Ce greșeli fac românii când vine vorba de bani. Cum ne putem construi un plan financiar stabil în timpuri instabile? (P)

Redacția

Un studiu* realizat în 2026 scoate în evidență câteva tipare de comportament ale românilor legate de modul în care își gestionează banii. Cel mai relevant rezultat este că românii, deși susțin contrariul, improvizează și iau decizii financiare pe moment. 

Am stat de vorbă cu economistul Corneliu Ionescu (Banometru) ca să înțelegem de ce, mai ales într-o perioadă cu prețuri care tot cresc și cu multă incertitudine, ajungem să luăm decizii financiare pe moment — și ce am putea face ca să ieșim din această capcană și să ne organizăm mai bine banii.

De ce atât de mulți români ajung să ia decizii financiare pe moment, deși spun că sunt atenți cu banii?

Corneliu Ionescu: Pentru că „a fi atent cu banii" și „a avea un plan pentru bani" sunt două lucruri diferite. Primul înseamnă să nu îi cheltuiești pe prostii evidente. Al doilea înseamnă că fiecare leu are o destinație clară înainte să fie cheltuit. Fără plan, oricât de atent ești, reacționezi la ce se întâmplă în loc să acționezi conform unei direcții.

Și în România, planificarea e îngreunată de un context real: mediul legislativ, economic și fiscal volatil. Oamenii au învățat din experiență că planurile se strică: taxele se schimbă, inflația erodează puterea de cumpărare și banii puși deoparte, crizele apar pe neașteptate. Reacția imediată a devenit o strategie de supraviețuire perfect rațională. Problema e că rămâne o strategie de supraviețuire, nu de construcție/dezvoltare.

Corneliu Ionescu. Foto: arhiva personală

Ce rol joacă experiențele din comunism sau perioada de tranziție și lipsurile din trecut în felul în care consumăm astăzi?

Privațiunile nu lasă doar amintiri, ele creează tipare. Când suferi de lipsuri, apare în interior o tensiune, o frustrare care se acumulează. În momentul în care ai bani, tensiunea aceea se descarcă printr-un comportament de cheltuire irațională care te lasă din nou fără resurse, apoi frustrarea revine și ciclul se reia. Unii îi spun efectul de „yo-yo financiar”. Îl vedem frecvent la tinerii plecați de acasă care își cumpără din primul salariu tot ce părinții nu au putut sau nu au vrut să le cumpere. Uneori comportamentul persistă ani de zile după ce contextul s-a schimbat complet.

Suntem la 37 de ani de la Revoluție, o perioadă în care am descoperit ce înseamnă capitalismul și care sunt noile modele de succes. Dar nu am scăpat încă de mentalitatea generației de sacrificiu: muncești din greu ca copiii tăi să aibă ce n-ai avut tu. Poate că e momentul să inventăm prima generație de succes, pentru a le lăsa copiilor moștenire un model de construcție de urmat și nu doar sacrificiul de copiat.

De ce există această discrepanță între imaginea de „oameni descurcăreți" a românilor și realitatea financiară din viața de zi cu zi?

Nu există o discrepanță, ci o continuitate. Românii sunt descurcăreți pentru că au fost forțați să fie. Mușchiul ăsta s-a antrenat în comunism, când te descurcai pentru un kil de carne sau reparai orice cu sârmă. E o abilitate reală, câștigată greu și transmisă din generație în generație.

Problema apare când „descurcăreala” devine mod de viață și sursă de adrenalină — am salvat și ziua de azi, am rezolvat și criza asta. Și când capătă o conotație mai puțin plăcută: „știu un băiat care poate să mă rezolve." Totul se negociază și renegociază — aplicarea legii sau contractelor, rândul la coadă sau așteptatul în coloană în trafic. Pe termen scurt pare eficient. Pe termen lung aduce oboseală, agitație și o nervozitate de fond care costă enorm în energie și în calitatea vieții. Soluția nu e să renunțăm la descurcăreală, ci să o orientăm spre prevenire: un fond de urgență care face ca urgența să nu mai fie urgență, investiții care construiesc în timp, o viziune pentru sine și pentru familie. Când ai un plan solid, nu mai ai nevoie să te descurci la fel de des.

Care sunt cele mai frecvente forme prin care se manifestă improvizația financiară în România?

La bază stă o combinație toxică de convingeri: „îl plătesc pe cel care strigă mai tare", „nu vreau să supăr pe nimeni", „nu pot să spun nu" și „mă descurc singur". Din ele derivă aproape toate formele concrete pe care le vedem în Banometru.

