Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Andrei Gudu

Colaborator

Rochii, costume de baie sau paltoane la 5, 6, 10 sau 20 euro. Ceasuri, genți de piele, ventilatoare de tavan, încărcătoare de mașină și alte mărunțișuri care îți pot face viața mai ușoară, la doar câțiva euro. Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

De ce se discută atât de mult Temu și Shein?

Temu este un magazin online, deținut de gigantul chinez PDD Holdings. Lansată în 2022, aplicația a cucerit în numai doi ani o parte importantă din piața occidentală de cumpărături online. Vinde haine, telefoane, mobilă și un număr incomensurabil de alte accesorii. Shein este o altă companie chineză, concentrată pe vânzarea de haine, care a reușit în doar câțiva ani să detroneze toți giganții din comerțul online. 

Vânzările Temu au crescut cu 840% într-un singur an. Foto: Boarding1now | Dreamstime.com

Din punct de vedere financiar, ambele companii sunt unele dintre cele mai de succes companii din lume - însă rămân destul de secretoase când vine vorba de activitatea lor. 

Avantajul celor două față de competiție este că oferă prețuri mult mai mici. Iar cu o campanie de promovare de miliarde de dolari și reduceri ce par greu de crezut, ambele au reușit să muște din piața dominată de marii jucători din Vest. 

An de an, ambele au creșteri de sute de procente. Deși încă sunt în spatele unor giganți precum Amazon, dacă își mențin ritmul, ar putea să-și depășească competitorii occidentali chiar la ei acasă. 

Shein deja valorează mai mult decât Zara și H&M la un loc, de exemplu. Deși piața principală pentru Shein și Temu rămâne SUA, extinderea are loc în toate colțurile lumii.

1 din 10 colete din mașinile curierilor vine de pe aceste platforme. Foto: Cbechinie | Dreamstime.com

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Succesul companiilor chineze se vede cu ochiul liber și în România. Într-o estimare realizată de Ziarul Financiar, vânzările totale ale celor două companii aici se ridică până la 600 de milioane de euro anual. De asemenea, 1 din 10 colete din mașinile curierilor vine de pe aceste platforme. E o creștere exponențială având în vedere că cele două aplicații abia au intrat pe piața locală. 

Comisia Europeană reacționează

Produsele de pe Temu și SHEIN sunt de obicei scutite de taxele vamale de pe piața europeană, atâta timp cât pachetele au o valoare de sub 150 de euro. De multe ori, o comandă care depășește suma este „spartă” în comenzi mai mici pentru a evita aceste taxe. 

Două miliarde de colete de sub 150 de euro au fost livrate în UE din afara continentului numai anul trecut, conform Comisiei Europene. Aceleași estimări spun că până la 65% din colete ar putea fi subevaluate, pentru a evita plata. De aceea, Comisia are în plan să modifice această limită de 150 de euro și să introducă alte reglementări mai stricte pentru comercianții online. 

Protecția Consumatorilor nu ne poate proteja prea mult

În ce privește protecția consumatorului, nu par să existe prea multe pârghii de control ori de sancționare a marilor companii străine. Temu, de exemplu, nu are niciun sediu sau reprezentanță în România, iar autoritățile nu pot inspecta nici locul de proveniență al produselor. Nici măcar traseul plății ori banca ce intermediază nu pot fi verificate, conform unui răspuns ANCOM către cursdeguvernare.ro. 

Neavând sediu în România, compania e scutită și de diverse alte obligații, precum traducerea informațiilor legate de produse în română. Produsele pot fi returnate, deși nu întotdeauna gratuit. De aceea trebuie citite cu atenție detaliile fiecărui produs înainte de comandă.

ANPC a anunțat că derulează o verificare asupra Temu și Shein pentru posibile încălcări ale legislației privind protecția consumatorului. Foto: Jonathan Weiss | Dreamstime.com

Însă dincolo de returnarea plății, pot apărea alte probleme. Un client român al platformei reclama în urmă cu câteva săptămâni că a primit un mesaj în engleză despre un termometru pe care îl achiziționase de pe Temu. Acesta spunea că produsul este neautorizat și că trebuie să înceteze să-l mai folosească, dar nu menționa riscurile la care s-ar fi expus. 

ANPC a anunțat că derulează o verificare asupra Temu și Shein pentru posibile încălcări ale legislației privind protecția consumatorului. Nu e clar însă dacă și în ce măsură ANPC le-ar putea sancționa. În rest, instituția recomandă consumatorilor să citească cu atenție atât detaliile produselor, cât și termenii și condițiile, atunci când intră pe site ori pe aplicațiile acestor companii.

