Ce se întâmplă când canicula ajunge în cel mai verde oraș din România

Norbert Nemeș

Baia Mare a fost mult timp unul dintre orașele care păreau ferite de verile sufocante. Astăzi, canicula a ajuns și aici. Municipiul pornește însă cu un avantaj pe care puține orașe din România îl au: potrivit datelor oficiale, este cel mai verde municipiu din țară.

Întrebarea este dacă această rețea de spații verzi va fi suficientă într-un climat care continuă să se încălzească.

La ora zece dimineața, când întreg județul Maramureș era sub un cod portocaliu de caniculă, Baia Mare părea neobișnuit de liniștit. Pe trotuare, doar câțiva oameni își făceau drum prin oraș. Unii își ștergeau transpirația cu o batistă, alții mergeau cu evantaie în mână sau cu capul acoperit, încercând să stea cât mai puțin în bătaia directă a soarelui.

În timp ce Baia Mare se află sub cod portocaliu de caniculă, arborii de pe strada Nicolae Iorga oferă umbră și fac căldura mai ușor de suportat

Pe măsură ce înaintezi pe străzi, observi un lucru. Cât timp mergi pe sub coroanele copacilor, căldura pare ceva mai suportabilă. Când copacii dispar și ajungi într-o zonă care nu e umbrită, senzația se schimbă aproape instantaneu. Un aer fierbinte te lovește direct dinspre asfalt, iar diferența se simte imediat, întrebându-te ce cauți afară la ora asta. 

Lângă o stație de autobuz neacoperită, doi bărbați stau de vorbă. Unul face câțiva pași în lateral.

- Unde mergi?

- La umbră.

E ceva ce căutăm instinctiv, așa cum căutăm apa într-o zi toridă. 

Și totuși, Baia Mare nu seamănă cu imaginea unui oraș sufocat întru totul de beton. Dimpotrivă. Potrivit Institutului Național de Statistică, municipiul are aproximativ 1.900 de hectare de spații verzi.

Raportat la cei aproape 109.000 de locuitori, înseamnă aproximativ 175 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor – cea mai ridicată valoare din România pentru un municipiu. 

Baia Mare: Bulevardul Independenței e ocrotit de arbori maturi, care oferă umbră

Acest lucru se vede și la pas. De-a lungul bulevardului Independenței, pe malul râului Săsar, poți merge aproape doi kilometri în mare parte la umbră. Pe bulevardul Regele Mihai I, un traseu de aproximativ un kilometru este acoperit aproape continuu de coroanele arborilor maturi. În multe cartiere, copacii plantați în urmă cu zeci de ani oferă încă umbră pe trotuare, iar gardurile vii și tufișurile completează imaginea unui oraș în care vegetația este prezentă dincolo de parcuri.

Baia Mare - Bulevardul Regele Mihai I are, la rândul său, arbori maturi. Umbra însă vine peste trotuar doar într-o parte a zilei

Tocmai de aceea, Baia Mare este un caz interesant. În documentele Primăriei din 2023, municipiul este descris ca având „veri răcoroase și prelungite”. Astăzi, imaginea aceasta începe să se schimbe. Iar dacă umbra a devenit una dintre cele mai căutate resurse ale verii, merită să ne întoarcem puțin în timp. Pentru că Baia Mare nu a fost întotdeauna un oraș al caniculei. 

Modelul Timișoara. Ramona Laczkó-Dávid: „Orașele au nevoie de o strategie culturală clar definită”

Am vorbit despre ce se vede și ce nu: cum ajungi la un public care nu e „de bulă”, de ce Timișoara a lansat prima finanțare multianuală a unei administrații locale din România (25 de milioane de lei, 2024–2027), cum stă în realitate sectorul pe salarii - „precaritatea e acută”, spune ea, chiar și după un an de capitală - și ce înseamnă, dincolo de comunicat, să tratezi cultura ca pe o infrastructură a orașului, nu ca pe o colecție de evenimente.

Canicula a ajuns și în nord. Și pare că rămâne 

Ceea ce se întâmplă în Baia Mare nu este un fenomen izolat. Orașul face parte dintr-o tendință care afectează tot mai multe zone urbane din România, pe măsură ce schimbările climatice se suprapun peste dezvoltarea orașelor. Raportul privind Starea Mediului din România, publicat de InfoClima în 2025, dedică un capitol întreg climatului urban, în care arată că temperatura medie anuală în orașele reședință de județ a depășit 12°C în perioada 2021-2024, cu aproximativ două grade Celsius mai mult decât în deceniul 1980-1990. 