Te plătești ultimul: mai întâi partenerul, copilul, executorul, imaginea ta care ține pasul cu vecinul care și-a luat mașină nouă. Nu pui deoparte pentru că „planificarea nu merge oricum” și „banii strânși îi mănâncă inflația” — convingeri care te scutesc de efortul de a încerca. Te împrumuți ca să faci față solicitărilor familiei sau ca să pari altcineva decât ești, uitând că impresia vecinului nu plătește întreținerea. 

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Pe Via Danubiana la Gostinu: o plajă care încă mai poate rămâne sălbatică

La doar o oră de București, departe de haos și agitație, stă ascunsă o plajă sălbatică, la malul Dunării. Plaja Gostinu, poziționată la doar 20 de kilometri distanță de orașul Giurgiu, se află la capătul satului cu același nume, străjuită de o limbă lungă și răcoroasă de pădure prin care te poți aventura în zilele toride.

Nu citești contractul, nu întrebi cât costă creditul total, nu doar rata lunară. Și nu vorbești cu nimeni despre problemele financiare reale, de teamă că „ce-o să zică lumea" și astfel îți scapă soluții evidente pentru oricine privește din afară. Improvizația financiară nu e lene și nu e prostie. E un sistem de convingeri moștenit, întărit social și foarte greu de văzut din interior.

Ce costuri ascunse plătim atunci când luăm decizii ad-hoc, fără planificare?

Deciziile luate sub impuls și sub emoție rareori se potrivesc cu obiectivele pe termen lung. Într-un context de resurse deja limitate: timp, bani, energie, fiecare decizie ad-hoc te îndepărtează puțin de unde vrei să ajungi. Costurile nu sunt doar financiare: apar anxietatea, certurile, regretele, neputința și, inevitabil, justificările cu care ne explicăm nouă înșine de ce nu a mers planul. Și pierdem puterea de negociere în toate aspectele vieții — când nu ai rezervă, accepți orice job, orice chirie, orice condiții.

Există și o confuzie frecventă pe care o văd des: oamenii resping planificarea pentru că o asociază cu rigiditate, cu lipsa spontaneității sau a generozității. E o confuzie costisitoare. Un plan bun include un buget pentru spontaneitate, pentru cadouri, pentru ieșiri neașteptate. Ziua surpriză pentru partener poate fi și prevăzută și sinceră. Mai mult — fondul de urgență, asigurările, investițiile regulate nu sunt doar pentru tine. Sunt și pentru partenerul tău. Liniștea financiară e un cadou pe care i-l faci în fiecare lună.

Care sunt, în opinia ta, cele mai neinspirate achiziții pe care le fac românii în această perioadă?

Trăim o perioadă dificilă și complicată simultan: criză economică și politică internă, concedieri, falimente, un război la granița noastră care nu dă semne că se termină curând, alte conflicte globale cu efecte directe asupra prețurilor și stabilității. Într-un astfel de context, cea mai neinspirată achiziție e orice cheltuială care îți reduce flexibilitatea și rezervele.

Concret: nu ne împrumutăm acum dacă putem evita. Închidem abonamentele pe care nu le folosim și diminuăm la maximum cheltuielile recurente. Amânăm vacanțele extravagante și achizițiile mari. Nu pentru că nu merităm, ci pentru că resursele păstrate acum ne dau puterea să facem față provocărilor care ar putea apărea. Într-o perioadă de incertitudine, lichiditatea e cel mai valoros activ pe care îl ai. O mașină nouă sau o renovare pot aștepta. O criză neașteptată nu întreabă dacă ești pregătit.

Ce obiceiuri financiare sănătoase am putea împrumuta din țările occidentale?

Comportamentele financiare sănătoase nu sunt un secret occidental, sunt de bun simț, valabile pe tot globul și ignorate, în egală măsură, peste tot. Primul și cel mai important: asumarea responsabilității propriei vieți financiare. Nu vine nimeni să te salveze, nu e responsabil nimeni altcineva pentru tine. Succesul sau eșecul tău financiar sunt în mare parte opera ta. Asta e o veste bună, nu una rea, pentru că înseamnă că ai putere de schimbare.

Urmează lucruri concrete: automatizarea economisirii și investirii — avem azi instrumente la îndemână, debit direct către contul de economii și plată planificată către broker, care scot decizia din zona voinței sau memoriei. Mai multe surse de venit activ, nu una singură. Conversații reale despre bani cu partenerul și copiii — planificare financiară împreună. Dacă începi de la 20 de ani, independența financiară timpurie nu e un vis, e matematică. Și poate cel mai eliberator obicei dintre toate: ești în competiție doar cu tine de ieri. Nu cu vecinul, nu cu colegul, nu cu ce afișează cineva pe Instagram.

