Cât de mult reprezintă aleșii locali comunitățile unde au câștigat? În o treime din localitățile României, primarul ales a obținut mai puțin de 50% din voturi

Mădălin Bețivoiu

Alegeri 2024

31/07/2024

În România, există 1.134 de localități unde niciun candidat nu a luat peste 50%, dintr-un total de 3.186 de municipii, orașe, și comune.

Analiza datelor și vizualizările au fost realizate de autor, pe baza datelor colectate de către Code4Romania și utilizate pe platforma Rezultate Vot.

În unele dintre cele mai mari localități din țară, votul pentru primar nu a fost reprezentativ pentru cel puțin 50% din alegătorii care au venit la urne. De ce continuăm să votăm într-un singur tur, în condițiile în care știm că se poate să votăm și în două? Am avut acest sistem de vot la alegerile primarilor până în 2012 și continuăm să îl avem la alegerile prezidențiale.

Cine câștigă de pe urma alegerilor într-un singur tur?

Franța a avut recent alegeri parlamentare, cu rezultate cel puțin surprinzătoare: un prim tur câștigat de partidul naționalist al lui Le Pen (numit ”Adunarea Națională”, anterior ”Frontul Național”) și un al doilea tur câștigat de o coaliție a partidelor de stânga. 

Sistemul electoral național francez diferă de cel parlamentar din România; este mai degrabă similar cu modelul de vot de la locale. Astfel, în Franța candidații candidează în circumscripții (la fel ca în România), însă dacă un candidat nu se impune cu peste 50% din voturi în primul tur, se va organiza un al doilea tur, unde participă doar primii 2 candidați (după numărul de voturi).

Un partid poate câștiga însă alegerile ca număr de voturi la nivel național, dar să și piardă în același timp în majoritatea circumscripțiilor. Acest sistem încurajează alianțele și compromisurile politice și permite totodată independenților sau candidaților cu influență locală ori regională să aibă un cuvânt de spus la nivel național. 

România alegerilor într-un singur tur

De ce avem alegeri locale într-un singur tur, deși alegerile pentru primar și cele pentru președintele consiliilor județene sunt alegeri nominale, la fel ca cele prezidențiale? 

Cine câștigă de pe urma alegerilor într-un singur tur?

Septimius Pârvu de la Expert Forum, organizație care monitorizează alegerile, dar și politici publice pentru bună guvernanță, consideră că natura votului se schimbă atunci când alegătorul știe că are o singură șansă ca votul său să facă o diferență. Astfel, tendința este de a vota cu candidatul care are cele mai mari șansă să ia un scor câștigător, care poate să nu fie neapărat candidatul preferat. Acest tip de vot pragmatic dezavantajează mai ales candidații partidelor mici, candidații independenți sau, de regulă, candidații noi (împotriva primarului în funcție). 

Dacă ne uităm la localitățile unde primarul a câștigat cu peste 50% din voturile exprimate, vedem că numărul mediu de candidați a fost mai mic, 3, și au o un număr mediu de alegători eligibili mai mic, 4.700, față de localitățile unde nimeni nu a luat majoritatea, cu 4 candidați și 7.900 de alegători în medie.

Diferența reală însă se face la nivel de localități cu peste 100.000 locuitori: în doar 8 dintre ele, primarul a luat peste 50% din voturi. 3 dintre ele sunt sectoare ale Bucureștiului (sectoarele 3, 4, 6). 

În 16 localități, primăria a fost câștigată cu sub 50% din voturi. Numărul mediu de candidați per localitate a fost de 8, același pentru toate orașele peste 100.000 de locuitori. 

Primăria Generală a Municipiului București este a 17-a localitate unde câștigătorul a luat sub 50% din voturi. Nu este inclusă în aceste calcule, deoarece este încadrată la categoria alegerilor pentru președinți de Consilii Județene, conform datelor de la Biroul Electoral Central. Numărul de alegători eligibili la Primăria București este egal însă cu suma alegătorilor eligibili la primăriile de sector.

Beneficiarii direcți evidenți sunt partidele mari. Alianța PSD-PNL a avut candidați comuni la primărie în doar 34 de localități la nivel național (inclusiv cele 6 sectoare ale Bucureștiului), din care au câștigat 19.

În vasta majoritate a localităților însă, unde PSD și PNL au avut candidați separați, cele 2 partide au dominat alegerile. Având în vedere infrastructura de partid construită, numărul de membri, precum și bugetele deținute de către primarii în funcție (marea majoritate de la PNL și PSD), candidații celor 2 mari partide au avut prima șansă la victorie într-un singur tur.

Din 2052 de localități câștigate cu peste 50%, 1090 au fost câștigate de PSD, 727 de PNL și 19 de alianța PSD-PNL:

În cazul localităților câștigate cu mai puțin de 50% însă, unde tot PSD și PNL domină de pe podium, vedem că ar fi o șansă reală pentru partidele mici să câștige mai multe primării:

Din aceste date reiese faptul că în localitățile mai mici, alegerile în 2 tururi nu au un impact la fel de mare ca în localitățile mari, deoarece numărul de candidați este mai mic, dar și datorită unui efect de scară: unul din candidați tinde să îi domine pe ceilalți, din diverse considerente. Printre aceste considerente se numără apartenența la un partid important, avantajul primarului în funcție, sau influența personală la nivel local.

