Ce face și ce nu face Busola Electorală

Codruţa Simina

Redactor

Peste 10.000 de persoane au folosit Busola Electorală în cele două săptămâni care au trecut de la postarea sa pe PressOne.

Concepută printr-un parteneriat dintre Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) de la Universitatea „Babeș-Bolyai” și Institutul Kieskompas din Olanda, Busola este un chestionar online care îi oferă utilizatorului o evaluare a propriei poziționări pe harta politică națională.

Doi dintre cercetătorii implicaţi în acest proiect, profesorul universitar Ioan Hosu, de la FSPAC, și Mihnea Stoica, fondatorul Centrului Cultural Olandez din cadrul UBB, au explicat că Busola este un instrument menit să genereze interes pentru dezbaterile electorale.

„Omul se gândește că nu e bună distribuția, că el nu e plasat cum își imagina”

„Busola este un instrument pe care unii îl folosesc în Europa de mai bine de 10 ani și e gândită mai degrabă ca un instrument de informare privind partidele politice și campania electorală.

Fiecare individ se poate autoevalua sau își poate evalua preferințele politice, raportat la oferta electorală. La finalul celor 30 de întrebări, oamenii pot să consulte inclusiv platformele electorale și programele partidelor.

Deci, asta e principala idee: o aplicație realizată de cercetători care utilizează media pentru a crește dezbaterea publică și gradul de informare și participare”, a arătat profesorul Hosu.

El spune că astfel de platforme îi determină pe oamenii care le folosesc să se gândească la propriile opțiuni electorale.

„Pe noi ne interesează să vorbim într-o paradigmă de e-democracy – or acesta e un instrument adaptat unei mase critice care utilizează din ce în ce mai mult online-ul.

Inevitabil, genul ăsta de instrument duce la problematizare: omul se gândește că e greșit, că nu e bună distribuția partidelor, că el nu e plasat cum își imagina.

În unele cazuri, informația asta îl pune să-și regândească poziția în raport cu partidele, îl obligă să se informeze, poate mai discută și cu alții, poate se uită mai atent, și așa îl scoți din autosuficiența aia – «Eu știu despre ALDE!»

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: Călin Georgescu are un mic avans în fața lui Ciolacu. Urmează turul Iliescu-Vadim, varianta TikTok. Lasconi pe locul III LIVE

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Ce știi despre ALDE? Ce știi acum despre partidele X, Y, Z? Care-s trei linii directoare la PMP? Și-a actualizat PSD platforma? Ce înseamnă PNL?”, arată profesorul Ioan Hosu, care este șeful departamentului Comunicare de la FSPAC.

„La noi, strategia politică e axată pe câștigat guvernarea. Orice traseu alegi, nu are importanță, ideea e să ajungi la putere. Au simplificat atât de mult logica jocului politic, încât ai doar atât: actor politic și puterea. Atât.

Nu-i mai interesează să păstreze electoratul, nimic. În mai puțin de 360 de zile, tu vezi PNL repoziționat de la stânga, din alianță cu PSD, la dreapta. După care apare USR și te întrebi: oare cum de scot ăștia peste 10%?! Păi de-aia scot 10%.

Scopul Busolei e să ieșim din discuția personalizată, din politica-tătuc, de la Ceaușescu încoace – din paradigma în care un om contează mai mult decât ideile.” (Ioan Hosu, profesor universitar, doctor în sociologie)

*

Cum s-a realizat poziționarea partidelor pe axa stânga-dreapta

Unul dintre reproșurile aduse Busolei Electorale a fost că manipulează rezultatele. Autorii răspund că rezultatele generate de chstionar nu au relevanță ca studii sociologice și nici nu le spun oamenilor cu cine să voteze. Pur și simplu deschid o dezbatere.

„Rezultatele pe care le gestionăm noi nu sunt relevante din punct de vedere sociologic, decât în interiorul bazinului de cititori ai unui produs media. Scopul este acesta: să dinamizeze puțin spațiul public, să crească accesul la informare și la dezbatere.

Nu în ultimul rând, din experiența Elveției, Belgiei sau Olandei am învățat că genul acesta de platformă duce și la creșterea participării la vot.

Încercăm să trecem peste ideea că toți politicienii sunt la fel: etichetarea asta în bloc e una simplistă, reducționistă și falsă. Nu toți sunt la fel. Platforma asta le dă ocazia unora să-și consolideze sau să-și schimbe atitudinea„, a spus profesorul Hosu.

El a explicat și algoritmul după care s-a realizat ordonarea pe axa stânga-dreapta a partidelor care participă la alegerile din 11 decembrie.

„Orice plasare ideologică poate ridica semne de întrebare: ce e centru- stânga și centru-dreapta? Plasăm ideologiile în linii mari, pentru că vorbim despre un continuum pe care e foarte greu să apreciezi la modul general dacă un partid e mai de dreapta sau mai de stânga decât altul.

Astea sunt poziționări relative. Le-am acordat aceste poziții în funcție de programele și platformele electorale pe care le-au prezentat anul acesta.

Dacă PMP spune că statul trebuie să-și păstreze locurile de muncă așa cum sunt, și apoi vine PNL și spune că statul mai trebuie redus, operezi aceste variațiuni, dar sunt niște scalări relative.

Dacă ar face altcineva scalarea asta, de pildă domnul Pieleanu, ar ieși, probabil, altfel. Se pleacă de la programe și asta e ideea, că omul își poate verifica propria afinitate ideologică cu cea a partidelor – cu cea pe care partidele și-o definesc în platformele electorale”, a precizat Ioan Hosu.

„Aici, stânga ia măsuri de dreapta și invers”

Avem și o știre: în perioada conceperii Busolei, cercetătorii de la UBB au contactat toate partidele din România, pentru a le cere date care să îmbunătățească poziționările ideologice – însă niciun partid nu le-a răspuns.

Ca atare, au folosit informațiile din ofertele electorală ale celor mai mari partide.

Mihnea Stoica, doctorand al UBB implicat în realizarea Busolelor din mai multe țări europene, arată că, în Olanda, de exemplu, există dezbateri serioase referitoare la unde și cum se plasează un partid în spectrul politic.

„Pur și simplu vin reprezentanții partidelor la Institutul Kieskompas și vor să vadă metodologia din spatele Busolei. În România, am trimis materialele acestea tuturor partidelor. Știți ce răspuns am primit? Zero, nimic!„, a explicat Mihnea Stoica.

Tocmai dezbaterea privind aceste poziționări lipsește în actuala campanie din România, iar liniștea avantajează partidele mari.

„La noi, partidele evită să spună cum se poziționează pe anumite teme. Au strategii de tipul catch-all, adică mesaje cât mai largi, fără asumarea identității distincte, de genul: «Noi suntem partid de stânga și o să vedeți măsuri de stânga».

Dar aici, stânga ia măsuri de dreapta și invers. Pentru că suntem într-o fază în care competiția nu e reală. Eu cred că, în România, competiția politică nu e serioasă: atâta timp cât ai un politician care într-un mandat e de stânga, iar în al doilea mandat, de dreapta, el își pierde identitatea. E bun la orice politică”, a mai precizat profesorul Hosu.

„Busola nu-ți spune: «Du-te la vot și votează cu partidul X!». Ci pur și simplu stimulează dezbaterea asta pe teme de o anumită profunzime, adică să mergem un pic dincolo de discuțiile astea cu «Nu-mi place fața lui X». Altfel, ne-am întors în anii ’90 și votăm cu cei care zâmbesc mai frumos.” (Mihnea Stoica, șeful Centrului Cultural Olandez din cadrul UBB Cluj)

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€