În același timp, peste jumătate dintre românii care locuiesc în mediul urban sunt expuși unor temperaturi cu 3 până la 8 grade Celsius mai ridicate decât cele din localitățile rurale din jur, efect amplificat de structura construită a orașelor.

Elementele esențiale ale Raportului, referitoare la orașele noastre. Sursa: stareaclimei.ro

În cazul Băii Mari, graficele din raport arată că temperaturile maxime înregistrate în 2025 depășesc valorile medii din perioada 1991-2020, iar seria istorică indică o încălzire vizibilă în ultimele decenii. În paralel, sezonul valurilor de căldură s-a extins. Dacă în trecut acestea erau asociate aproape exclusiv lunilor de vară, astăzi pot apărea încă de la sfârșitul lunii aprilie și se pot întinde până spre finalul lunii septembrie.

Datele satelitare analizate de InfoClima arată că temperatura suprafeței terenului ajunge în anumite zone din Baia Mare la 40-42°C în timpul verii. Tot ele indică o creștere în ultimii ani: temperatura medie a suprafeței urbane în lunile de vară a urcat de la aproximativ 31,5°C în 2020 la 34,2°C în 2021 și la 35,3°C în 2022.

Temperatura medie anuală în orașele reședință de județ în perioada 1901-2024. Pentru București sunt include Stațiile meteorologice Filaret și Băneasa. Se vede un trend foarte pronunțat de încălzire. Sursa: stareaclimei.ro

Raportul arată și că Baia Mare dezvoltă un efect de insulă de căldură urbană, prezent atât ziua, cât și noaptea, chiar dacă mai redus decât în multe alte orașe din România. Cu toate acestea, mai puțin de 30% dintre locuitori trăiesc în zone încadrate la risc termic ridicat sau foarte ridicat. 

„Orașul este o insulă de căldură. Dacă în aer avem 35 de grade Celsius, la nivelul asfaltului putem avea chiar și 50 de grade”, explică Ana Mirela Coman, conf. univ. dr. ing. la Facultatea de Inginerie a Mediului din cadrul Centru Universitar Nord Baia Mare, parte a Universității Tehnice din Cluj-Napoca. 

„Trăim, într-adevăr, aceste schimbări climatice. Au mai existat și în trecut, dar nu au avut intensitatea pe care o au astăzi. Din 2015 se resimte o accentuare”, continuă ea. 

Verile cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius vor deveni tot mai frecvente și în Baia Mare, iar pe baza prognozelor Organizației Meteorologice Mondiale, adaugă profesoara, oamenii vor trebui să se adapteze unor astfel de episoade de caniculă, dar fără ca maximele să depășească, în mod obișnuit, pragul de 40 de grade Celsius. 

Verdele versus betonul și canicula

Canicula nu poate fi evitată. Modul în care este resimțită, însă, depinde în mare măsură de orașul în care trăim. În cazul Băii Mari, răspunsul stă, cel puțin în parte, în rețeaua de spații verzi care traversează orașul. 

Ana Mirela Coman spune că unul dintre avantajele municipiului este felul în care vegetația este răspândită în oraș. Nu toate cartierele arată la fel, însă unele au fost proiectate încă de la început cu aliniamente de arbori, scuaruri și parcuri, care astăzi fac diferența în zilele toride.

„Cartierul Săsar este favorizat, pentru că, văzut de sus, are spațiu verde. Cartierele mai noi au mai puțin spațiu verde, și durează acolo până când arborii cresc. Un exemplu ar fi zona din spatele Centrului Comercial Maramureșul sau cartierul Vasile Alecsandri. Tocmai de aceea s-a construit Parcul Central, ca să compenseze lipsa de spațiu și blocurile mai înghesuite”. 

Cartierul Săsar din Baia Mare nu are o dezvoltare amplă pe verticală, ceea ce permite existența unor zone verzi pronunțate

În același timp, există anumite specii de arbori care contribuie la adaptarea orașului la temperaturile extreme. Profesoara spune că speciile indigene, adaptate de generații la solul și clima din Baia Mare, rămân cea mai bună soluție.

Parcul Scriitorilor este unul dintre exemplele pe care le oferă atunci când vorbește despre biodiversitatea urbană. Amintește și de sălciile de pe malul râului Săsar, de teii cu frunză mică, castanii sălbatici, mestecenii și paltinii de câmp, arbori care au trecut deja proba timpului și care oferă astăzi umbra de care orașul are nevoie. Problema este că un astfel de avantaj nu poate fi recreat rapid: „Un arbore, ca să ajungă la maturitate, are nevoie de 70-100 de ani”, povestește Ana Coman. 