Multe plângeri legate de ascensiunea companiilor chineze pot fi auzite și în SUA, dar și în Germania, din partea asociațiilor de comercianți online. Franța a adoptat recent o lege împotriva fast fashionului prin care va interzice o serie de reclame manipulatoare, dar va introduce și o taxă de 5 - 10 euro pentru vânzătorii din această nișă. Încă nu știm cum va arăta proiectul Comisiei Europene, dar va include cel mai probabil și restrângeri legate de colectarea datelor și publicitatea agresivă. 

Ești sigur că știi unde ajung datele tale personale?

Comisia Europeană a desemnat de curând Temu și Sheindrept platformă online foarte mare în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Aceasta se aplică oricărei platforme cu peste 45 de milioane de utilizatori din uniune și include alți 17 giganți precum Facebook, TikTok sau Youtube. Printre obligații, se stipulează că vor trebui să fie mai transparenți în informarea utilizatorilor și mai atenți în moderarea conținutului lor. Nu e clar însă cât de eficiente vor fi aceste reglementări în combaterea pericolelor prezentate de aplicații atunci când vine vorba de securitatea datelor. 

Există diverse acuzații sau suspiciuni cum că colectarea datelor de către Shein și Temu nu s-ar face în siguranță. Foto: Timon Schneider | Dreamstime.com

În martie 2023, Pinduoduo, aplicația soră a Temu deținută tot de PDD Holdings, a fost scoasă de pe Google Play. Aplicația putea accesa mesaje private și informații din alte aplicații, schimba setările telefonului și chiar să blocheze încercările de a o dezinstala. Poate că Temu nu e la fel de intruzivă, dar este deținută de aceeași companie mamă. În plus, Temu cere acces la informații despre bluetooth, rețeaua wi-fi sau chiar date biometrice precum amprenta degetului. Lucruri de care o aplicație care vinde produse nu ar avea nevoie. 

Există diverse acuzații sau suspiciuni cum că colectarea datelor de către Shein și Temu nu s-ar face în siguranță. Anume, că nu e clar cum sunt folosite și că nu există garanții că nu ajung în posesia guvernului chinez. În același timp, nu este dovedit nici că aceste date ajung în mâinile Chinei. Temu a fost, de asemenea, dat în judecată în mai multe state din SUA pe motiv că ar fi mințit cu privire la folosirea datelor și că ar folosi intenționat tactici de spionaj pe telefoanele utilizatorilor. 

„Shein-ificarea” modei. De la fast fashion la ultra fast fashion

Datele sunt în general valoroase pentru companii pentru că, prin ele, acestea pot înțelege mai bine comportamentul consumatorilor și le pot ținti reclamele mai eficient. Cu alte cuvinte, le permite să manipuleze oamenii să cumpere un produs sau altul. Shein, de exemplu, reușește să fie nu doar cea mai mare și cea mai ieftină platformă de modă online, ci și cea mai rapidă. Dacă astăzi începe un produs, un film sau orice memă să fie în trend pe Tiktok, după doar câteva zile vor ajunge deja de vânzare haine legate de acesta pe Shein. 

În medie, Shein adaugă undeva între 5 și 10 mii de articole noi în fiecare zi. Un număr cu care competitori precum Zara ori H&M nici nu pot concura. Care este rețeta acestui succes? Shein folosește inteligența artificială pentru a identifica și urmări aceste trenduri. La fel de important este modelul adoptat de companie, o așa-zisă uberizare a comenzilor de confecții.

Photo 260895769 | Fast Fashion © Mkopka | Dreamstime.com

Astfel, în loc să lucreze cu fabrici de confecții mari ce produc în cantități uriașe, Shein preferă companii mici sau medii care se bat pentru diverse comenzi mai mici. E un sistem mult mai rapid și eficient economic. Impactul Shein asupra modei e atât de puternic și disruptiv, încât efectele sunt numite acum „Shein-ificarea” modei. Fast fashion a schimbat radical vânzarea de haine acum mai bine de 30 de ani. Astăzi, ultra fast fashion schimbă regulile jocului din nou și transformă totul într-o cursă nebună de eficiență și prețuri tot mai mici.

Dacă firmele competitoare vor să reziste, vor trebui să devină mai rapide, mai ieftine și să caute lanțuri de producție mai scurte și mână de lucru mai prost plătită.

Accesoriul de 5 euro care tocmai ți-a fost livrat s-ar putea să fi fost fabricat prin muncă forțată și exploatare

Acuzația cea mai gravă care le este adusă acestor companii, însă, este folosirea muncii forțate - mai puțin eufemistic: sclavie. Mai exact, ele sunt acuzate de  exploatarea uigurilor, o minoritate musulmană din China, în lagăre de muncă. Există inclusiv o investigație din partea Congresului SUA în această privință. Legătura directă între companii și muncitorii uiguri e greu de dovedit, însă, din simplul motiv că nu există transparență în privința lanțurilor de producție. Există însă investigații despre felul în care uigurii sunt folosiți la recoltarea bumbacului ori despre condițiile de lucru ale muncitorilor chinezi în general. 