Cum ar trebui să arate, concret, un plan financiar realist pentru o familie care vrea să pornească de la zero?

Pornitul de la zero e o iluzie — trecutul e acolo, cu datoriile, obiceiurile și deciziile lui. Totul începe de fapt cu o decizie conștientă și asumată împreună: hai să ne punem finanțele în ordine. Iar finanțele unei familii sunt traducerea în bani a acțiunilor și deciziilor voastre comune: ordine în finanțe înseamnă ordine în obiective și în relație.

Concret, sunt trei pași în ordine. Primul: descrieți împreună situația financiară dorită — ce venituri vreți și de unde, câți se duc pe cheltuieli, cum acoperiți riscurile prin fond de urgență, fond de siguranță și asigurări, în ce și cât investiți și cum gestionați datoriile. Al doilea: identificați situația actuală — cât câștigați și de unde, pe ce se duc banii, ce ați strâns și ce aveți de dat. Al treilea: stabiliți pași concreți zilnici pentru a acoperi fiecare diferență dintre dorință și prezent, și reguli de comportament asumate împreună. Fără reguli comune, planul cel mai bun rămâne o foaie de hârtie.

Care ar trebui să fie prioritățile financiare esențiale într-o perioadă de incertitudine economică?

Prima prioritate e să măsori concret cum te afectează situația, nu să o simți vag. Coșul de cumpărături costă cu 300 de lei mai mult pe lună? Ce faci: găsești furnizori alternativi mai ieftini, reduci risipa, sau generezi 300 de lei în plus dintr-o activitate extra? Există riscul să rămâi fără job? Ce poți începe acum, cât timp mai ai unul, care să acopere măcar un sfert din venitul actual? Incertitudinea devine gestionabilă când o traduci din anxietate difuză în probleme concrete cu soluții concrete.

A doua prioritate e lichiditatea: banii accesibili imediat, fără penalități. Într-o criză, viteza de reacție contează mai mult decât randamentul. 

A treia e diversificarea venitului — o singură sursă de venit e riscantă în orice condiții, în incertitudine e vulnerabilitate critică. Chiar și 500-1.000 de lei dintr-o sursă secundară îți schimbă fundamental puterea de negociere și liniștea cu care dormi noaptea. 

Investițiile nu se opresc — dar nu sunt prioritatea numărul unu când solul se mișcă sub tine.

Ce le-ai spune celor care cred că nu pot economisi deloc, pentru că veniturile lor sunt prea mici?

Întâi le-aș spune că economisirea de dragul economisirii nu funcționează pentru nimeni. Ai nevoie de un motiv clar și important pentru tine: economisesc ca familia mea să fie în siguranță dacă îmi pierd jobul, economisesc pentru cele 7 zile de vacanță pe care ni le dorim, economisesc pentru că vreau să nu mai depind de nimeni la bătrânețe. Fără un „de ce" clar și al tău, orice leu pus deoparte pare un sacrificiu fără sens.

Apoi le-aș reaminti că economisirea are mai multe forme decât banii din cont. Puii de găină cumpărați primăvara, borcanele de zacuscă făcute toamna, lemnele de foc luate din timp - toate sunt economisire. Iar dacă veniturile sunt cu adevărat prea mici, pui un leu simbolic deoparte — nu pentru că un leu schimbă ceva în sine, ci pentru că antrenează mușchiul și îți dovedește că poți. Și faci tot ce ține de tine să-ți crești veniturile. Ambele, în același timp.

*Studiul „Românii și improvizațiile financiare”  a fost realizat de ING  Bank România în colaborare cu Frappe Digital, pe un eșantion de 1.051 de respondenți cu vârsta între 18 și 65 de ani, din mediul urban.

Acest material este susținut de ING Bank România și face parte din campania „Planul Anti-Improvizații (financiare)”, dedicată modului în care deciziile financiare mai simple și mai predictibile pot reduce stresul de zi cu zi. Într-un context în care mulți români spun că își gestionează atent banii, dar ajung frecvent să ia decizii financiare pe moment, campania explorează costurile ascunse ale improvizațiilor și felul în care serviciile bancare integrate pot aduce mai mult control și liniște în administrarea bugetului personal și de familie.

Prin noile pachete de cont curent ING Go, ING More și ING Extra, ING Bank România propune o abordare construită în jurul nevoilor reale ale clienților: operațiuni bancare uzuale fără comisioane, beneficii pentru economisire, schimb valutar preferențial și servicii de protecție sau călătorie incluse direct în pachet. Materialul de față prezintă, într-un format editorial, exemple concrete despre cum pot fi folosite aceste opțiuni pentru a organiza mai eficient planurile unei familii aflate în vacanță.

Descoperă mai multe detalii AICI.