Biodiversitatea contează enorm în prevenirea efectelor negative ale valurilor de căldură: copacii din mai multe specii se ajută reciproc, în timp ce monoculturile riscă să cedeze simultan

Cu toate acestea, beneficiile lor merg mult dincolo de faptul că umbresc străzile. Aceasta spune că vegetația schimbă efectiv felul în care este resimțită canicula. Explicația este simplă: fără un covor vegetal, soarele încălzește direct solul, iar acesta transmite mai departe căldura către atmosferă. În schimb, plantele absorb o parte din radiația solară și o folosesc în procesul de fotosinteză. 

La temperaturi de peste 35 de grade Celsius, intervine și un alt mecanism. Plantele elimină apă prin frunze, într-un proces numit evapotranspirație, care răcește aerul și contribuie la menținerea umidității. Împreună cu umbra oferită de arbori, acest proces reduce efectul de insulă de căldură urbană și face ca temperaturile resimțite la nivelul solului să fie mai scăzute. 

Regula 3-30-300 care asigură o rezistență climatică mult mai bună a unui oraș în fața încălzirii și aridizării climei. Sursa: stareaclimei.ro

„Mai avem nevoie de sălbăticie? Da, mai avem nevoie. De aceea Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, pentru a compensa o parte din efectele activităților umane. Dacă îngrijim ceea ce avem, nu ne pârjolim, nu ne sufocăm și nu ne ardem”. 

Rămâne însă întrebarea dacă actuala rețea de spații verzi va fi suficientă într-un climat care continuă să se încălzească. Ana Coman spune că, pe măsură ce valurile de căldură vor deveni tot mai frecvente, cheia stă în modul în care ele sunt gestionate.

„Dacă îngrijim bine ceea ce avem pe termen cel puțin scurt, eu zic că este bine”.  

Băimărenii, căldura și zonele verzi, o relație complicată

Așa arăta centrul vechi în 1987. Foto: Azopan

La capătul bulevardului Independenței, pe o bancă aflată la umbra unui copac, o întâlnesc pe Maria. Este originară din Baia Mare, dar de aproape zece ani locuiește în Cluj-Napoca, unde urmează studii doctorale. Revine acasă de patru-cinci ori pe an și spune că, de fiecare dată, remarcă două lucruri: orașul rămâne mult mai verde decât multe alte municipii din România, însă verile sunt din ce în ce mai greu de suportat.

„În comparație cu alte orașe, precum Clujul, observ o diferență considerabilă. Mereu când ajung în Baia Mare, mai ales în lunile călduroase, sunt surprinsă de cât de multă vegetație există și cât de verde este orașul. Consider că în Baia Mare sunt mult mai multe spații verzi și că nu este nevoie să mergi în parc ca să te bucuri de puțină vegetație. De asemenea, ceea ce am observat este faptul că în Baia Mare încă există tufișuri și garduri verzi, elemente ce lipsesc din designul orașului Cluj-Napoca”

Oceanul de beton din mijlocul orașului Baia Mare arată că nici măcar cel mai „verde” oraș din România nu a înțeles noua realitate climatică. Foto: Dăncuș Ioan Doru (Facebook)

Chiar și în zilele caniculare, spune ea, există încă locuri în care te poți refugia de căldură.

„Câteva locuri care îmi vin în minte sunt Parcul Mare și o parte din Câmpia Tineretului, dar și strada George Coșbuc. Acestea sunt zone foarte verzi”. 

Avantajul nu înseamnă însă că Baia Mare este ferit de probleme. Chiar și într-un municipiu cu cea mai mare suprafață de spațiu verde raportată la populație există zone unde căldura se acumulează mult mai puternic.

Castanii maturi de pe strada George Coșbuc formează un culoar de umbră care poate fi parcurs aproape de la un capăt la altul al străzii

„Cel mai greu mi se pare de suportat căldura în zonele unde există foarte mult beton și unde în loc de copaci sunt parcări pentru mașini. Drumul de la Catedrală spre Parcul Mara este un exemplu, dar și drumul dinspre Platou spre Centrul Vechi. Sunt zone unde pe o suprafață întinsă nu există umbră”. 

Contrastul este vizibil chiar și în Centrul Vechi. Fotografiile de arhivă arată că, înainte de anii 2000, piața era dominată de spații verzi și arbori, funcționând ca o adevărată insulă verde în centrul orașului. În perioada care a urmat, o parte importantă a suprafeței a fost transformată în parcare, iar betonul și asfaltul au înlocuit o bună parte din vegetație. Chiar dacă unii arborii maturi au fost păstrați, diferența dintre cele două imagini este evidentă.

