzii din raportul Curții de Conturi, care nu ar fi tocmai în beneficiul cercetării.

De pildă, Raportul arată că nu reprezintă o soluție viabilă evaluarea proiectelor cu ajutorul experților străini. Motivul ar fi acela periclitarea ideilor românești.

„Auditorii nu cunosc faptul că aceasta este buna practică internaţională şi se lasă manipulaţi de cei care vor să păstreze status quo–ul evaluării noi între noi.

Ca cercetător care am lucrat foarte mult în cercetarea internaţională, mai bine de 10 ani, şi fiind autor al mai multor brevete internaţionale, pot să le certific auditorilor că nici nu poate fi vorba de menţinerea confidenţialităţii şi de protecţia informaţiilor de cercetare, mai ales când diseminarea acestora este o necesitate în orice societate modernă.

În spatele acestor pretexte se ascund cei ale căror rezultate par măreţe atâta timp cât nu trec dincolo de Curtici sau Albiţa, Giurgiu sau Sighetu Marmaţiei.

Implicarea unor cercetători străini în activitatea de cercetare, evaluare instituţională sau de proiecte în România nu poate fi decât semn de normalitate, aşa cum implicarea celor peste 15.000 de cercetători români în activităţi de cercetare din ţări dezvoltate ale lumii, de asemenea menţionată în raport, nu este decât semnul ‘normalităţii’ impuse de starea cercetării din România”.

*

Raportul de audit al performanței privind „Gestionarea fondurilor publice alocate pentru finanţarea activităţii de cercetare – dezvoltare – inovare, în contextul prevederilor Strategiei Europa 2020”, așa cum se numește oficial documentul despre care am vorbit mai sus, poate fi citit aici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€