Ce înseamnă votul în 2 tururi

Din 1990 până la alegerile din 2012, România a votat la alegerile locale în 2 tururi. Legea a fost schimbată pe baza unui proiect inițiat de PDL, partid ce ulterior s-a integrat în PNL. Votul pentru alegerea președintelui Consiliului Județean a fost mereu într-un singur tur, aspect folosit de către inițiatorii legii ca argument pentru a schimba și alegerile primarilor tot într-un singur tur. Un alt argument invocat a fost costul, mai ales în contextul crizei economice din perioada respectivă. 

Însă democrația, după cum știm, costă. Oponenții legii, PNL-ul de atunci și PSD, s-au poziționat împotriva schimbării legii cu următoarele mesaje:

Dincolo de reprezentativitate, mai avem și aspectul compromisului politic. Politica în democrație este despre negociere, despre proiecte și inițiative pentru cetățeni. Doi candidați pot face parte din partide diferite, dar să aibă proiecte sau idei comune.

Când numărul de candidați crește, crește și probabilitatea ca ideile să fie divergente. La alegerile în 2 tururi, există opțiunea coalizării candidaților cu idei și proiecte similare, împotriva unui candidat cu idei neagreate - după cum am văzut în Franța.

Dacă ne uităm în linii mari la bazinele electorale din țară prin prisma alianțelor care s-au făcut, vedem o împărțire pe sfere (în tușe groase):

În cazul sectorului 1 din București de exemplu, putem presupune că într-un ipotetic tur 2 al alegerilor, Clotilde Armand ar fi beneficiat de susținerea REPER, iar George Tuță de susținerea PUSL (și a lui Daniel Tudorache, candidat independent dar fost primar PSD). Împreună cu votul AUR, victoria lui George Tuță ar fi fost asigurată (pe baza rezultatelor actuale); cu votul AUR împărțit, am fi ajuns într-o situație similară cu turul 1, însă votul final ar fi fost cu adevărat reprezentativ pentru alegătorii sectorului 1. Oamenii ar fi simțit că votul le aparține, fie că au votat candidatul câștigător sau nu. 

Dincolo de argumentele de cost și reprezentative, mai avem un aspect important ieșit în evidență la alegerile de anul acesta și subliniat de Expert Forum: logistica organizării alegerilor.

Septimius Pârvu, Expert Forum, spune că că nu a existat un sistem funcțional de numărare al voturilor și al organizării alegerilor.

„Am avut oameni din comisiile electorale care au zis «s-a greșit» și tot nu s-au renumărat voturile în secțiile respective. Cât timp ai disfuncționalități mari la procesul electoral, la proceduri și aplicarea lor, alegerile într-un singur tur sunt problematice pentru starea democrației. Crește semnificativ riscul de a avea rezultate greșite din motive umane precum oboseală, aglomerare, viteză, dar și din cauza fraudei electorale. În 3 sferturi din secții au fost diferențe; deși în multe dintre ele diferențele erau mici (sub 10 voturi diferență), dar în unele secții diferențele sunt majore (sute de voturi).”

De ce avem nevoie de 2 tururi

Au existat mai multe proiecte de lege de revenire la alegerile în 2 tururi însă între timp, atât poziția PSD cât și cea a PNL s-a schimbat. Ultimul proiect pentru revenirea la alegerile locale în 2 tururi (propus de PMP în 2016) a fost respins definitiv de Camera Deputaților în 2022. În 2020, guvernul Orban își asuma trecerea unui astfel de proiect. 

Prin alegerile în 2 tururi asigurăm sănătatea democrației, mai ales în cazul curselor electorale strânse. Cu toate că ar crește costurile prin organizarea unui alegeri în plus, frauda ar fi mai ușor de prevenit și monitorizat, iar rezultatul cu adevărat reprezentativ pentru alegători. Rezultatele se pot schimba masiv între 2 rânduri de alegeri, după cum am văzut la alegerile prezidențiale din 2014, unde Victor Ponta a avut cele mai multe voturi în turul 1 însă a pierdut în fața lui Klaus Iohannis în turul 2.

PNL a preluat argumentul PDL, că democrația costă prea mult, iar PSD, marele beneficiar al alegerilor într-un singur tur, nu dorește să voteze împotriva propriilor primari. În prezent nu mai există nicio lege în Parlament pe acest subiect - și ne putem aștepta că nici nu va mai fi una în următorii 4 ani, cel puțin una cu șanse reale să treacă.

Acest material face parte din proiectul Platforma 2024, implementat de Asociația Tech and Tonic în parteneriat cu PressOne și finanțat prin proiectul PROTEUS al Fundației Transatlantice, cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorilor și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Consiliului European pentru Inovare și ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA), nici ale TF/GMF. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.