Discuția reapare și în contextul proiectelor de modernizare aflate acum în desfășurare în oraș. Maria spune că unele dintre noile amenajări pun accentul mai degrabă pe beton și dale decât pe umbră. 

„Când vine vorba despre zonele noi renovate, precum Platoul, observ o abordare mult mai minimalistă”. 

Cunoscută de băimăreni drept Platou, Piața Revoluției este una dintre cele mai ample reamenajări urbane din ultimii ani. Suprafața este acoperită în mare parte cu pavaj, iar spațiile rezervate arborilor sunt puține și, deocamdată, goale.

Baia Mare. Centrul orașului, văzut de pe Google Maps: fostele spații verzi au fost înlocuite de beton, pe principiul folosirii pieței pentru evenimente mari. Însă pe timp de vară piața lipsită de copaci acționează ca o imensă baterie de căldură

Tema apare frecvent și în comentariile locuitorilor de pe Facebook. La o postare a unui consilier local despre stadiul lucrărilor, oamenii au întrebat: „Dar de ce doar beton și pavaj?”, „Interesant că pomi nu au pus pentru umbră” sau „Și cu plantarea de copaci?”.

Consilierul a răspuns că arborii vor fi plantați după recepția lucrărilor, cel mai probabil în toamnă, când condițiile vor fi favorabile. La începutul lunii august, în piață puteau fi văzute doar câteva alveole pregătite pentru viitorii copaci.

Un alt exemplu este noua promenadă amenajată pe unul dintre malurile râului Săsar. Pentru realizarea lucrărilor și îngroparea rețelelor de utilități, o parte dintre arborii maturi au fost îndepărtați și înlocuiți ulterior cu puieți. Zona este astăzi accesibilă pietonilor, însă umbra pe care o ofereau arborii vechi va avea nevoie de ani sau chiar decenii pentru a fi refăcută.

Malul Săsarului în 2022: se vede șirul de copaci maturi, care asigurau atât un plămân verde orașului, cât și mult necesara umbră trecătorilor.

Nu lipsesc nici observațiile privind toaletarea arborilor și a gardurilor vii. În comentariile de pe Facebook, un locuitor scrie: „Vă rog să veniți pe strada Victoriei, să vedeți cum au tăiat copacii la rând. Am făcut sesizări la primar, nu am primit niciun răspuns”. Un altul reclamă că „e o problemă cu ce se face arbuștilor și gardurilor vii. Sunt tunse brutal, la grămadă”.

Amenajarea malului râului Săsar (imagine din 2025) nu a ținut cont deloc de nevoia de umbră a celor care se așază pe bănci și a înlocuit copaci maturi cu arbori care vor avea nevoie de zeci de ani pentru a face umbră corespunzător.

Dincolo de aspectul estetic, astfel de intervenții pot reduce pentru o perioadă îndelungată umbra oferită de vegetație și capacitatea acesteia de a atenua efectele caniculei, tocmai într-un moment în care orașele au nevoie mai mult ca oricând de arbori maturi și de spații verzi sănătoase.

Cum arată un oraș pregătit pentru caniculă 

Cum arată un oraș pregătit pentru veri tot mai călduroase? Raportul InfoClima arată că răspunsul nu stă într-o singură măsură magică. Adaptarea presupune un mod diferit de a proiecta și administra spațiul urban. 

Printre recomandările autorilor se numără plantarea arborilor de-a lungul străzilor, dezvoltarea unor coridoare verzi care să lege principalele zone ale orașului și amenajarea unor spații publice cu umbră, bănci și surse de apă potabilă. Raportul recomandă și folosirea unor materiale care rețin mai puțin căldura, precum și amenajarea de acoperișuri și fațade verzi, acolo unde acest lucru este posibil. 

Un oraș în care arborii maturi sunt bine îngrijiți, chiar prin irigare și fertilizare dacă e necesar, iar gardurile de metal sunt înlocuite cu garduri vii și arboret, în care spațiile verzi nu sunt alcătuite doar din gazon, ci mai ales din plante autohtone rezistente la secetă și cu înflorire anual

Autorii subliniază că plantarea unor arbori noi reprezintă doar o parte a soluției. La fel de importantă este păstrarea și întreținerea arborilor existenți, precum și distribuirea cât mai uniformă a spațiilor verzi în interiorul orașului. 

Raportul arată că adaptarea la schimbările climatice presupune planificare pe termen lung. Intervențiile punctuale au un efect limitat în lipsa unor strategii care să includă infrastructura verde în dezvoltarea orașelor. 

Baia Mare pornește cu un avantaj pe care puține municipii din România îl au. Rămâne de văzut dacă îl va putea păstra într-un climat care continuă să se încălzească.