Din păcate, Shein și Temu nu ar fi nici primele și nici singurele care câștigă din de exploatarea muncitorilor. Anul trecut, Canada începea o investigație împotriva Nike și Dynasty Gold, pentru că ar fi beneficiat, la rândul lor, de munca uigurilor în condiții de sclavie. H&M și GAP apar într-un raport Human Rights Watch din 2015 legat de condițiile inumane din industria confecțiilor din Cambogia, iar clienții Primark au găsit mesaje „SOS” în hainele cumpărate din magazinele companiei, scrise de deținuți chinezi care lucrau în fabricile de confecții. Exemplele sunt numeroase.  

O altă mare problemă este legată de poluarea produsă de companii precum Shein ori Temu, așa cum arată TIME sau Greenpeace. Problema există însă dinainte de ascensiunea companiilor chinezești. Privind în perspectivă, noii jucători chinezi nu au făcut decât să copieze metodele deja existente. Metode brevetate și practicate de vechile mari companii de succes. Au studiat, au copiat și, până la urmă, au ajuns chiar să depășească companiile occidentale în amploare. 

Asta nu face criticile să fie mai puțin adevărate, dar, de-a lungul timpului nici statele vestice, la fel cum nici China nu au arătat un interes atât de mare în stoparea practicilor imorale sau ilicite. Acestea devin o problemă și sunt criticate mai aspru abia când competitorii o fac mai eficient. 

Cheia nu e competiția liberă, ci competiția acerbă

Un lucru mai puțin cunoscut despre companiile de succes din ultimii 15 ani este că nu sunt profitabile la început. Uneori devin profitabile abia peste 10 ani. 

Uber este exemplul perfect. Abia după 15 ani a reușit să iasă pe profit. Timp de peste 10 ani a „subvenționat” costuri și funcționat cu miliarde de dolari în pierdere pentru a oferi curse mult mai ieftine decât taxiurile. Banii au venit de la investitorii cărora li s-a promis un profit mult mai mare în viitor. Planul era ca, astfel, să acapareze piața de la taxiuri și să rămână aproape fără competitor. Iar odată ce întreaga piață devine în practică un oligopol controlat de câteva aplicații, să poată crește prețurile cu mai mult decât erau înainte. Clienții nu vor avea oricum alte opțiuni. În final, planul a funcționat, iar Uber a ieșit în sfârșit pe profit.

Această tactică se numește „predatory pricing” - în traducere: prețul de ruinare. Consiliul Concurenței o definește ca pe situația în care o firmă aflată în poziție dominantă pe piață stabilește, în cadrul unei perioade de timp suficient de mare, nivelul prețului atat de coborat, încât unul sau mai mulți dintre concurenții săi sunt nevoiți să părăsească piața.

Amazon este „prădătorul” din vârful lanțului trofic. O analiză asupra metodelor gigantului arată că Amazon nu doar distruge competiția prin prețuri de ruinare, dar și obligă comercianții mai mici să lucreze doar cu ei. Cu o valoare de 1,7 trilioane de dolari, Amazon e mai mare decât țări ca Spania ori Coreea de Sud. Și începe să semene tot mai mult cu un monopol.

În medie, Shein adaugă undeva între 5 și 10 mii de articole noi în fiecare zi. Un număr cu care competitori precum Zara ori H&M nici nu pot concura. Foto: Renaud Vejus | Dreamstime.com

Lupta Goliat contra Goliat

Pe scurt, Amazon și-a falimentat sau cumpărat competiția peste tot unde a putut. Constatând asimetria uriașă de putere, guvernul chinez a înțeles că singurul mod de confruntare e să-și creeze propriile companii mamut. Confruntarea, însă, nu e o poveste romantică în stil David contra Goliat, ci Goliat contra Goliat. 

Nu e de mirare că Temu merge probabil în pierdere, conform DW, pentru a-și crește cota de piață. Competiția nu mai depinde atât de mult de inovație, cât de forță brută, acapararea pieței și multe, multe resurse. De aceea, în noua confruntare geopolitică, statul chinez pariază pe propriile companii monopolistice, care să lupte cot la cot cu cele americane. Europenii, în schimb, sunt mult în urma ambelor puteri. 

Tocmai din aceste motive, toate problemele legate de Shein, Temu, Amazon și altele - poluarea, exploatarea muncitorilor, folosirea ilicită a datelor personale - vor continua probabil să crească în următorii ani.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€