Ce fonduri îi revin României de la UE în perioada 2028-2034: „Va primi mai mulți bani în următorii șapte ani decât a primit în ultimii șapte”

Alina Zibrițchi

Parlamentul European a votat poziția sa privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, un pachet financiar estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro – cu circa 10% mai mare decât varianta inițială propusă de Comisia Europeană. 

Mai mulți bani pentru România 

Din bugetul multianual propus de Comisia Europeană și votat în legislativul european, România, raportat la rata inflației, ar putea primi mai mulți bani în perioada de finanțare 2028-2034, decât i-au fost alocați din bugetul anterior.

„România cred că va primi mai mulți bani în următorii șapte ani decât a primit în ultimii șapte ani din bugetul Uniunii Europene. Pentru următorii șapte ani, Comisia Europeană a propus României o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro”, a explicat Siegfried Mureșan pentru PressOne.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PPE) a declarat pentru PressOne că mărirea bugetului Uniunii Europene se justifică prin faptul că dacă bugetul total este insuficient nu ar putea fi acoperite toate obiectivele Foto: Inquam Photos /George Călin

Noile priorități ale bugetului Uniunii Europene includ în principal securitatea și apărarea, pe fondul războiului din Ucraina și al riscurilor geopolitice crescute. În plus, se pune accent pe securitatea energetică, protecția frontierelor și dezvoltarea tehnologiilor strategice. 

Acestea vin în completarea priorităților tradiționale, precum agricultura și coeziunea, fără a le înlocui.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PPE) a declarat pentru PressOne că mărirea bugetului Uniunii Europene se justifică prin faptul că dacă bugetul total este insuficient nu ar putea fi acoperite toate obiectivele: „Nu putem avea suficiente resurse pentru toate prioritățile dacă bugetul este prea mic. De aceea, gestionarea banului public este întotdeauna dificilă. Creșterile trebuie justificate, argumentate și moderate.”

Uniunea Europeană investește mai mult în securitate și apărare

Conform noului buget, Uniunea Europeană va investi mai mult în securitate și apărare. Acest lucru se datorează atât invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina, cât și situației din Orientul Mijlociu.

„Să nu uităm că Bucureștiul este mai aproape de frontiera cu Iranul decât de Paris. Prin urmare, ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu are un impact și asupra noastră, inclusiv economic și comercial. Vedem deja creșterea prețurilor la combustibili”, a precizat Siegfried Mureșan pentru PressOne. 

„Protejarea Europei” este unul dintre cele șase priorități bugetare ale Uniunii Europene în următorii șapte ani. Concret, UE va aloca 131 de miliarde de euro pentru apărare, securitate și spațiu, ceea ce implică de 10 ori mai multe fonduri pentru mobilitatea militară. Totodată, țările din UE vor avea la dispoziție peste 80 de miliarde de euro pentru gestionarea migrației, a frontierelor externe și securitatea internă.

Rezerviștii din Prahova au făcut cunoștință cu HIMARS. Foto: Mihnea Lazăr /PressOne

Printre investițiile UE în securitate se numără și programul SAFE, despre care PressOne a scris încă din februarie 2026. 

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”

La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.

„Acest fond (n.red. SAFE), din care România este unul dintre principalii beneficiari, cu aproximativ 16 miliarde de euro, poate fi valorificat dacă avem o guvernare serioasă și capacitate de absorbție”, susține Mureșan. 

Investițiile vor consolida, de asemenea, securitatea cibernetică, transporturile și dezvoltarea infrastructurilor critice. 

Agricultura, una dintre prioritățile UE

O altă prioritate a Uniunii Europene este agricultura, în bugetul pentru 2028-2034 fiind rezervate 300 de miliarde de euro doar pentru sprijinirea fermierilor. 

Când Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget, a propus resurse suficiente pentru noile priorități, dar și comasarea politicii agricole comune și a politicii de coeziune într-un singur fond pentru fiecare stat membru. Această abordare ar fi redus predictibilitatea pentru beneficiarii de fonduri europene, susține europarlamentarul Mureșan. 

De exemplu, autoritățile locale care ar dori să electrifice transportul public s-ar fi aflat în competiție directă cu fermierii pentru aceleași fonduri. O primărie care vrea să anvelopeze un bloc pentru eficiență energetică ar fi concurat cu un fermier care vrea să-și cumpere utilaje. 

„Acest lucru ar fi fost o greșeală. De aceea, Parlamentul European s-a opus și a cerut ca politica agricolă comună și politica de coeziune să rămână separate, cu bugete distincte și baze legale separate. Acest lucru a fost confirmat în poziția oficială adoptată de Parlament”, a adăugat explică Siegfried Mureșan.

Foto: Valio84sl / Dreamstime.com

Cele 60 de miliarde de euro pe care le va primi România se vor traduce în sprijin pentru fermieri, securitate alimentară și produse de calitate, e de părere eurodeputatul. 

De asemenea, investițiile în dezvoltare rurală vor reduce discrepanțele dintre sat și oraș. Cel puțin teoretic, se vor putea face investiții în școli, spitale, drumuri și infrastructură digitală. 

Printre celelalte priorități bugetare ale Uniunii Europene pentru următorii șapte ani se mai numără protejarea cetățenilor și consolidarea gradului de pregătire și a rezilienței, promovarea educației, a drepturilor sociale și a democrației (n.red. conform legislației europene, Uniunea Europeană nu poate reglementa educația, fiind un domeniu în care legislația este decisă la nivel național), precum și  stimularea prosperității prin competitivitate, cercetare și inovare. 

Noul buget al Uniunii Europene va intra în vigoare în 2028.